Jucau umbrele, pretutindeni, si ascultam, în fiecare fir de iarbă, o șoaptă.
G.M. Zamfirescu în Maidanul cu dragoste
Adăugat de Marina
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Maidanul cu dragoste. Carte pentru toti. Vol.13" de G.M. Zamfirescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Citate similare
Cana cu iarbă
Fiecare iepure are la cap o cană de iarbă!
Fiecare cană are la toartă o ureche ascuțită!
Fiecare toartă ascuțită are o cute șuierătoare.
Fiecare cute
are un loc în care e căutată
de o coasă neascuțită de fiecare.
Fiecare coasă
are o coadă obosită în care se sprijină o livadă.
Fiecare livadă are un iepure
în care se întinde fiecare
și aleargă.. aleargă...
de frică să fiarbă
în cana cu iarbă
bătătorită de nimeni!
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ascultă-mi mâna, iarbă de armindeni
Ascultă-mi mâna, iarbă de armindeni,
cum te mângâie cald și drag pe pântec,
o, verde pur, țâșnit de pretutindeni,
din ziduri și din brazde și din cântec...
La noapte poate, în ultimul răsuflet,
cu luna coborâtă lin pe muguri,
cu pumn de-arginți ți-oi arunca în suflet.
Dar cel de-acum, te voi iubi de-a pururi.
Ascultă-mi mâna, iarbă de armindeni.
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Florile gândului
Florile gândului
sculptate în cleștar, răsar peste verile
parfumate... Aripi de lumină
însoțesc visul alb când umbrele veghează
din tenebre...
E o șoaptă de tristețe pretutindeni,
un murmur al somnolentelor
reverii,
a sufletului dorință frântă care renaște
din cenușa uitării
și triumfă precum mireasma ambrei
dincolo de răscrucile
vieții...
Florile gândului
sculptate în cleștar, răsar peste verile
parfumate...
poezie de Cristina Maria Șandru (2012)
Adăugat de Cristina Maria Șandru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Era, în fiecare din noi, o salcie despletită.
G.M. Zamfirescu în Maidanul cu dragoste
Adăugat de Bejinaru Adelina
Comentează! | Votează! | Copiază!
Focuri de comori
Caii albi
Jucau în mlaștini
Rugini smulse din comori
De pe cer cădea o pânză
Iarbă ruptă dintre nori
Se frângea pământu-n două
De la pasărea ce ouă
De la gărgărița vie...
Se umflau purceii-n vie
Duduiau vinele frunții
Hăuind poteca, munții
Caii suri
Jucau în șea
Sus pe grindă lângă stea
Nimeni nu dormea în pace...
Broasca râde-n carapace
Și pe-această formă vie
Se întinde o câmpie...
Curge cerul, mă-nspăimânt
Se coboară pe pământ
Ca o volbură, o oază!
Roua frunții scânteiază
Sare ruptă să devie
Un măcel de bucurie
Că-n acest tăiș de sapă
Astăzi sunt un ster de apă!
poezie de Constantin Păun din Patima izvoarelor (1995)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noi, pelerini ai deșertului
noi, pelerini ai deșertului
cu trupuri tremurând în contururi
umbrele ne preced în mersul pustiitor
în veghea lui difuză
e însetat deșertul
orizontul e atât de aproape
orizontul e pretutindeni
orizontul setei
noi, pelerinii deșertului
- orizontul setei ne cheamă -
ecourile preced vocile noastre uscate
umbrele se reîntorc mereu
ecou-haos care se întoarce pe propriile urme
lumina se concentrează
șterge umbrele
vocile se concentrează
ștergând ecourile
rămân
ecoul luminii
umbra vocii
imensa vocala atonă - deșert
poezie de Marlena Braester din Uitarea dinainte (2007)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adevărat a înviat!
Soarele se ridica zâmbind din locu-i iar
Și vântul mângâia flori albe răsărite
Din clipa în care Iisus cel plin de har
A înviat din morți. Iar fețele cernite
Se luminau deodat' cu bucurie mare
Și-n rugăciuni se cufundau smerite
Mult preamărind pe Domnul fiecare;
Luminile jucau pe fețele umbrite.
Măslinii au uitat de răni și suferință
Iar flori nemaivăzute se legănau în vânt,
Iisus a înviat după făgăduință
Și bucurie mare aduse pe pământ;
Pretutindeni vestea, în grabă, s-a aflat:
"Hristos a înviat!" "Adevărat a înviat!"
sonet de Radu Băeș din Adevărat a înviat! (2004)
Adăugat de Radu Băeș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pretutindeni omul a căutat poezia infinitului, înfricoșătoarea solemnitate a tăcerii; pretutindeni a vrut să se așeze cât mai aproape de Dumnezeu; l-a căutat pe culmi, în adâncul genunilor, la țărmul mărilor, și pretutindeni l-a găsit.
Balzac în Istoria celor treisprezece, Ducesa de Langeais
Adăugat de scofieldutza
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba franceză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Fr.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.Pisica
Dumnezeu este pretutindeni, pretutindeni se amestecă zeul,
Început, sfârșit și mijloc
A ceea ce trăiește și în care sufletul este închis
Pretutindeni ține în vigoare orice lucru.
poezie celebră de Pierre de Ronsard
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
În mine încă apunea soarele verilor târzii. Priveam amândoi într-un adânc infinit de gânduri în care se oglindea tainic surâsul amintirilor. Te-am închis într-un suflet flămând. Ascultam liniștea timpului și glasul tău picura veninul uirării într-o șoaptă de dor. Parcă plecasei de veacuri din povestea noastră...
Andreea Palasescu (29 octombrie 2015)
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
prietenii cei mai buni
sunt formați din note muzicale
schimbă între ei umbrele
semne de carte
fire de iarbă
gogyohka de Corina Margareta Cristian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Din doi în doi, șapte impar
m-am îndrăgostit stângace
de al șaptelea cuvânt nespus
de delirul ochilor tăi
pus pe urma anilor mei
într-o zi de sărbătoare neîntâmplată
aparent mă credeam înțeleaptă
ceea ce nu mai văzusem
m-a ajutat să văd
deasupra pământului
ascultam greierii cerului
înrobită de taina nesomnului
mă dezdrăgostesc la anul
și la mulți ani
când în ultima șoaptă
cu genunchii pe-a șaptea treaptă
îmi ard testamentul
sub tălpile țărânii
poezie de Iolanda Șerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Joc periculos
Două fete jucau mingea,
De minune se distrau.
Iar băieții de pe margini,
Grupuri, grupuri le-admirau.
Vesele, nevoie mare,
Loveau minge-n fel și chip,
Admirate fiecare:
Înțelegeți cum vă zic.
Deodat-o lovitură
Duce mingea într-un grup.
Un băiat, mic de statură,
Cade jos ca un butuc.
Cu mâinile-ntre picioare
El se zvârcolește-n iarbă.
Una dintre jucătoare
Vine iute și-l întreabă:
- Medic sunt. Ce ai pățit?
Te consult, fii fără teamă!
Și îl ia la pipăit.
Știți voi unde? Ați ghicit!
Îl consultă-n fel și chip
Dar nu constată nimic.
Ea, privindu-l cu mirare
Cum pe dată a tăcut
- Vreau să știu ce te-a durut?
- Nu, acolo nu mă doare,
Că eu degetul mi-am rupt.
poezie de Adrian Timofte din Memoria clipei,Dorohoi, 2017 (2016)
Adăugat de Adrian Timofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Șoaptă
Șoaptă din șoaptă
din șoaptele mele,
șoptiră către tine,
tu nu ai auzit,
tu nu le-ai auzit!
La rândul tău doar ai șoptit
și nu te-am auzit,
eu nu te-am auzit!
sonet de Mariana Șerban
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fofoloanca, adusă în fața tribunalului suprem, format din aceste cinci respectabile exemplare, răspunsese vag că se întâlnește în fiecare seară cu Gavrilaș, care era mort numai pentru că sta în cimitir.
G.M. Zamfirescu în Maidanul cu dragoste (1933)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Chemând Umbrele
O lumânare e de-ajuns. Lumina ei blândă
e mult mai potrivită, va fi mai mult har
atunci când vin Umbrele, Umbrele Iubirii.
O lumânare e de-ajuns. În seara asta încăperea
nu trebuie luminată prea mult. În reverie adâncă,
cu inima deschisă, cu lumina aceea blândă
în această adâncă reverie voi plăsmui vise
pentru a chema Umbrele, Umbrele Iubirii.
poezie de Constantine P. Cavafy, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Singurul adevăr este durerea, singura realitate e suferința; durere și suferință în fiecare picătură de apă, în fiecare fir de iarbă, în fiecare sunet, în somn și în veghe, în viață, înainte de viață și, poate, chiar după moarte.
Ivo Andric în Ex Ponto (1918)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Este disponibil și textul în spaniolă.Cartea "The Bridge on the Drina Paperback" de Ivo Andric este disponibilă pentru comandă online la 61.99 lei.Alergătorii
Prin pădurea arsă mergem pe drum prăfuit
Prin lunci de aer ei aleargă după razele soarelui.
Fiecare piatră, fiecare fir de praf e cuvânt amuțit
În fiecare fir de iarbă bate pulsul alergătorului.
poezie de Wit Jaworski din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fiecare nuanță a fiecărui fir de iarbă ca și a fiecărui lucru creat de Dumnezeu proclamă prezența gloriei Lui pe care nu fiecare om este interesat să o vadă deși Ea, este prezentă pentru fiecare om.
Ioan Hapca în Diverse gânduri, reflecții, sfaturi și povețe în slujba unei vieți cu scop
Adăugat de sara
Comentează! | Votează! | Copiază!
Răsplată
Am smuls un fir de iarbă
când eram copil
și ți l-am oferit
într-un hohot de râs.
Am strâns roua florilor
mai târziu
și-am dat buzelor tale
culoarea vieții.
Am ucis întunericul
din sufletul tău
și-am dat ochilor tăi
tinerețea.
Am luptat pentru tine
în fiecare viață
și am câștigat
fiecare luptă.
Iar tu,
nerecunoscătoareo,
ai îndrăznit să îndrepți
spre inima mea,
firul de iarbă fermecat
și să întrebi:
" - Mă iubești? "
Tu,
nerecunoscătoareo,
mă privești pentru prima dată
și vrei să fiu al tău.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!