Coloanele de demonstranţi care de ziua eliberării României de sub dominaţia fascistă raportează conducerii de partid şi de stat, celui mai vrednic fiu al naţiunii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, rezultatele concrete, palpabile ale unei politici de construcţie multilaterală, arătând în fiecare domeniu al vieţii economice cum sporeşte cantitatea de bunuri şi cum se perfecţionează nivelul de trai, arată, în fapt, ideile noi de care se lasă pătruns omul muncitor, un chip al formării omului nou.

Tudor Octavian în revista "Flacăra" (25 august 1977)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă m-aş putea înălţa la nivelul celui care mi-ar fi plăcut să fiu! Numai că nu ştiu ce forţă, care sporeşte cu anii, mă trage în jos. Chiar ca să mă ridic din nou la propria-mi suprafaţă, trebuie să mă folosesc de stratageme la care nu mă pot gândi fără să roşesc.

Emil Cioran în Despre neajunsul de a te fi născut
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu este criticul cel care contează, ori cel care arată cum s-a împiedicat omul puternic, ori cum ar putea cel care face lucruri să fie mai eficient. Meritul este al celui care este în arenă; al celui care are faţa murdară de praf, sudoare şi sânge; al celui care se străduieşte neobosit; al celui care greşeşte şi ratează în mod repetat; care este entuziasmul, dăruirea pentru o cauză nobilă; al celui care, în cel mai bun caz, cunoaşte triumful unei mari realizări, iar în cel mai rău caz, dacă nu reuşeşte, va şti că a îndrăznit; locul lui nu este împreună cu acele suflete slabe care nu cunosc nici victoria şi nici înfrângerea.

citat din Theodore Roosevelt
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ceea ce face valoarea omului, nu e deloc adevărul pe care îl cunoaşte bine, sau pe care crede că-l cunoaşte; ci este efortul sincer pe care l-a făcut ca să-l cunoască. Căci omul nu-şi sporeşte puterile şi nu se perfecţionează prin adevărul aflat, ci prin căutarea lui.

citat din Lessing
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Abulicii ar trebui să fie singurii care să aibă acces la idei, fiindcă le lasă aşa cum sunt. Dacă ideile încap pe mâna sârguincioşilor, blânda brambureală a vieţii zilnice capătă chip de tragedie.

Emil Cioran în Silogismele amărăciunii, Pungaşul Prăpastiei (1952)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spre Sfântul Andreiu se măsoară bine nouă ceşcuţi de apă, după care se toarnă toate într-o strachină aşezată sub icoană. Acolo se lasă strachina toată noaptea şi a doua zi se măsoară din nou apa din strachină. De va fi mai multă decât s-a pus, măcar cu o picătură, acest fapt arată că omul are noroc.

Tudor Pamfile în Duşmani şi prieteni ai poporului
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nivelul de trai

Cel de-al treilea om în stat,
Aşa cum s-a angajat
Şi-a făcut mai tot ce ştie...
Rezultând discopatie!

epigramă de Constantin Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul de vocaţie este instrumentul care ridică energia unui popor de la nivelul rădăcinilor cosmice la nivelul culturii spirituale. Natura întrebuinţează pe oamenii de vocaţie pentru a asigura cristalizarea unei culturi, întocmai cum întrebuinţează germenii pentru a asigura continuitatea formelor vieţii animale.

Constantin Rădulescu-Motru în Vocaţia. Factor hotărâtor în cultura popoarelor (1935)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

De fiecare dată ce omul face un experiment nou el întotdeauna învaţă mai mult. El nu poate învăţa mai puţin. El s-ar putea să înveţe că ceea ce a crezut că a fost adevărat nu era adevărat. Prin eliminarea unei premise false, capitalul său, averea sa de bază care este timpul vieţii sale dat este decongestionat de o preocupare viitoare cu consideraţii privind modul de cum să abordeze o ipoteză consumatoare de timp şi fără valoare. Eliberându-şi timpul pentru investiţii exploratorii mai eficiente, care înseamnă a da omului o avere mai mare.

citat din Buckminster Fuller
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Linii, puncte, cercuri... Care este conturul vieţii mele, care este conturul vieţii tale? Cum arată harta vieţii mele, cum arată harta vieţii tale? Care este următoarea linie care se conturează în viaţa ta? Adesea suntem gata să punem mâna pe linie, pe echer, pe compas şi facem măsurătorile pe care le considerăm necesare. Ne închipuim cam cum ar trebui să arate şi ne dăm la schiţat... nimic altceva decât conturul vieţii noastre...

Lusiana Drăguşin (19 iulie 2010)
Adăugat de Lusiana Drăguşin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Expresia nu a fost niciodată proprietatea imanentă a muzicii şi nu a putut condiţiona în nici un caz raţiunea ei de a fi. Dacă, aşa cum se întâmplă aproape întotdeauna, muzica pare să exprime ceva, este de fapt o iluzie şi nicidecum o realitate. Este pur şi simplu un element adăugat care, printr-o înţelegere tacită şi înrădăcinată, i-a fost împrumutat, i-a fost impus, ca o etichetă, ca un protocol, în sfârşit, un aspect exterior care, din obişnuinţă şi inconştienţă, a ajuns să fie confundat cu esenţa ei. Muzica este singurul domeniu în care omul realizează prezentul. Din cauza imperfecţiunii naturii sale, omul este sortit să sufere trecerea timpului fără ca vreodată să poată face în aşa fel ca prezentul să devină real şi, deci, stabil. Fenomenul muzicii ne-a fost dat cu singurul scop de a pune o ordine în lucruri şi, mai ales, o ordine între om şi timp. Pentru a se materializa el pretinde aşadar în mod necesar şi unic o construcţie. În momentul în care s-a desăvârşit construcţia şi s-a obţinut ordinea, totul a fost spus. Ar fi în zadar să se caute şi să se aştepte altceva. Tocmai această construcţie, această ordine la care s-a ajuns este cea care produce în noi o emoţie cu totul deosebită, neavând nimic comun cu senzaţiile obişnuite şi cu reacţiile noastre datorate impresiilor vieţii cotidiene.

Igor Stravinski în Cronica vieţii mele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O, monumente glorioase, subterane istorice şi măguri misterioase ale României! Deşi nimenea din noi, care ne pretindem astăzi arheologi, nu ne pricepem cum să vă scăpăm din întunericul în care zăceţi de zecimi de secole, deşi năravul nostru este de a râde unul de altul, deşi ne place numai parada de vorbe publicate prin foi; dar mâine poate veni ziua în care tinerimea studioasă, păşind după descoperirile noastre, vă va scoate din întunericul pământului României şi vă vor arăta naţiunilor luminate, care sunt atât de zeloase pentru monumentele patriei şi ale străbunilor lor.

finalul de la Istoria fondărei oraşului Bucureşti de Dimitrie Papazoglu (1891)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am fost întrebaţi uneori cum colaborăm. Tudor Muşatescu făcea haz de naivitatea unei asemenea indiscreţii şi o dată – oprindu-mă pe mine, care vroiam să răspund şi să recunosc meritele deosebite ale tovarăşului meu de lucru, să dau Cezarului ce era al Cezarului – Tudor mi-a spus: "Lasă că-l lămuresc eu cum colaborăm." Şi adresându-se tânărului reporter a adăugat: "Află, dragul meu, că Sică a scris vocalele şi eu consoanele".

citat din Sică Alexandrescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oameni. Nu lucruri, nu peisaje; oameni. Să fii însetat de omul nou, aşa cum eşti de lumile noi. Căci fiecare om e o formă de încăpăţânare, adică o idee. Şi-ţi place să vezi care e gustul ideii, care e vocea ei. Cum surâde ea.

citat celebru din Constantin Noica
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oameni. Nu lucruri, nu peisaje; oameni.
Să fii însetat de omul nou, aşa cum eşti de lumile noi. Căci fiecare om e o formă de încăpăţînare, adică o idee. Şi-ţi place să vezi care e gestul ideii, care e vocea ei. Cum surîde ea.

Constantin Noica în Jurnal filosofic (1944)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul de tip nou, pe care îl visa Ceauşescu, există şi se manifestă. Se manifestă prin invidie, incompetenţă, intoleranţă, superficialitate. Se discută despre malpraxis fără ca cei care discută (inclusiv decidenţi din sistemul de sănătate) să aibă cele mai minime cunoştinţe în domeniu. Şi, bineînţeles, intervine şi snobismul românesc. Tot ce e din străinătate e mai bun decât ce este autohton.

Vasile Astărăstoae în interviu (31 iulie 2017)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Artiştii au nevoie de nişte oameni competenţi, care să fie în stare sa discearnă valoarea reală, din punct de vedere cultural, a unui actor, să se ocupe de el, să-i asigure un trai decent – fapt pentru care ar fi retribuiţi după cele mai pure legi ale economiei de piaţă -, iar nu de făcători şi organizatori de şuşe, proveniţi din foşti activişti culturali, care în timpul lui Ceauşescu vindeau blugi şi maieuri la mare, la 2 Mai.

citat din Adrian Pintea
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Starea Naţiunii

Cu mâna streaşină-abătut,
Privesc la ce e azi în ţară
Şi parcă este un făcut
Să vezi cum trag cu toţii-n bară.

epigramă de Nicolae Nicolae din Concursul "Unde nu e cap, e vai de picioare" (februarie 2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ceea ce e absurd la cei care cer simplă libertate pentru buna dezvoltare a omului e că îşi închipuie a şti ce este omul; când de fapt omul e ceva care se defineşte neîncetat. - Sânt de partea celui care NU ştie. El are sorţi să capete ceva.

citat celebru din Constantin Noica
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Într-o noapte străină

Mă părăseşte trist câte o noapte străină
şi rămân tot mai sărac în dragoste înfocată,
aici în dorul atingerii zac printre obiecte
ca într-un câmp desţelenit de cuvinte
în care seminţele aşteaptă să iasă la lumină
şi strălucesc pe malurile verzi ale cerului
unde norocul a rodit în fiecare an.
Acum, că ai furat startul în spaţiile tăcerii
unde trecutul şi-a lăsat amprentele
pe buzele serii unde cântecul îmbrăţişează
coloanele sonore ale visului îndrăzneţ,
privesc cum iubirea se lasă furată
de marile suflete ce respiră adâncul bogat
şi mă întreb cu ce gând voi pătrunde
pe sub poarta sărutului de piatră
mereu tânăr şi în amurg.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenii care suferă au o claritate mai aparte asupra lucrurilor, cum, de altfel, ştiu să se bucure mai intens de momentele furate ale vieţii. Căci suferinţa îi arată omului lipsurile şi atunci acesta ştie să recunoască ce îl îmbogăţeşte, când îl îmbogăţeşte. Oamenii fericiţi – care au tot, care nu suferă după nimeni şi nimic – sunt oarecum lipsiţi de intensitatea recunoştinţei reale.

Raluca M. Rusu în Cartea "Acum o viaţă"
Adăugat de Doina M
Comentează! | Votează! | Copiază!