Joe Bradley: O, haide. Nu ai băut chiar atât de mult.
Prinţesa Ann (răzând): Dacă eşti aşa deştept ai vedea că nu sunt deloc ameţită. Sunt doar... (Îşi sprijină capul pe pieptul lui.)... foarte fericită...

replici din filmul artistic Vacanţă la Roma (2 septembrie 1953)
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prinţesa Ann: Îmi puteţi spune, vă rog, unde mă aflu?
Joe Bradley: Ei, bine, acesta este ceea e în mod cât se poate de hilar este cunoscut drept apartamentul meu.
Prinţesa Ann: M-aţi adus aici cu forţa?
Joe Bradley: Nu, nu. Dimpotrivă.
Prinţesa Ann: Am fost singură aici toată noaptea?
Joe Bradley: Dacă nu mă luaţi în considerare, atunci da.
Prinţesa Ann: Aşadar, mi-am petrecut noaptea aici – cu dumneavoastră?
Joe Bradley: Păi, ăăă, eu nu aş folosi chiar aceste cuvinte, dar, dintr-un anumit punct de vedere, da.
Prinţesa Ann (zâmbind larg): Încântată de cunoştinţă. (Îşi întinde mâna pentru a da mâna cu el.)
Joe Bradley: Asemenea.
Prinţesa Ann: Şi dumneavoastră sunteţi...?
Joe Bradley: Bradley. Joe Bradley.
Prinţesa Ann: Mă bucur.
Joe Bradley: Nici nu ştiţi cât de mult mă bucur eu să vă cunosc.
Prinţesa Ann: Puteţi lua loc.
Joe Bradley (stând pe pat): Vă mulţumesc mult. Dumneavoastră cum vă numiţi?
Prinţesa Ann: Îmi puteţi spune Anya.

replici din filmul artistic Vacanţă la Roma (2 septembrie 1953)
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prinţesa Ann (în timp ce ea şi Joe dansează): Domnule Bradley, dacă îmi permiteţi să spun asta, cred că sunteţi foarte şarmant.
Joe Bradley: Vă mulţumesc foarte mult.
Prinţesa Ann: V-aţi petrecut o zi întreagă făcând lucrurile pe care mi le-am dorit întotdeauna să le pot face. De ce?
Joe Bradley: Nu ştiu. Aşa mi s-a părut firesc.

replici din filmul artistic Vacanţă la Roma (2 septembrie 1953)
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prinţesa Ann: Acum va trebui să te părăsesc. Mă voi duce în acel colţ al străzii şi-mi voi continua drumul. Tu trebuie să rămâi în maşină şi să te îndepărtezi. Promite-mi că nu mă vei privi după ce trec de colţul străzii. Pur şi simplu îndepărtează-te şi lasă-mă să plec aşa cum te las si eu pe tine.
Joe Bradley: Bine.
Prinţesa Ann: Eu nu ştiu cum să-mi iau rămas-bun. Nu mă pot gândi la niciun cuvânt.
Joe Bradley: Nici nu încerca.

replici din filmul artistic Vacanţă la Roma (2 septembrie 1953)
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prinţesa Ann: Acesta e liftul?
Joe Bradley: Asta e camera mea!

replici din filmul artistic Vacanţă la Roma (2 septembrie 1953)
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prinţesa Ann: Se întâmplă să ai o cămaşă de noapte de mătase cu boboci de trandafir?
Joe Bradley: Eu nu am mai purtat cămaşă de noapte de ani de zile!

replici din filmul artistic Vacanţă la Roma (2 septembrie 1953)
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prinţesa Ann: La miezul nopţii, mă voi transforma într-un dovleac şi voi pleca de aici cu trăsura mea în formă de pantof de cristal.
Joe Bradley: Şi astfel se va sfârşi povestea noastră.

replici din filmul artistic Vacanţă la Roma (2 septembrie 1953)
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Irving Radovich (discutând dacă ar fi bine să profite de pe urma articolului despre Prinţesa Ann): O să dăm lovitura, Joe. Prinţesele sunt mereu de actualitate.

replică din filmul artistic Vacanţă la Roma (2 septembrie 1953)
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Joe Bradley: Cât ar valora un interviu adevărat cu această femeie?
Domnul Hennessey: Te referi la Alteţa Sa?
Joe Bradley: Cu siguranţă nu mă refeream la Annie Oakley, la Dorothy Lamour sau Madam... Cât ar costa?
Domnul Hennessey: Ce-ţi pasă ţie? Ai atât de multe şanse să faci asta ca...
Joe Bradley: Ştiu, dar dacă aş reuşi, cât ar valora?
Domnul Hennessey: Ei, bine, o simplă discuţie despre lumea în care trăim probabil că ar valora vreo 250. Desigur, părerile ei despre modă, ar valora mult mai mult, poate chiar o mie... de dolari.
Joe Bradley: Dar eu vorbesc cu ea despre părerile ei în materie de orice. Dorinţele secrete ale unei prinţese. Gândurile ei cele mai ascunse, dezvăluite reporterului tău personal, într-un interviu intim şi exclusiv. (Şeful său rămâne cu gura deschisă la gândul unei astfel de posibilităţi.)
Joe Bradley: Nu prea îţi e de folos, aşa-i? M-am gândit eu că n-o să-ţi placă.
Domnul Hennessey: Vino încoace. Presupun că ai discuta şi despre aspectul emoţional, nu?
Joe Bradley: De fapt numai despre asta e vorba.
Domnul Hennessey: Şi vei face poze.
Joe Bradley: S-ar putea. Cât valorează?
Domnul Hennessey: În mod special un astfel de articol ar valora chiar şi cinci mii de dolari pentru orice ziar.
Joe Bradley: Ai spus cumva cinci mii? Vreau să îmi promiţi asta şi să dăm mâna.

replici din filmul artistic Vacanţă la Roma (2 septembrie 1953)
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ann: Azi-noapte am fugit de la şcoală.
Joe: Ce s-a întâmplat? Ai avut probleme cu profesorii?
Ann: Nu, n-a fost vorba de aşa ceva.
Joe: Dar nu poţi fugi de la şcoală fără niciun motiv.
Ann: Trebuia să fie numai pentru o oră-două. Aseară mi-au dat ceva pentru a putea dormi.
Joe: O, înţeleg.
Ann: Acum ar fi bine să iau un taxi şi să mă întorc.
Joe: Uite ce e, înainte să faci asta, ce-ai zice dacă ţi-ai lua puţin timp liber doar pentru tine?
Ann: Poate încă o oră.
Joe: Trăieşte periculos. Ia-ţi o zi întreagă.
Ann: Aş putea să fac câteva din lucrurile pe care mi-am dorit întotdeauna să le fac.
Joe: Ce anume?
Ann: O, nici nu-ţi imaginezi. Aş face ce vreau cât e ziua de lungă.
Joe: Cum ar fi să te tunzi, să mănânci îngheţată...
Ann: Da, şi aş sta la o cafenea de pe trotuar şi m-aş uita la vitrinele magazinelor. M-aş plimba prin ploaie, m-aş amuza, aş face ceva cu adevărat distractiv. Pentru tine nu e mare lucru, nu-i aşa?
Joe: Uite ce îţi propun. Ce zici dacă am face toate astea împreună?
Ann: Dar tu nu trebuie să lucrezi?
Joe: Să lucrez? Nu. Astăzi suntem în vacanţă.
Ann: Chiar vrei să faci toate aceste lucruri mărunte?
Joe (o ia de mână): Prima dorinţă? Să mergi la o cafenea de pe trotuar, s-a făcut. Ştiu şi locul perfect. La Rocca.

replici din filmul artistic Vacanţă la Roma (2 septembrie 1953)
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prinţesa Ann: Nu pot să sufăr cămaşa asta de noapte. Nu-mi place niciuna dintre cămăşile mele de noapte şi nu-mi place nici lenjeria mea intimă.
Contesa: Dar, draga mea, ai nişte lucruri frumoase.
Prinţesa Ann: Dar nu am 200 de ani. De ce nu pot să dorm în pijama?
Contesa: În pijama?
Prinţesa Ann: Doar în bluză. Ştiai că unii oameni dorm complet dezbrăcaţi?
Contesa: Mă bucur să spun că nu.

replici din filmul artistic Vacanţă la Roma (2 septembrie 1953)
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: Lia, e mult prea târziu acum. Şi e întuneric. Foarte...
Lia: Asta era! Recunoaşte, Lucian! Ţi-e frică! Ţi-e teamă de în-tuneric, pentru că eşti un laş...
Lucian: Ce-ai spus?! Nu mă provoca! Nu sunt deloc laş! Şi nu mi-e frică de întuneric, în nici un caz. Ar fi absurd!
Lia: Atunci, dovedeşte-mi! Demonstrează-mi că nu eşti fricos! Pentru că aşa cum te comporţi acum, dai dovadă de multă laşitate...
Lucian: Ce tot spui?
Lia: Iepuraş fricos; îi e teamă până şi de umbra lui...
Lucian: Hei, ai grijă ce vorbeşti!
Lia: Atunci, haide! Pierdem timpul degeaba, stând pe loc.
Lucian: Bine! Fie... Ai câştigat. Să mergem să vedem peştera asta afurisită acum, dacă asta-i ceea ce doreşti. Vei vedea că nu sunt deloc laş şi nici fricos. Dar, dacă se întâmplă ceva neprevăzut, vina îţi aparţine în totalitate. Va trebui să-ţi asumi această responsabilitate, pentru că eu n-am fost de acord cu această incursiune de la bun început. Reţine acest amănunt!
Lia: De acord. Să mergem!

replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Turk: Ei, haide, Carla, dă-mi un singur motiv bun pentru care nu vrei să ieşi cu mine.
Carla: Ei bine, eşti chirurg. Asa că suferi de complexul lui Dumnezeu, arogantă, toată treaba aia cu "sunt însurat cu meseria". Eşti drăguţ, dar eşti foarte, foarte conştient de asta. Nu ştii nimic despre mine aşa că toate sentimentele pentru mine vin de acolo jos (arată spre şliţul lui). Dar mai ales, eu caut ceva real, iar tu nu eşti altceva decât un băieţel care nu este obişnuit să fie refuzat. Aşa că am o grămada de motive. Alege-ţi preferatul. (pleacă)
J. D.: Eu aş alege "complexul lui Dumnezeu"... dar e greu de ales, ştii, toate sunt atât de bune.

replici din filmul serial Stagiarii
Adăugat de Ramona Stanescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Charles Brandon: Noi trebuie să rămânem în graţiile regelui sau vom deveni nişte nimicuri. Lasă-l să se însoare cu cine vrea.
Prinţesa Margaret: Aşa ai gândit mereu, nu-i aşa? Eşti foarte cinic. De-asta eşti prieten cu diavolul de Boleyn?
Charles Brandon: Ţi-a plăcut de el când ne-a ajutat să ne întoarcem la curte. Sau erai doar cinică?
Prinţesa Margaret: Nu-i cunoşteam jocul atunci. Acum îl ştiu şi îl dispreţuiesc.
Charles Brandon: Şi eu, dar mai mult îl urăsc pe Wolsey. Este o căsătorie convenabilă.
Prinţesa margaret: Ca a noastră.
Charkes Brandon: Nu, eu te-am iubit.
Prinţesa Margaret: Nu ştii ce înseamnă acest cuvânt. Poţi iubi un an, o lună, o zi, chiar şi o oră. Şi în ora aceea chiar cred că iubeşti la fel de bine şi de profund ca orice bărbat. Dar după aceea nu mai iubeşti. Iubeşti pe alta şi apoi pe alta. Dragostea ta e cea mai generoasă acolo unde doare cel mai mult.

replici din filmul serial Dinastia Tudorilor
Adăugat de Conescu Raluca, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sugar Kane Kowalczyk: Josephine! Să vezi ce lucru extraordinar s-a întâmplat!
Joe: Ce?
Sugar Kane Kowalczyk: Ghici!
Joe: Au abrogat legea prohibiţiei?
Jerry: Haide că poţi mai mult de atât!
Sugar Kane Kowalczyk: L-am întâlnit pe unul dintre ei.
Joe: Dintre care ei?
Sugar Kane Kowalczyk: Shell Oil Junior. Are milioane, poartă ochelari şi are şi iaht!
Joe: Nu mai spune.
Jerry: Şi nu are doar un iaht, ci şi o bicicletă!

replici din filmul artistic Unora le place jazz-ul (29 martie 1959)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ly: Interesant. Aceştia sunt părinţii lui Mihai.
Lucian: Da, aceia sunt părinţii lui. El avea doar 18 ani, neîmpliniţi, atunci, la acea dată.
Ly: Iar aceştia sunt părinţii tăi?
Lucian: Da, aceia sunt ai mei.
Ly: Nu semeni cu tatăl tău. Dânsul e blond.
Lucian: Ai dreptate. Nu semăn. Chiar deloc. Şi nu mă refer doar la înfăţişare!
Ly: Ce vrei să spui? Dânsul e rău? Nu mi s-a părut.
Lucian: Rău?! Nu... Absolut deloc! Dimpotrivă, e bunătatea întruchipată! Adică, e mult prea bun, blând, nepăsător, domol, indulgent, atât de diferit faţă de mine... Ceea ce nu înseamnă că eu aş fi cel rău! Dar, oricum, nu semănăm, deloc, din nici un punct de vedere!

replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prinţesa Tiana: (oftând) Aşa-mi trebuie dacă cred în stele căzătoare. Singura cale prin care poţi obţine ceea ce vrei în viaţă este prin multă muncă.
Prinţul Naveen: Multă muncă? De ce... de ce ar avea nevoie o prinţesă să muncească din greu?
Prinţesa Tiana: Poftim?! Dar eu nu sunt prinţesă. Sunt chelneriţă.
Prinţul Naveen: Chelneriţă? Nici nu-i de mirare că sărutul nu a dat rezultate! M-ai minţit!
Prinţesa Tiana: Nu am afirmat niciodată că sunt prinţesă!
Prinţul Naveen: Nu ai afirmat niciodată că eşti chelneriţă! Purtai o coroană pe cap!
Prinţesa Tiana: Era un costum pentru bal, băieţel bogat şi răsfăţat!
Prinţul Naveen: Băieţel răsfăţat?! Ei bine, eu voi râde mai bine pentru că nu sunt bogat deloc!
Prinţesa Tiana: (mirată) Poftim?
Prinţul Naveen: Sunt falit! Ha!

replici din filmul artistic Prinţesa şi broscoiul
Adăugat de Andreea Tanase
Comentează! | Votează! | Copiază!

Joe (încercând să-l aducă pe Jerry la realitate în privinţa logodnei sale cu Osgood): Jerry, vrei să mă asculţi un pic? Ia-ţi gândul de la chestiile astea! Repetă-ţi în continuu: "Sunt un bărbat! Sunt bărbat!"
Jerry: Sunt bărbat.
Joe: Bravo!
Jerry (îşi revine): Sunt bărbat. Sunt bărbat. Mai bine muream. Sunt bărbat. Of, aşa-i că-s bărbat? Şi cu cadoul de logodna cum rămâne?
Joe: Ce cadou?
Jerry: Osgood mi-a dăruit o brăţară.
Joe (ia brăţara şi o analizează cu ochelarii lui Beinstock): Astea-s diamante adevărate!
Jerry: Sigur că-s adevărate! Credeai că logodnicul meu e vreun sărăntoc?

replici din filmul artistic Unora le place jazz-ul (29 martie 1959)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: Nu! Nu sunt deloc modest, dar nici nu mă prefac; de obicei, sunt sincer, foarte sincer. Şi doar atât. E adevărat, nu-mi place să fiu lăudat, dar nici criticat. În general, nu-mi place să se vorbească despre mine, să se comenteze pe seama mea, dar nu pot evita să se întâmple astfel. Şi de fapt, sunt aşa cum sunt şi n-am ce face, pentru că ăsta sunt eu, iar dacă celorlalţi nu le place, treaba lor, cu atât mai rău pentru ei, pentru că nu intenţionez să mă schimb, rămân aşa cum sunt: Un Don Juan faimos sau nu, un matematician celebru sau nu, preferatul domnului director sau nu... Asta e! Ăsta sunt eu: Lucian Enka. Şi atât!

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lia: Luci...
Lucian: Ah, Lia... Scuză-mă, te-am lăsat singură cu ai mei; sper că nu sunt prea cicălitori.
Lia: Nu, deloc; sunt foarte drăguţi, dar... Văd că eşti cam ocupat şi am să înţeleg dacă nu mă poţi conduce până acasă, dar aş vrea să plec; nu mai pot întârzia.
Lucian: Poftim?! Nu, cum să pleci singură?! Ţi-am spus că o să te conduc până acasă, deci exact aşa se va întâmpla. Am să te rog doar să mai aştepţi; nu durează mult, mai am doar puţin de lucru aici. Ştiu că părinţii tăi te aşteaptă, dar sper să nu fie prea îngrijoraţi dacă o să mai întârzii niţeluş.
Lia: Nu, nu sunt îngrijoraţi; ei mă ştiu în siguranţă, cu body-guarzii aceia.
Lucian: Body-guarzii; aceia de care te-am scăpat în seara asta... Lasă, că şi cu mine eşti în siguranţă.
Lia: Nu mă-ndoiesc de acest lucru, dar...
Lucian: Te rog, aşteaptă-mă numai puţin, dincolo; doar nu sunt chiar atât de îngrozitori ai mei, încât să vrei să pleci de acolo.
Lia: Ah, nu... Bine, am să te mai aştept puţin.

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A trebuit să mă lupt pentru a schimba percepţiile oamenilor despre mine. Am crescut fiind foarte frustrată de percepţia că sunt atât de timidă, de retrasă, o creatură aristocrată, când, de fapt, eu nu sunt deloc aşa. Cred că sunt mult mai exuberantă şi sofisticată decât imaginea mea.

citat din Helena Bonham Carter
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!