Copilării înainte de-a mă trezi

Ce-am
vrut
să fac
cu
viaţa asta

Păi
aia
asta
şi
cealaltă

Şi

Şi
unii
chiar
au făcut
şi aia
şi
asta
şi cealaltă

De ciudă
am vrut
să-nvăţ să mor

Însă
respectivii
chiar
au murit
în
numele meu

(N-aş putea
spune
dacă
de
ciudă)

Aşa
că

Ce-aş
mai
putea
să vreau
pardon
visez

Am vrut
mi-au
făcut-o

poezie de Costel Zăgan din Poeme infracţionale (31 mai 2010)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

N-aş putea...

Ce-aş putea eu oare, oare ce-aş putea
Dacă n-ai fi, Doamne, Tu de partea mea
Ce-aş putea eu una pe acest pământ
Daca n-ai fi, Doamne, lângă mine, Sfânt?...
Cum aş face faţă ceasului cel rău
Dacă nu m-ar ţine un cuvânt de-al Tău?
Ce comori de vise aş putea să-adun
Dacă n-ai fi, Doamne, Tu atât de bun?...

Ce-aş putea eu, oare, să zidesc aici
Dacă n-ai fi, Doamne, Tu ca să ridici...
Care flori din câmpuri le-aş culege eu
Fără indurarea Ta de Dumnezeu.

Şi prin ce putere aş putea lupta
Dacă n-aş primi-o chiar din mâna Ta?
Aş putea-n lumină să mai cresc un pic?
Fără Tine, Doamne, n-aş putea nimic...

poezie de Adriana Cristea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Flori

Unii nu s-au gândit la asta niciodată.
Tu însă ai făcut-o. Deschideai uşa şi-abătut
Spuneai c-ai fi vrut să-mi aduci câteva flori
Dar s-a-întâmplat ceva şi n-ai putut.
Era-închisă florăria. Sau ai avut dubii.
Acel fel de-îndoieli pe care-o minte ca a noastră
Le nutreşte mai mereu. Te-ai gândit
Că n-or să-mi placă sau că am flori în glastră.
Asta mă făcea să zâmbesc şi să te strâng în braţe.
Acum pot doar zâmbi.
Dar, iată, florile pe care-ai fi vrut să mi le-aduci
Au avut o viaţă lungă. Până-n această zi.

poezie de Wendy Cope, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Andie: M-am culcat cu un alt băiat acum şase luni! Ştiam că nu era bine când am făcut asta. Tot încerc să-ţi spun asta şi să te fac să înţelegi. De câte ori trebuie să-ţi spun asta?
Pacey: Andie, dacă ai vrut să te culci cu el, dacă doar pentru o secundă ai vrut asta, atunci poate că nu a fost o greşeală.
Andie: A fost...
Pacey: Poate. Poate că a fost doar modul prin care inima ta îţi spunea că eu nu sunt persoana potrivită pentru tine. Pentru că asta îmi spune inima mea acum... că nu eşti persoana potrivită pentru mine.

replici din filmul serial Cei mai frumoşi ani
Adăugat de Moţ Mădălina
Comentează! | Votează! | Copiază!

M-am dus la New York. Am avut un vis. Am vrut să fiu un star. Nu cunoşteam pe nimeni. Am vrut să dansez. Am vrut să cânt. Am vrut să fac toate astea. Am vrut să îi fac pe oameni fericiţi. Am vrut să fiu faimoasă. Am vrut ca toată lumea să mă iubească. Am vrut să fiu un star. Am muncit din greu, iar visul meu a devenit realitate.

citat din Madonna
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

N-aş fi vrut

N-aş fi vrut
Să plece.
Dar ea chiar
Nu avea idee
Cât de singur
Am ajuns
În lăuntrul propriului
Trup.

poezie de Christopher Poindexter, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sam: L-am respectat pe tata. Dar indiferent ce aş fi făcut, nu era niciodată suficient.
Dean: Şi ce vrei să spui cu asta? Că tata era dezamăgit de tine?
Sam: Era? Este... şi va fi mereu.
Dean: De ce crezi asta?
Sam: Pentru că nu am vrut să vânez cu arcul... sau să vânez spirite, pentru că am vrut să merg la şcoală şi să-mi trăiesc viaţa, lucru care, pentru familia noastră sărită de pe fix, era o ciudăţenie.

replici din filmul serial Supernatural: Aventuri în lumea întunericului
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce-am făcut?

Am intrat şi noi în UE,
Este lucru cunoscut,
Dar mai bine astăzi nu e,
Şi cu asta ce-am făcut?

Ne-au luat străinii totul
Bani, resurse - ce-am avut
Pe labe ne-au pus cu botul,
Şi cu asta ce-am făcut?

Ne-au trimis numai deşeuri,
Ne-au minţit cât au putut,
Mâncăm fel de fel de E-uri,
Şi cu asta ce-am făcut?

Nu mai stăm să facem glume,
N-avem vreme de pierdut,
Umblăm peste tot prin lume,
Şi cu asta ce-am făcut?

Unde sunt seninătatea
Şi mândria ce-am avut?
Azi domneşte laşitatea,
Şi cu asta ce-am făcut?

Şi-uite aşa, zic într-o doară,
Sper că nu am decăzut
Să rămânem fără ţară,
Căci cu asta ce-am făcut?

poezie de Octavian Cocoş (1 septembrie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşa ai vrut Tu...

Dacă-ntr-o tainică vreme
din lut Cineva mă făcu,
şi dacă sunt om şi nu vierme,
o, Doamne, aşa ai vrut Tu...
Dacă am grai şi nu muget
să spun ce iubesc şi ce nu,
dacă am harul să cuget,
o, Doamne, aşa ai vrut Tu.

Dacă întâia zidire
deplin în păcat se pierdu,
când totuşi mi-ai dat izbăvire,
o, Doamne, aş ai vrut Tu.

Dacă m-ai scos din neghină,
nu viaţa-mi urâtă-Ţi plăcu.
Nu eu am vrut iarăşi lumină,
o, Doamne, ci Tu, numai Tu.

Iar dacă voi merge odată
la Cel ce din Duh mă născu,
voi spune de-a pururea: Tată
Te laud c-aşa ai vrut Tu!

poezie de Costache Ioanid
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi cu asta ce-am făcut?

Ne-am trezit din hibernare
Şi-am strigat cât am putut:
Sus Cutare! Jos Cutare!?
Şi cu asta ce-am făcut?

Am dorit, cu mic, cu mare,
Şi-am luptat, cum am ştiut,
S-avem nouă guvernare?
Şi cu asta ce-am făcut?

Ca mai bine să ne fie,
Ne-a crescut salariul brut,
Dar trăim în săracie?
Şi cu asta ce-am făcut?

Ia corupţia amploare,
Cum nicicând nu s-a văzut,
Scoatem totul la vânzare?
Şi cu asta ce-am făcut?

Pentru-a câştiga o pâine,
Mulţi o iau de la-nceput,
Rătăcesc prin ţări străine?
Şi cu asta ce-am făcut?

Traversam ani grei cu crize,
Leul iar a decăzut,
Cresc întruna taxe-accize?
Şi cu asta ce-am făcut?

Totul este ca-nainte,
De belele n-am trecut,
Se trag sforile, se minte,
Şi cu asta ce-am făcut?

Se urzesc pe-ascuns vendete,
Cum nicicând nu s-a văzut,
Ţara-i plină de vedete,
Şi cu asta ce-am făcut?

Pleacă-ai noştri, vin ai noştri!
E sloganul cunoscut;
Iarăşi am votat ca proştii,
Şi cu asta ce-am făcut?

poezie de Constantin Tănase
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine a vrut să fie aşa...

cine a vrut să fie aşa,
eu sigur asta nu am vrut
doar soarta nemiloasă, rea,
m-a aruncat ca un strănut,

m-a aruncat într-o vâltoare
din care singur cumpănind
încerc să ies din valul mare
în care simt că mă afund

cine a vrut să se întâmple,
cine a vrut, cine-a dorit,
să fiu cu mâinile pe tâmple,
să mă gândesc, unde-am greşit

unde-am greşit îmi este întrebarea,
o întrebare peste chin,
o întrebare peste trecătoarea
ce vreau s-o trec peste destin

unde-am greşit, cine îmi spune,
nu poate nimeni vreun răspuns,
doar eu cunosc şi ştiu mai bine
un adevăr ce nu-i pătruns

poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: Deci, n-ai plecat totuşi?
Lia: Nu, nu sunt aşteptată de Sid. Cel puţin, nu la ora asta. Dar ce-i cu tine?!
Lucian: Cu mine?! Nimic, absolut nimic.
Lia: De ce nu te-ai îmbrăcat în uniformă?
Lucian: N-am vrut.
Lia: N-ai vrut?! Nu te înţeleg deloc, domnule comandant! Vacanţa s-a sfârşit, pentru noi toţi, inclusiv pentru tine, doar aşa ai spus.
Lucian: Te rog, Lia...
Lia: Păi, din partea domnişoarei Ly e de aşteptat, dar tu...
Lucian: Eu... Eu, ce?!
Lia: Tu, nimic! Absolut nimic! Doar că mă surprinzi, atâta tot!
Lucian: Te surprind?! Păi, uneori mă surprind chiar şi pe mine însumi...
Lia: Aha... Sid şi eu te-am aşteptat ieri şi alaltăieri, mai mult de o oră, de fiecare dată. De ce n-ai venit?
Lucian: N-am vrut.
Lia: N-ai vrut?! Şi de ce nu m-ai anunţat, cum rămăsese stabilit, ca să nu te aşteptăm degeaba, atâta timp?
Lucian: N-am putut. Sau am uitat.
Lia: Ai uitat, n-ai putut sau n-ai vrut?
Lucian: Bine, recunosc: N-am vrut nici asta.
Lia: Se pare că n-ai vrut cam multe în ultimul timp.
Lucian: E adevărat.

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ciclul Răspunderii

1
Unul ar fi vrut să are
Şi să se însoare-n sat
Unul ar fi vrut să are
Dar l-a strâns războiu-n gheare,
Unul ar fi vrut să are,
Şi de-atunci n-a mai arat

Unul ar fi vrut să-şi crească
Visul viu din fier tăcut.
Unul ar fi vrut să-şi crească...
Azi pe crucea lui e-o cască...
Unul ar fi vrut să-şi crească
Visul... Nu l-a mai crescut

Unul ar fi vrut să zboare
Către ceru-ndepărtat.
Unul ar fi vrut să zboare,
Dar l-a strâns războiu-n gheare,
Unul ar fi vrut să zboare,
Şi de-atunci n-a mai zburat.

Unul ar fi vrut să cânte
Cântul paşnicelor munci,
Dar l-au frânt obuze frânte;
Unul ar fi vrut să cânte,
Nu a mai cântat de-atunci.

Unul ar fi vrut să crească
Unul ar fi vrut să are
Unul ar fi vrut să cânte
Unul ar fi vrut să zboare!

Vreau să-mi cresc cântecul meu!
Vreau să-mi ar cântecul meu!
Vreau să-mi cânt cântecul meu!
Vreau să-mi zbor cântecul meu!

poezie de Nicolae Labiş
Adăugat de Viorel Vaida
Comentează! | Votează! | Copiază!

Olivia Wenscombe: Te-ai căsătorit cu ea. Aveţi un copil împreună.
Alfred Borden: Da. O parte din mine. Dar cealaltă parte... cealaltă parte nu a făcut asta. Partea care te-a găsit pe tine, partea care este acum aici.
Olivia Wenscombe: Chiar în acest moment ai putea fi în altă cafenea, spunând aceleaşi lucruri şi despre mine. E inuman să fii atât de impasibil.

replici din filmul artistic Prestigiul, după Christopher Priest
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Conştiinţă trează...

Îmi pun repetativa întrebare
Cum de-am putut atât să te iubesc?!
Şi-mi dau răspuns cu mare resemnare
- Că e normal sau poate prea firesc.

De multe ori am vrut ca să renunţ
Dar conştiinţa mea solicitată.
Îmi repeta într-una ca anunţ
Că nu va accepta ea niciodată.

Am stat de-atâtea ori cu ea la sfat
M-a-nmărmurit de câte poate şti.
De-aceea niciodată n-am ratat
Vreo vorbă care ar putea minţi.

Eu ştiu că nu e loc de complezenţă
Iar vorbele sunt spuse provizoriu.
De-aceea regretăm a sa absenţă
Să nu cădem cumva în derizoriu.

Adeseori destinului ne-am cedat
Însă doar ea ştiut-a să reziste.
Şi interogatoriu de a acceptat
E pentru că n-a vrut ca să insiste.

În viaţa mea au mai şi existat
Momente de suspans sau chiar supliciu.
Dar niciodată ea n-a pregetat
Să-mi dea un sfat sau poate un indiciu.

Tot ce vă spun acuma e poveste
Nimic nu e concret, chiar dac-aş vrea.
Iar calea de urmat în viaţă este
Dictată de dorinţa de-a putea.

De multe ori mi-am pus o întrebare
Cum de-am putut atât să te iubesc?!
Fără ca eu să fiu măcar în stare
Să te privesc fără să-nmărmuresc.

E o-ntrebare cu un iz retoric
Ce se-ntâlneşte doar la tine-n vis.
Şi rătăcind acuma prin cuvinte
Încerc să fac acum ce am promis.

Eu mă întreb acum c-un fel de ciudă
- De ce nu aş putea eu să renunţ?!
Dar e păcat de vreme şi de trudă
Iar tot ce fac nu este un denunţ.

De multe ori am vrut ca să renunţ
Dar conştiinţa mea solicitată.
Îmi repeta într-una ca anunţ
Că nu va accepta ea niciodată.

poezie de Florin Cezar Călin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

C. C.: Mă simt de parcă am murit şi am ajuns în rai.
Niles: Şi eu visez asta, numai că te duci în cealaltă direcţie.

replici din filmul serial Dădaca
Adăugat de Alexandra B
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am primit o bursă de patru ani la Harvard şi în timp ce am fost acolo, au vrut să mă angajeze în cadrul programului Star Wars pentru proiectarea armelor spaţiale şi a bombelor cu hidrogen. Nu am vrut să fac asta. M-am gândit cât de mulţi oameni de ştiinţă au murit în al doilea război mondial.

citat din Michio Kaku
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire din iubire (Şi tot ce-am vrut a fost...)

Şi tot ce-am vrut a fost numai iubire...
Să mă topesc în braţe ce ard nemărginit,
Am fost avută-n loc de o dezamăgire,
Visând numai la soare, primit-am asfinţit.

Şi tot ce-am vrut a fost numai lumină...
Să zbor spre cer cu aripi luminând,
Însă, călătoria mea salină,
M-a obosit şi am căzut oftând.

Şi tot ce-am vrut a fost să fii ca mine...
Să mă iubeşti... să simţi şi să-ţi doreşti,
Să urci în dragoste munţii şi coline,
Să fii ce-am vrut şi să mă împlineşti.

Uitând de dăruire şi splendoare,
Tu ai uitat să mă iubeşti... încet...
Ai ignorat şi inima ce moare,
Şi ruga lăcrimându-mi în verset.

Nu tot ce simţi te-aruncă în iubire...
Nu tot ce crezi înseamnă ce tu simţi!
Priveşte-n tine înspre regăsire,
Iubeşte prin fapte să alinţi...

Şi tot ce-am vrut a fost numai iubire...
Să mă desprind de norii pământeşti,
Şi-am tot avut visare în trăire,
De m-am rănit... iar tu-ai rămas ce eşti!

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Şoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inimi transparente

Ai dat uşa afară
O
deşertăciune
a
deşertăciunilor

Moartea
n-a putut
ridica
nici de data asta
fereastra sinucigaşă

Peisajul anterior
este abreviat
de
acelaşi ţipăt
nou-nouţ
Pe uşă însă
nu mai încape
cealaltă uşă
muribundă

O
Deşertăciune a deşertăciunilor

Numele tău
nu-i intrare

Numele tău
e
ieşire

O
de trei ori
0

Nu mai bate
inimă

Nu-i
nimeni
acasă

poezie de Costel Zăgan din Hiperbole blitz
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

M-ai vrut cu-adevărat sau... m-ai minţit

Te-am "întrebat" adesea (mai ştii?), de mă iubeşti,
Tu mi-ai răspuns (confuz), că nu vrei să greşeşti!
Tăceai, mă chinuiai şi, plânsetu-mi durut...
L-ai vrut doar pentru tine: ofrandă, giulgi, tribut!
Hai, spune-mi vreau să ştiu: chiar m-ai iubit?
Poete drag, m-ai vrut cu-adevărat,
Sau... m-ai minţit?

Te supărai pe mine, mă dojeneai şi, vai...
În iadul cel mai negru, pe veci mă trimiteai!
Credeam că-ţi voi fi puntea şi gura ta de rai,
Un strop de aer, soare, un talisman, un... "stai"!
Ah, spune-mi, vreau să ştiu: chiar m-ai iubit?
Poetul meu, m-ai vrut cu-adevărat...
Sau... m-ai minţit?

Eu, despre cerul de Brăeşti ţi-am povestit...
Tu, una îmi spuseseşi şi alta mi-ai vorbit!
Vorbeai de răstignire, cuie, cruce şi venin...
De m-ai fi vrut cu-adevărat, m-ai fi chemat: hai, vin!
Deci, spune-mi, vreau să ştiu: chiar m-ai iubit?
O, drag poet, m-ai vrut cu-adevărat...
Sau... m-ai minţit?

Eu sunt un cântec Spin, tu-ciocârlie surdă-
Eu, lacrimă damnată; tu, plângere absurdă...
Regretul tău, poete, nu crezi că-i prea târziu?
Căci, totul e... zadarnic şi sufletu-mi... pustiu...
Hai, spune-mi, vreau să ştiu: chiar m-ai iubit?
Poete drag, m-ai vrut cu adevărat...
Sau... m-ai minţit?

poezie de Iulia Mirancea (18 octombrie 2012)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sam: Dacă m-ai fi lăsat să merg acolo, aş fi pus capăt situaţiei.
Dean: Sam, singurul lucru care ar fi luat sfârşit era viaţa ta.
Sam: N-ai de unde să ştii.
Dean: Şi acum ce? Ai de gând să te sacrifici?
Sam: Da, să fii sigur că asta am de gând.
Dean: Asta n-o să se întâmple - nu cât timp sunt eu în preajmă.
Sam: Dean, despre ce naiba vorbeşti? Toata viaţa am urmărit demonul ăsta. Este singurul lucru care ne-a interesat.
Dean: Sam, vreau să renunţ, bine? Chiar vreau, dar nu merită să mori pentru asta.
Sam: Poftim?
Dean: Vorbesc serios. Dacă uciderea acestui demon înseamnă şi moartea ta, atunci sper să nu găsim niciodată creatura asta blestemată.
Sam: Creatura asta a ucis-o pe Jess. A ucis-o pe mama.
Dean: Chiar tu ai spus odată... că indiferent ce am face, ei vor dispărea. Şi nu se vor mai întoarce niciodată.
Sam: Nu spune asta! Nu - nu după toate astea - nu spune asta!
Dean (sentimental): Sammy... ascultă... doar pe noi trei ne mai avem. Şi asta e tot ce am şi eu. Câteodată simt că abia mai pot rezista fără tine şi fără tata...

replici din filmul serial Supernatural: Aventuri în lumea întunericului
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!