E de mirare: cum de încape într-o ţară mică, precum e Moldova, o sărăcie atât de mare?!

aforism de Ion Diordiev din Pâinea mea caldă
Adăugat de Mihai Cucereavii
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moldova - o ţară agricolă atât de înapoiată încât n-a dat omenirii nici măcar o tulpină nouă de covid!...

aforism de Ion Diviza
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câtă mare încape într-o sticlă spartă... Câtă toamnă încape într-un copac uscat...

aforism de Luminiţa Potîrniche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărăcia unui popor e un mare cusur al acelora care îl conduc.

aforism de Ion Diordiev din revista Literatură şi artă (1 octombrie 2009)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fată mică

Astăzi, spune o bunică,
Nu mai este de mirare,
Când vezi câte-o fată mică
C-a rămas cu burta mare...

pamflet de George Budoi din Gravidia în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (31 mai 2017)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine nu-şi pierde cumpătul când este înjosit, e la o înălţime mai mare decât cel care-l înjoseşte.

aforism de Ion Diordiev din Pâinea mea caldă
Adăugat de Mihai Cucereavii
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suntem aici de mii de ani

Suntem aici de mii de ani,
O ţară mică, râvnită de duşmani.
Statornici noi am fost de când ne ştim,
Pe-acest pământ, atât de sacru şi divin.

Noi n-am bătut la poarta nimănui,
Noi ne-am văzut de casă şi copii.
De casă şi copii ne-am ocupat,
Am fost poporul cel mai condamnat.

Istoria ne-arată cât de buni am fost,
Noi am muncit şi ne-am făcut un rost.
N-am fost o ţară mare, migratoare
Am fost o ţară mică... De sine stătătoare.

poezie de Constantin Chelaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poporul care dansează cum îi cântă alt popor, greu iese pe scena lumii cu propriile dansuri.

aforism de Ion Diordiev din O antologie cronologică a aforismului românesc de pretutindeni (2005)
Adăugat de Mihai Cucereavii
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugă

Văzându-şi soţul cum se ţine
De gard, Maria-şi face cruce:
- Decât să-l văd aşa cum vine,
Mai bine să-l văd cum se duce.

epigramă de Ion Diordiev din Constelaţia Post-scriptum (1999)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înţeleptul încape într-o înţelepciune, înţelepciunea nu încape într-un înţelept...

aforism de Corneliu Vornicu (23 martie 2021)
Adăugat de Corneliu Vornicu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dincolo de metafizică

e marea şi dincolo de mare
e moldova
şi dincolo de moldova
e voroneţul
cu albastrul ochilor mei
nu e chiar aşa de greu
de înţeles (?!) moldova
coboară după ce şi-a colorat apa
cu voroneţul cel albastru
cel metafizic
şoimul zboară în volte
dincolo de mare dincolo de râu

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

O mirare şi-o tăcere

Eu, mirare,
tu, tumult,
pasul
încă ţi-l ascult!

Eu, mirare,
tu, tăcere,
vise blânde-n
adiere.

Tu, mirare,
eu, tumult,
nu lăsa,
să treacă mult!

O mirare
şi-o tăcere,
purtate
de-o adiere,

trasformate
într-o floare
de iubire,
azi îmi pare!

poezie de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

A românilor mândrie,
E frumoasa Românie
Pe pământ la noi
Au căzut mulţi eroi.

Iarna, la munte ai plecat
Şi pe pârtie te-ai distrat
O frumoasă ţară,
Cum nu găsim afară.
 
Cu podişuri, câmpii, Carpaţi
Suntem aşa de bogaţi...
Avem păduri, viţă-de-vie
Şi totuşi ne zbatem în sărăcie.

Mereu ne petrecem vacanţa
Pe plajă, în Constanţa.
Noi o mare superbă avem
Păcat că nu o apreciem.

Delta, Patrimoniu Mondial
Şi asta chiar e real.
Un loc bun de relaxare,
Nu pleca peste hotare!

Zone de munte,
Cu pajişti multe
Peisaje din poveşti
Tot aici găseşti.

În Moldova, mănăstiri
Ce ne stârnesc amintiri.
Dunărea, prin ţară trece
Nimeni nu ne întrece.

Avem ape termale
Dar şi minerale.
Rafinării în Ploieşti,
Autoturisme la Piteşti.

Să nu uităm de gaz metan,
Dar importăm în fiecare an.
Întâlnim cantitate mare,
În Subcarpaţi, de sare.

Găsim până şi combinate
Mai precis, de toate.
Un loc foarte căutat,
De străini adorat.

Bauxită, cupru, granit,
Plumb, zinc şi lignit.
Eşti o ţară completă,
Într-un cuvânt, perfectă.

Ai valori adevărate,
Foarte, foarte apreciate.
Brâncuşi, Vuia şi Enescu,
Vlaicu, Creangă, Eminescu.

Blaga, Slavici, Grigorescu,
Caragiale, Bacovia şi Stănescu.
Poeţi, inventatori, scriitori
Sculptori, pictori, compozitori.

România, mult te iubim
Păcat că nu-ţi dovedim.
Din cauza celor ce te strică
Mulţi te văd aşa de mică...

poezie de Alina-Georgiana Drosu (10 februarie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţara

în Moldova totul e arhaic
de la intelect pîn' la instincte
de la credincos la simplu laic
de la oamenii vii pîn' la morminte

nici politică ca lumea, nici alegeri
numai stat şi numai ministere
ţara-n care pîn' şi vâra degeri
ce exportă oameni şi importă mere

ţara lui Ion şi-a lui Vasile
a Ilenei ţară şi-a Mariei
ţara-n care mita iau în chile
şi întorc în tone sărăcie

ţara fără de economie
ţara existând din remitenţe
c-o jumate de popor în begenie
şi cu alta-n dură subzistenţă

a mai apucat o primăvară
ici colo şi iarba verde apare
-mă sugruma-aşa un dor de ţară
între ştreang străin şi depărtare...

poezie de Iurie Osoianu (1 martie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unire-n cuget şi-n simţiri, Români!

Ţara mea-ţi sărut obrazu
Munţi, dealuri şi Câmpie,
Nu e ţară mai frumoasă
Pe pământ, ca România!

Mândră eşti ca paradisu
Şi rotundă ca un soare
te-a unit Mihai Viteazu
Într-o zi de sărbătoare.

Au zădărnicit Unirea
Şi-au ucis pe cel viteaz
Au urmat câteva veacuri
De durere şi necaz.

A urmat răznită ţară
Şi românii-ndureraţi
Că ningea cu suferinţă
Peste falnicii Carpaţi.

Dumnezeu, iubind Românii
Ne trimise călăuză
Şi Moldova cu Munteania
Le unise Domnul Cuza.

În ardeal plângeau Românii
Aşteptând măreaţa clipă
Căci, Uniţi, doreau s-ajungă
Sub o singura aripă.

A sosit şi clipa aceea.
Ca şi binecuvântare,
Când s-au reunit Românii
Într-o Românie Mare.

Cântă azi, la Alba-Iulia
Şi la Iaşi şi-n Bucureşti
Imnul izbăvirii noastre
Şi-a Unirii Româneşti.

Ştim că lacomi ca şi lupii
Mulţi străini ar vrea s-o guste
Dar vom sta mereu de strajă
Nesătulelor lăcuste.

ION VORNIC-RÂCU
poet tăran, Vârciorova
(Caraş-Severin)

poezie de Ion Vornic-Râcu din Banatica I
Adăugat de Bachin Deian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu se poate afla nicăieri în vreo altă ţară cât Moldova de mică, atâtea ape şi natura împodobită cu asemenea locuri minunate ca aici. O străbat patru mari ape navigabile: Dunărea, Nistrul, Prutul şi Siretul.

Dimitrie Cantemir în Descriptio Moldaviae, Capitolul al III-lea. Despre apele Moldovei (1716)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nicio ţară nu este prea mică a nu putea fi mare, iar nici una nu este prea mare pentru a nu putea fi mică.

Viorel Muha (iulie 2012)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Privighetoare de zăvoi (filomela) (Luscinia luscinia) este o pasăre migratoare care are în medie o lungime de doar 16 cm (o şchioapă) şi o greutate de doar 25 g. Ea cuibăreşte în jumătatea nordică a Europei până în inima Asiei şi iernează în partea de sud-est a Africii, într-o zonă subecuatorială relativ restrânsă. În timpul migraţiei zboară cu o viteză de cca 120 km/zi în Europa şi 140 km/zi când traversează deşertul (T. Csörgő ş. a., 2018; E. Yohannes ş. a., 2009). Cum poate o pasăre atât de mică să parcurgă o distanţă atât de mare şi cum se orientează atât de precis având în vedere că zborul migrator are loc noaptea?

George Budoi în Păsările în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (26 decembrie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unei minione

Această dulce vietate
Aşa cum am anticipat,
Este o mică răutate;
Atât e bună e... la pat.

epigramă de Ion Ruse din Când pleca odată, la război, un om... (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Serbia încape în inimile noastre. Atât e de mare.

aforism de Aleksandar Cotric din Cartea neagră, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moldova, ţara mea de dor

Moldova, ţara mea de dor,
De cântec şi baladă.
Eşti ca o pasăre măiastră
Care cântă într-o livadă.

Cântă un cântec frumos
Despre un Voievod faimos.
Care a venit din ţara de jos,
Ca să fie oamenilor de folos!

Care a fost un domn viteaz şi mare,
El a apărat cu credinţă a tale hotare,
Ca tu Moldovă, să ajungi acum,
Să fii cea mai gingaşă floare.

O floare atât de frumoasă,
Cântată, iubită mereu,
Ca o casă mare,
Eşti ţara poporului meu.

Moldovă, dor nemărginit,
Eşti ca un strugure de poamă,
Plaiul meu prea mult iubit,
Unde m-a născut a mea mamă!

poezie de Vladimir Potlog (15 aprilie 2018)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!