Consens familia

Comanda o făcea Bădin
Rădoi era consumator
Acasă Leana-i sub... marin
Iar Veronica Coman... dor!

epigramă de Gheorghe Gurău (aprilie 2010)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Pluton alinierea"

Caporal plin de amfază
Comanda pe-un ton perfid:
Să luaţi "sarea" drept bază...
El cică era... acid!

epigramă de Gheorghe Gurău (iunie 2011)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Batalionul

Unitate, corp de-armată
Comandant... un căpitan;
Sub comanda lui pe dată
Sar recruţii... cu molan!

epigramă de Gheorghe Gurău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De sfânta Maria... Doamnelor...

De ziua Ei neapărat
S-o recunoaştem, ca idee
Maria-n casă e bărbat
Iar sub/marin... e tot femeie!

epigramă de Gheorghe Gurău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e dor de România

Mi-e dor de România,
De ţara mea
Cum alta nu era.
Mi-e dor de Demnitatea
Neamului străbun.
Mi-e dor de-a lui Cinste şi Sinceritate,
Mi-e dor de tot ce-am moştenit
Mai bun,
Mi-e dor de-a sa Dreptate.

Mi-e dor de un Bălcescu,
Şi-un Mureşan,
De un Eminescu şi-un Cioran,
Mi-e dor de strigătele lor
Să le purtăm în noi, mi-e dor.

Îmi este dor mereu
De limba neamului meu,
Acea limbă română
Suavă şi genuină
Ce făcea să răsune,
Dincolo de Carpaţi,
Virtuţile române.

Mi-e dor de România mea
Să ţină fruntea sus în Europa
Ca o adevărată stea.
Mi-e dor să strălucească,
Peste zări,
Mi-e dor să fie cea mai iute
Dintre ţări.

poezie de Gheorghe Alionte (21 octombrie 2020)
Adăugat de Gheorghe Alionte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre împroprietărire

O veste pe care am prins-o din vânt
De mâine ţăranii primi-vor pământ
Iar celora care nu fi-vor acasă
Grămadă în poartă se zice li-l lasă!

epigramă de Gheorghe Gurău (1990)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Veronica Mars (se întoarce acasă după o întâlnire): Şi, ce părere ai despre el?
Keith Mars: O, hei, ai venit acasă devreme.
Veronica Mars: O, hei, i-ai verificat numărul de înmatriculare de la maşină sau i-ai luat amprentele?
Keith Mars: Scuze, scumpo. Ce ai zis?
Veronica Mars: Ştii bine că pe mine nu mă păcăleşti.
Keith Mars: Bine. Veronica, nu am idee despre ce tot vorbeşti.(Veronica îi aruncă o privire sfidătoare şi se îndreaptă spre camera ei.) O, hei, am uitat să-ţi spun. Dacă tipul ăsta îmi sărută fiica pe veranda mea timp de opt minute şi jumătate, atunci va trebui să-l cunosc. Vise plăcute, scumpo.
Veronica Mars: Chiar trebuie?
Keith Mars: El ne ia foarte mult din timpul petrecut împreună ca tată şi fiică.

replici din filmul serial Veronica Mars
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

O altă ştire

O ştire pe care am prins-o din vânt
Ţăranii, de mâine, primi-vor pământ
Iar celor care nu fi-vor acasă
Grămadă în poartă se zice li-l lasă!

epigramă de Gheorghe Gurău (1991)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chefliul şi puterea obişnuinţei

Se-ntoarce acasă iar băut,
Pe trei cărări ciudate,
Mai greu i-a fost la început,
Pân' le-a-nvăţat pe toate!

epigramă de Gheorghe Gurău (16 februarie 2010)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui scriitor de umor

De scrisul lui duc dorul
La muncă şi acasă...
Fi'ndcă la el umorul
E... treabă serioasă!

epigramă de Gheorghe Gurău (noiembrie 2010)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dor de-acasă...

Mi-am visat azi-noapte, mama...
Şi am plâns în vis de dor...
Se făcea, că ea, sărmana
M-aştepta de sărbători.
Şi la fel ca înainte
Tot în lacrimi şi tăcută,
Printre doruri şi cuvinte
Sărutam mâna muncită.
Mâna sfântă-n mângâiere...
Mâna ce a scos cenuşă
Dintr-o vatră, ce-n durere
Arde dorul, plâns, în uşă.
M-a primit cu braţele deschise
Şi ca pe un prunc în faşă
M-a cuprins cu lacrimi sfinte...
-Ce dor îmi este de-acasă!

Nu mai vreau să plec măicuţă...
Ţine-mă la pieptul tău...
Ca o floare pe-o crenguţă,
Să m-alini... când dau de greu...

poezie de Vasile Coman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Serviciu plătit

Singur şi ca tot bărbatul
O plătea să-i facă patul
Menajera, fată... rea
I-l făcea din greu, gemea!

epigramă de Gheorghe Gurău (2010)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e dor...

Mi-e dor de rănile
Picioarelor tale
Obosite de mers
Pe muntele iubirii.

Mă rugai să te port
În spate,
Am preferat
Să te iau în braţe...

La capătul orizontului
Se făcea zi
Şi -n ochii iubirii
Pătrundeam amândoi
Sorbind nectarul speranţei.

Picioarele ne sprijineau
În cârjele umbrelor.

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu surprindere...

O vânzătoare super de frumoasă
Şi-anunţul... "Vin pentru acasă"
M-au provocat să-ntreb sfios
-Şi... când veniţi, vă rog frumos?!

epigramă de Gheorghe Gurău (2010)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Troc

Cum sărăcia e la ea acasă
Flagel, durere, ori osândă
L-a cumpărat cu trei bonuri de masă
Pe cel ce încerca să-l vândă!

epigramă de Gheorghe Gurău (aprilie 2011)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşa da...

Din prima m-am simţit atrasă
De staţiunea Techirghiol
Condiţiile-s ca acasă...
E peste tot numai nămol!

epigramă de Gheorghe Gurău (martie 2010)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Florin Piersic era încă din tinereţe, de pe când era student, un mare povestitor. Făcea valuri plăcute în jurul lui, datorită felului său de a fi. Era un vorbitor nepreţuit şi de cursă lungă, povestind de una, de alta, fără să îţi dai seama cum trece timpul. Şi nu numai că nu obosea niciodată, ci din contră, acest lucru îi conferea forţă să continue.

citat din Marin Moraru
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acasă

Inima îmi cântă o doină dulce
E doina satului, e dor de casa mea
Cântu-i ca o pasăre ce plânge
Şi zboară singură în noapte spre o stea.

Cântul îmi e casa părintească
Refrenul nesfârşit al sufletului meu
Astăzi, eu mă-ntorc cu drag acasă
La mama mea, la tatăl meu, la Dumnezeu.

REFREN

Acasă, mă-ntorc când dor de tata inima-mi apasă
Acasă, m-aşteaptă maica mea cea sfântă la fereastră
Acasă e cânt de leagăn, sunt copil de-a pururea
Acasă, acasă, îmi vindec dorul şi cu inima.

Casa noastră de odinioară
E-n sărbătoare mare, câte amintiri
Când ne adunăm cu toţi-n seară
La gura sobei, printre atâtea povestiri.

Azi, miroase-a mere coapte iară
Şi a gutui păstrate pe-un bătrân cuptor
Teiul din grădina de afară
Ne retrezeşte al copilăriei dor.

REFREN

Acasă, mă-ntorc când dor de tata inima-mi apasă
Acasă, m-aşteaptă maica mea cea sfântă la fereastră
Acasă e cânt de leagăn, sunt copil de-a pururea
Acasă, acasă, îmi vindec dorul şi cu inima.

Acasă, icoană-i sacră din copilăria noastră
Acasă, e Dumnezeu cu noi duminica la masă
Acasă, ni-i ruga pusă în genunchi, ne e altar
Acasă, acasă, e Raiul unde ne întoarcem iar.

E Raiul unde ne întoarcem iar,
E Raiul unde ne întoarcem iar.

cântec interpretat de Paul Surugiu - Fuego, muzica de Paul Surugiu - Fuego, versuri de Adrian Artene (6 decembrie 2019)
Adăugat de Alesia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Superstiţie

I-a tăiat o mâţă calea
Şi de-atunci mai mare jalea
Mâţa (blondă şi f(l)ocoasă)
L-a sunat "pe fix" acasă!

epigramă de Gheorghe Gurău (martie 2010)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Veronica Mars: O să stau acasă cu singurul membru întreg la minte al familiei Mars.
Keith Mars: Cu cel care mănâncă din gunoi şi îmi tot aduce păsări moarte în casă?
Veronica Mars: Chiar el.

replici din filmul serial Veronica Mars
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Calea îngerilor

Şi se făcea că pleci, dar nu plecai,
Ci doar te-ndepărtai, plutind uşor,
Pe-un drum ce, fără voie, îl urmai

Şi îţi era... nu drumul tău de dor,
Nu cel pe care ai fi vrut s-alergi –
Era un drum străin, amăgitor,

Dar tu mergeai, continuai să mergi
Prin visul meu, păşind pe amintiri
Şi încercând cu paşii să le ştergi.

Nu-ţi mai vedeam tăcutele priviri
În visul ce îmi devenea coşmar
Când paşii tăi pluteau spre amăgiri.

Ningea cu stele-n haosul amar,
Cu stele reci, iar tu... tu îmi erai
Aproape de al Raiului hotar

Când se făcea că pleci, dar nu plecai.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!