Sărbătoarea tristeţii

E duminică

Şi
zău
dacă
mai
ştiu

Câte zile
a
avut

Această
săptămână

Fără
de
sfârşit

poezie de Costel Zăgan din Poeme infracţionale (20 decembrie 2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uneia

Domnişoară, cu mersul tău de cocotă,
parcă-ai fi din ţiglă şi teracotă;
emani, zău, dură căldură inumană,
la spartul unei zile: de pomană!

epigramă de Costel Zăgan din Epigrame disponibele (8 octombrie 2019)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tândală: Zău, dacă te mai înţeleg, Păcală!
Păcală: Ce nu mai înţelegi, mă rog?
Tândală: Tocmai ţi s-a oferit, a doua oară, posibilitatea alegerii: lumea sau raiul!? Şi tu, duminică, ai optat, iar, pentru prima!
Păcală: Bine, dar nu eu le-am aşezat faţă-n faţă: crâşma şi biserica!
Tândală:!?
Păcală: Da: din crâşmă poţi să ajungi acasă... Din rai nu s-a întors nimeni!

replici din Braşovisme de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moldavauschwitz show

Destinul meu se micşorează

d(o)ar vârsta creşte an de an

mă şterg pe bot de înc-o rază

poate(-l) ajung Costel Zăgan

D(o)ar vârsta creşte an de an

şi-ajung din ce în ce mai doct

trec noaptea de zău meridian

totuşi să zic aşa fără de scop

S-ajung din ce în ce mai doct

mă şterg pe bot de înc-o rază

şi parc-aş fi la patruzecişiopt

destinul meu se micşorează

D(o)ar vârsta creşte an de an

Doamne ca la Costel Zăgan

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (19 ianuarie 2020)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Partenerul zădărniciei

Dacă tu nu te-ai mişcat,
Ai ajuns, zău, mai bărbat?
Ţi-ai găsit şi tu perechea,
Stând pe loc, măi nichipercea?

epigramă de Costel Zăgan din Epigrame disponibile (2016)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tândală: Păcală, eşti o persoană publică?
Păcală: Când atâţia idioţi te-arată cu degetul, nu ştiu, zău, ce-ai putea crede!

replici din Braşovisme de Costel Zăgan (10 iulie 2010)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sfânta Duminică

Sunt al singurătăţii mele,
M-a cumpărat ca să mă pună
Să curăţ praful de pe stele,
Nu de puţine ori pe lună.

Iar la sfârşit de săptămână,
Când pleacă la vreo liturghie,
Rămân cu sufletul pe mână,
Dereticându-l pe chelie.

Finalizându-mi episodul,
Datoare nevrând să-mi rămână,
Mă pune să-mi aleg din podul
Cel vechi, o nouă săptămână.

poezie de Marius Robu din Aproape alb (26 mai 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Crinul Phoenix

Mai mult pasăre şi restul tăcere
salve de fantome fagure de miere

Te mai ştiu iubito singură de tot
să te cânt cu noaptea zău abia mai pot

Căci din puritatea ce m-a legănat
mi-a rămas cuvăntul care-ţi este pat

poezie de Costel Zăgan din Caiete botoşănene (aprilie 1985)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câte

Câte lacrimi de iubire,
Oare sunt într-un ocean?
Lacrimi de dezamăgire
Câte, sunt scurse în van?

Câte vise neîmplinite
Se ascund azi printre stele
Şi dorinţe infinite
Câte, oare sunt în ele?

Câte vorbe nerostite
Se găsesc oare într-un veac
Şi decizii mai greşite
Câte sunt şi nu au leac?

Câte răutăţi sunt oare
Într-un gând nevinovat,
Care la necaz apare
Câte-n gând s-au adunat?

Câte zile nesfârşite
Numără un om la care,
Viaţa este pe sfârşite
Câte, când speranţa-i moare?

Câte ceasuri trec pe noapte
Fără somn, fără odihnă
Fiindcă inima vrea fapte
Câte ceasuri fără tihnă?

Câte clipe trec în viaţă,
Fără ură şi minciună
Ce-ţi fac inima de gheaţă
Câte, nimeni n-o să spună?

Câte speranţe deşarte
Are cel care greşeşte,
De iertare s-aibă parte
Câte, dacă se căieşte?

Câte piedici îi mai pune
Unui om soarta în cale
Până când el va apune,
Câte, în zilele sale???

Câte omul pătimeşte
Într-o viaţă din trufie?
Multe şi-l nemulţumeşte
Câte, nimeni n-o să ştie!

Câte suflete sărmane
Aud vorbe jignitoare
Ce le fac reci, inumane
Câte cad jos, la picioare?

Câte zile are omul?
Câte zile are-n viaţă?
Câte frunze are pomul!?
Câte zile e speranţă!?

poezie de Georgiana Niţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce duminică frumoasă

Ce duminică frumoasă.
La început de această vară.
Soarele e sus pe cer
Şi se aud cum cântă păsările afară.
Tu eşti îmbrăcată în rochie albă de mireasă
Şi eu stau mândru lângă tine.
Ce duminică frumoasă, inima cântă în mine.
Ce duminică frumoasă!
La început de această de vară.
Tu eşti de acum mireasă, nepreţuita mea comoară.
Eşti ca un pom în floare.
Care răspândeşte parfum îmbătător.
Ce duminică frumoasă, sufletul îmi cântă de dor!
Ce duminică divină la început de acestă vară.
E o zi caldă şi senină
Şi ne cântă o vioară.

poezie de Vladimir Potlog (5 iunie 2022)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am visat atât această noapte de dragoste, că nu ştiu ce m-a oprit să nu mă... trezesc!

aforism de Costel Zăgan din Inventeme (10 martie 2000)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Între tăcere şi iubire, se-ntinde scara fără de sfârşit a... inefabilului!

aforism de Costel Zăgan din Inventeme
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fericirea, această poezie pe care toţi o ştiu pe de rost şi nimeni n-o înţelege!

aforism de Costel Zăgan din Inventeme (ianuarie 2019)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Munceau câte şapte zile pe săptămână, uneori şi opt.

aforism de Dorel Schor
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câte poeme?

Câte poeme ţi-oi fi scris?
Nici eu nu ştiu câte au fost
Şi poate nici nu are rost,
Din vis rămâne numai vis.

Câte poeme am să-ţi scriu?
Nici asta nimeni nu va şti,
Tu, dragul meu din poezii,
Este târziu, foarte târziu.

Câte poeme vor pluti
Fără să fie în colecţii?
La începutul unor lecţii,
Fără sfârşit te voi iubi.

poezie de Angelica Ioanovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Coeficientul de necunoscut al unei zile normale: nimic nu răsare fără pată, nimic nu apune fără umbră!

aforism de Costel Zăgan din Inventeme (octombrie 1995)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zău cucoane

Mi-ai umplut viaţa numai cu baloane

monostih de Costel Zăgan din Universuri paralele (18 martie 2012)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu zău

Steaua melancoliei a demarat chiar din cerul tău

monostih de Costel Zăgan din Universuri paralele (2011)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Finul lui Shakespeare

Zic zău lui Dumnezeu poete
zic zău te-ai întrecut pe tine
că nişte fumuri ai celeste
şi arzi cu flăcări mioritico-străine

Zic zău te-ai întrecut pe tine
ţi-ai luat şi umbra înainte
şi-ai tras şi nişte ţoale fine
atât ai contracandidaţi în cer şi în morminte

Ţi-ai luat şi umbra înainte
că nişte fumuri ai celeste
tratezi de sus şi în cuvinte
zic zău lui Dumnezeu poete

Zic zău te-ai întrecut pe tine
ţi-aştepţi doar naşul care nu mai vine

poezie de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Era un sfârşit de săptămână nu plin de distracţie, cum ar fi fost de dorit pentru nişte tineri de vârsta lor, ci plin de examene şi testări, de care, inevitabil, avură parte chiar şi-n ultima zi a săptămânii, duminică.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Descui ruginit

descui ruginit
o fereastră ştirbă de cheia sol
să văd înăuntru şi-afară
ce uitare de vremelnică clipă
cutreieră printr-o pădure
străină de crengi şi şoapte
vis... vis... vis... vis...

n-am cretă-n buzunar
să mai răscolesc un şotron
din cifre uitate-n derivă
pe-un caldarâm
rănit de o creangă
plâns de-o furtună

număr cele şase boabe
rămase dintr-o săptămână
fără duminică
şi cred că am uitat demult
că o viaţă se numără-n
şapte...
boabe...
zile...
roşii...

pe-o săptămână
străină de cheie sol
ruginită afon...
rămasă şapte,
şase,
sau poate
... doar şoapte...

poezie de Mirela Nicoleta Toniţă (iunie 2008)
Adăugat de Mirela Nicoleta Toniţă
Comentează! | Votează! | Copiază!