De atâta amar de vreme de când se moare, viul a căpătat probabil obișnuința de a muri; fără de care nu s-ar explica de ce o insectă sau o rozătoare și chiar omul, ajung, după câteva sclifoseli, să crape atât de demn.
citat celebru din Emil Cioran
Adăugat de Simona
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Caiete 1957-1972" de Emil Cioran este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la Citate similare
Gândul renunțării este atât de amar, încât este de mirare cum omul a ajuns să-l conceapă.
Emil Cioran în Pe culmile disperării, Renunțare (1934)
Adăugat de Violeta Jumatate
Comentează! | Votează! | Copiază!
După ce ai adunat cu trudă și cu hărnicie atâta izolare, sentimente de proprietar te-mpiedică să mori cu cugetul împăcat. Atât avut fără moștenitori! Spulberare este cuvântul pentru rosturile din urmă ale inimii...
Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de Succubus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Timpul s-a oprit în loc pentru câteva clipe, pentru a-și trage sufletul. Prea a curs fără întrerupere atâta amar de vreme.
aforism de Mihail Mataringa (20 martie 2012)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Se părea că pentru tânărul comandant, ziua aceasta nu începuse chiar atât de bine cum i se păruse lui de dimineață, nu fusese tot timpul atât de norocos, asta putea înțelege după incidentul din fața Institutului, al cărui protagonist fusese chiar el, Lucian, deși fără voia lui. Iată-se acum în jeep, alături de director și profesor. Rușinat, își plecă privirea și capul; nu arăta întocmai demn de funcția pe care o primise seara trecută. Nu-l durea nimic, dar nu îndrăznea să spună un cuvânt. Își închipuia cum îl vor privi colegii lui, când îl vor vedea astfel; probabil că ei, ceilalți, arătau mult mai bine, nu ca el.
citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Odată ajuns la Cap Sounion, am avut senzația de "Finisterre"... Și chiar asta era... De la înălțimea templului lui Poseidon, am admirat marea, inegalabila mare Egee... Nu e de mirare că Byron și-a lăsat acolo semnătura, spre amintire, cuprins probabil de farmecul locului, nu e de mirare că și acum, după atâta amar de vreme, resimt o dulce melancolie și dorința de revenire pe meleagurile binecuvântate de Zei...
Mihail Mataringa (9 ianuarie 2016)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oricât de plini de noi înșine am fi, trăim într-un fel de acreală liniștită, de care nu am putea scăpa decât dacă pietrele înseși, cuprinse de milă, s-ar hotărî să ne înalțe laude. Atâta vreme însă cât se vor încăpățâna să rămână mute, nu ne rămâne decât să ne bălăcim în propriile noastre chinuri, să ne îmbuibăm cu propria noastră fiere.
Emil Cioran în Căderea în timp, Dorința și oroarea de glorie
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Atâta vreme cât ne mai agățăm de deznădejdi și de iluzii, suntem iremediabil oameni.
Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de nikole
Comentează! | Votează! | Copiază!
Atâta vreme cât rămânem înlăuntrul timpului, avem semeni cu care intrăm în rivalitate; de îndată ce nu mai suntem acolo, tot ce fac și tot ce pot crede despre noi ne lasă indiferenți, pentru că suntem atât de desprinși de ei și de noi înșine, încât a produce o operă sau a ne gândi numai la asta ne pare zadarnic sau bizar.
Emil Cioran în Căderea în timp, Să cazi din timp...
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cuvinte din livezi
(Soției mele, poeta Titina Nica Țene)
Când a trecut atâta amar de vreme?
Iubito, peste noi zăpezi s-aștern,
Cât sunt aici cu tine, nu te teme
Chiar dacă în geam ne bate-un frig etern.
De când ți-a înflorit pe deget iarbă,
-vergheta legământului pe veci-
Lumina din oglinzi se-mpletește salbă
Când prin poezia mea tu treci.
Chiar dacă, tu, acum, nu mai ești
Fetița din livezi, dar ești bunică,
Porți cu tine traista cu povești
Pentru nepoțica cea mai mică.
A trecut, când, atât amar de vreme?
Iubito, peste noi se-aștern zăpezi,
Eu sunt aici, alături, nu te teme
Și-ți mai culeg cuvinte din livezi.
poezie de Alxandru Florin Țene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubim din nevoia să ne știe cineva până la capăt, din dorința de a scăpa de propria intimitate, din teama că, fără nimeni, gândul s-ar ridica vertical spre cer, și că s-ar prăbuși fără ecou.
Emil Cioran în Îndreptar pătimaș II (2011)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.Speranța-i ultima ce moare!
Speranța-i ultima ce moare,
Atâta timp cât tu exiști
Când vor unii să te doboare
Tu speră și ai să reziști!
Speranța-i ultima ce moare,
Când simți că totu-i în zadar
Și-atunci când visul tău dispare
Tu speră și visează iar!
Speranța-i ultima ce moare,
Chiar dacă-n suflet e durere
Nu renunța, atunci când doare
Tu speră la iubire, cu putere!
Speranța-i ultima ce moare,
Când viața ți se pare crudă
Dar după nori, vine și soare
Tu speră și fă-i vieții-n ciudă!
Speranța-i ultima ce moare,
Când lacrima în ochi îți vine
Șterge-o, apoi, în continuare
Tu speră că va fi și bine!
Speranța-i ultima ce moare,
Chiar dacă zâmbetul ți-e trist
Mâine vei râde poate tare
Tu speră, nu fii pesimist!
Speranța-i ultima ce moare,
Când vorbe dure te lovesc
Aceeași gură, azi, usturătoare
Tu speră că-ți va spune:"Mă căiesc"!
Speranța-i ultima ce moare,
Când ai în tine doar suspin
În suflet nu-l lăsa să se strecoare
Tu speră și alungă-l ca pe-un spin!
Speranța-i ultima ce moare,
Chiar dacă ai căzut... ești jos,
Ridică-te... stai în picioare
Tu speră și fii curajos!
Speranța-i ultima ce moare,
Când ai simțit dezamăgire
Nu te simți fără valoare
Tu speră, vei simți și fericire!
Speranța-i ultima ce moare
Și azi și mâine și mereu
Nu întreba: "Cât să sper oare?"
Tu sper... asta fac și eu!!!!
poezie de Georgiana Niță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toate lacrimile neplânse mi s-au vărsat în sânge. Și eu nu m-am născut pentru atâtea mări și nici pentru atâta amar.
citat celebru din Emil Cioran
Adăugat de Ioana
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îi scrisesem câteva rânduri foarte moderate, foarte cumsecade unuia care nu le merita defel. Înainte de a i le trimite, am adăugat câteva aluzii condimentate cu un venin discret. În fine, în chiar momentul când puneam scrisoarea la poștă, am simțit că mă cuprinde furia și, odată cu ea, disprețul pentru pornirea mea nobilă, pentru regretabilul meu succes de distincție.
Emil Cioran în Mărturisiri și anateme
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zadarnic supunem universul și ni-l însușim, atâta vreme cât nu vom fi învins timpul, vom rămâne doar niște sclavi.
Emil Cioran în Căderea în timp
Adăugat de Calin Ciprian Cugerean
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oamenii la care ne gândim dintr-o dată, fără motiv aparent, sunt cei care ne-au flatat ori ne-au umilit într-un moment sau altul al existenței noastre. Sunt singurii de care ne amintim după ani, chiar și atunci când au dispărut de tot din orizontul nostru.
Emil Cioran în Caietul de la Talamanca (2000)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Înainte de a fi o eroare de fond, viața e o greșeală de gust, pe care nici moartea, și nici chiar poezia nu ajung s-o îndrepte.
citat celebru din Emil Cioran
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Atâta timp cât credeam în Diavol, tot ce se întâmpla era inteligibil și clar; de când nu mai credem, trebuie, în legătură cu fiece eveniment, să căutăm o explicație nouă, pe cât de laborioasă pe atât de arbitrară, care intrigă pe toată lumea și nu satisface pe nimeni.
Emil Cioran în Despre neajunsul de a te fi născut
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubesc poeții, fiindcă nu ajung și nu vor să ajungă la nimic. Poezia lor nu duce nicăieri. Atâta inutilitate în armonie! Este un mare blestem a-i înțelege. Înveți prin ei să nu mai ai ce pierde.
Emil Cioran în Lacrimi și sfinți
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Iubesc poeții, fiindcă nu ajung și nu vor să ajungă la nimic. Poezia lor nu duce nicăieri. Atâta inutilitate în armonie! Este un mare blestem a-i înțelege. Înveți prin ei că nu mai ai ce pierde.
Emil Cioran în Lacrimi și sfinți
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Își va reveni vreodată în fire omul după lovitura de moarte pe care i-a dat-o vieții?
Emil Cioran în Silogismele amărăciunii, La izvoarele vidului (1952)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!