La mintea cocoşului...

Deranjat, cocoşul
cocoşat de atâta călcat
-treabă ce impune
orice s-ar spune, efort-
ieşi la raport
depunând petiţiune
la mai marii din ogradă:
- Nu mai suport
această debandadă...
am şi eu limita mea,
dacă s-ar putea
aş prefera un număr redus
de puicuţe, fireşte
(aici e de neînţeles
din punct de vedere bărbăteşte),
mă simt sedus
şi sunt dispus
a renunţa în favoarea ta
arata cu un gest vioi
spre un răţoi leşesc
de prin apropiere;
- Cer... expropiere...
ca să nu mai spun
că pot fi învinuit de incest
ce-s nebun?!
Iar pentru cine-ntreabă
las această treabă, de casă
în favoarea lui
că la urma urmei
tot pui o să iasă
vezi bine
chit că peste ani de zile
se vor răţoi la mine!

fabulă de Gheorghe Gurău din Împunsături blajine (23 ianuarie 2010)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mare tărăboi

În ogradă-i tărăboi
Chiar pe faţă, să se vadă
Între cocoş şi răţoi
Se stârni o nouă sfadă.

Cu aripa ridicată
Ţanţoş şi cu pas vioi,
Cum nu l-am văzut vreodată
Avertiză pe răţoi.

- Te judec după ce-mi eşti
Tu mă-mpingi către necaz.
De-mi ciupi una din neveste,
Te iau şi te-arunc în iaz!

- În iaz! Bată-te norocul
Pentru-atâta, că-ţi ţin locul!
Fie-ţi mintea înţeleaptă
I-o-ntoarse răţoiu-n şoaptă.

Ş-apoi care crezi din doi
Că rupând tihna apoi,
Va ajunge în mocirlă,
Eu pe tine am să te-nmoi!

Cine e mai vinovat
De fapte necugetate
Când pleci zilnic, pintenate
Prin vecini după moţate?!

Îi întrerupse gospodina
Şi stăpâna celor doi,
Ca să le servească cina
La cocoş şi la răţoi.

- Tu mutac şi tăfălog
Aşezat şi fără grabă,
Văd că te ţinuşi de treabă:
Din tot oul un boboc!

Bărbăţia dumnealui
Care cântă atât de des
La cinci ouă, doi trei pui!
E uşor de înţeles.

Asta e dovada vie
Că-ţi risipeşti din bărbăţie.
Eşti mereu îndrăgostit,
Doar tu vrei să fii iubit!

Morala:
La cocoş şi la răţoi,
Ca la semeni dintre noi,
Hărnicia, spun în şoapte,
Se măsoară după fapte!

fabulă de Constantin Iordache din Buchet de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeu m-a creat să împlinesc o slujire anume. Mi-a încredinţat să fac ceva ce nu a mai dat nimănui. Am o misiune... Sunt o verigă într-un lanţ, o punte de legătură între persoane. Nu m-a creat pentru nimic. Voi face lucrarea Sa; voi fi un înger de pace, un martor al adevărului acolo unde sunt... De aceea voi avea încredere în El. Orice sunt, nu pot fi aruncat afară. Dacă sunt bolnav, boala mea s-ar putea să-I slujească Lui; îndoielile mele s-ar putea să-I slujească Lui. Dacă sunt în suferinţă, durerea mea s-ar putea să-I slujească Lui. El nu face nimic în zadar. El ştie ce face. S-ar putea să-mi ia prietenii, s-ar putea să mă arunce printre străini, s-ar putea să mă facă să mă simt singur, să-mi scadă curajul, să-mi ascundă viitorul de mine. Totuşi, El ştie ce face.

citat clasic din John Henry Cardinal Newman (1870)
Adăugat de Nana
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce-i putea spune însă lunganului?! Probabil nimic, pentru că, orice i s-ar fi spus, el tot nu renunţa la dulciuri; acum însă, pentru preşedintele ţării, putea face un mic "sacrificiu patriotic"... momentan.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă s-ar putea, în timp ce s-ar spăla, leneşul şi sub duş ar dormita, iar la al unui deal urcuş, ar prefera să fie purtat în ciuş.

aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Orice ar fi nu renunţa să zbori! Viaţa s-ar poatea sa nu-ţi fie limita!

Viorel Muha (februarie 2020)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

S-ar putea să nu fie frumos să fii bun, 6655321. S-ar putea să fie îngrozitor să fii bun. Şi când îţi spun asta, îţi dai seama cât de contradictoriu sună. Sunt convins că voi avea multe nopţi albe din cauza asta. Oare ce vrea Dumnezeu? Vrea să fii bun sau să alegi să fii bun? Oare un om care alege să fie rău ar putea fi într-un fel mai bun decât un om căruia i se impune să fie bun?

Anthony Burgess în Portocala mecanică
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stela: Văd că ştii cum să răstorni situaţia în favoarea ta.
Lucian: Nu întorc nimic în favoarea mea, pentru că situaţia este deja în favoarea mea!
Stela: Aşa-i; eşti, de obicei, favorizat... Bine, frumosule! Nu uita să urmezi întocmai tratamentul.
Lucian: N-aş îndrăzni să uit. Voi ţine minte chiar şi-n somn.
Stela: Asta-i bine. De altfel, voi fi aici peste şase ore, pentru următoarea injecţie.
Lucian: Cum?! Care următoarea?! Adică, n-am scăpat?
Stela: Nu, frumosule! Ai 12 injecţii; asta a fost de abia prima. Vei face câte trei pe zi, una la opt ore.
Lucian: Oh, nu... Nu se poate!
Stela: Ba da, se poate! Doar că astăzi le vei face la şase ore, iar de mâine vom regla programul. În plus, pe tot parcursul tratamentului, nu ai voie să părăseşti nava.
Lucian: Asta-i tot?!
Stela: Mai vrei şi altceva?
Lucian: Cum crezi că voi suporta toate astea?! Atâtea sacrificii... Mai bine m-ai condamna la moarte!
Stela: Nu exagera, frumosule! Nu-i vorba decât despre trei zile de tratament.
Lucian: Trei zile... Bine. Voi încerca să le fac faţă. Sper că voi reuşi. Din nou...
Stela: Nu eu sunt de vină pentru ceea ce ai păţit, frumosule. Din nou...
Stela: Sincer, nici eu, doctore. Cel puţin de data asta.
Alex: Bine. Acum să plecăm. Ceilalţi ne aşteaptă de mult. Pariez că sunt nerăbdători să ne vadă.
Lucian: Nu-i nevoie să pariezi, bătrâne. Sunt sigur că ai dreptate.

replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Familia e o lume specială care poate să te ajute, dar poate să te şi încurce. Pentru mine a fost şi este o binefacere. Cum spunea Petru Creţia, sunt lucruri pe care le lasă Dumnezeu. Şi dacă sunt bune, nu mai e cazul să te întrebi asupra lor. Dacă începi să le diseci, să vezi, să le răsfoieşti, s-ar putea să te tulburi. E ca o taină şi trebuie să o păstrezi ca atare. Eu sunt un tip credincios şi vreau să cred că, din această perspectivă, sunt un tip moral.

citat din Horaţiu Mălăele
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dă cu zarul

dacă tot ai de gând s-o faci, fă-o până la capăt,
altminteri, nici măcar nu încerca.

dacă tot ai de gând s-o faci, fă-o până la capăt.

s-ar putea să-ţi pierzi iubita,
soţia, rudele, serviciul şi poate minţile.
fă-o până la capăt,
s-ar putea să nu mănânci 3 sau 4 zile.
s-ar putea să îngheţi pe o bancă-n parc.
s-ar putea să faci puşcărie,
s-ar putea să te faci de râs,
de batjocură,
să rămâi singur,
singurătatea e un dar,
toate celelalte sunt teste de rezistenţă,
a cât de mult chiar vrei să faci asta.

iar tu o vei face
în ciuda respingerii şi a şanselor schiloade
şi va fi mai minunat decât
orice altceva
ţi-ai putea imagina.

dacă tot ai de gând s-o faci,
fă-o până la capăt.
nu mai există un sentiment ca acesta.
vei fi numai tu şi zeii
şi nopţile vor fi cuprinse de flăcări
fă-o, fă-o, fă-o.
până la capăt
până la capăt.
vei duce viaţa de-a dreptul într-un
hohot de râs, este singura luptă pe cinste
care există.
... tu n-ai putea-o povesti mai bine.

poezie clasică de Charles Bukowski, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Evoluţia omului trebuie să meargă înapoi!?! Dacă părinţii n-ar dori ca feciorii lor să fie mai instruiţi, mai înzestraţi şi mai destoinici ca ei, asta ar însemna că eu le-aş fi acestor feciori un tată mai bun şi dacă aceşti părinţi ar recunoaşte numai ceea ce a fost şi este şi ar persevera în această idee fără să accepte nimic nou, atunci pentru mine ar fi o cinstire dacă s-ar ridica împotriva mea. Şi aceeaşi cinstire, ba chiar mai mare, e pentru mine faptul că sunt iubit de feciorii lor. Şi zău, aş prefera să fiu urât de taţi, decât de fiii lor. Şi privind spre viitorul Atenei, sunt ferm încredinţat că în cetatea noastră vor fi oameni din ce în ce mai buni şi pentru acest scop eu unul vreau să-mi consacru toate puterile.

citat celebru din Socrate
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă

Dacă s-ar putea vreodată
Să măsori nemăsuratul
Să cuprinzi nemărginirea,
Să stai, străbătând neantul,
Să fii nici unul, nici altul.

Dacă s-ar putea vreodată
Neiubind să fii iubirea,
Nesperând să fii speranţa,
Nevorbind să fii vorbirea,
Negândind să fii gândirea

Dacă s-ar putea vreodată
Să auzi neauzitul,
Să priveşti în nevăzut
Şi să afli neştiutul,
Ar urma iar începutul?

poezie de Elena Liliana Popescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Andie: Eu te-am modelat în această persoană care credeam eu că ar trebui să fii. Aşa am făcut şi cu tatăl meu. Credeam că de asta aveam nevoie. Pun această povară nedreaptă pe umerii oamenilor doar ca să mă salveze pe mine. Dar îmi dau seama că nu am nevoie de un cavaler în armură strălucitoare. Am nevoie de un partener. Cineva de care să fiu mândră că îl iubesc şi care să fie mândru că mă iubeşte în ciuda tuturor defectelor mele. Şi.. tu eşti acela. Tu eşti acel cineva pentru mine, Pacey. Îmi pare sincer rău!
Pacey: Cum se face că scuzele tale au sunat mult mai bine decât ale mele? Mereu pierd în favoarea ta, Andie! (Se sărută.) Ştii ce, îmi retrag cuvintele. Eu sunt câştigătorul aici.

replici din filmul serial Cei mai frumoşi ani
Adăugat de Moţ Mădălina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scriu ca să nu mă sinucid, s-ar spune. Când, în realitate, adevărul e exact invers. Scrisul e adevărata sinucidere, mai precis o continuă agonie sinucigaşă. Dar nu acelaşi lucru este orice activitate? Omul se abandonează în muncă. Cine ar putea iubi această pedeapsă? Şi atunci – tocmai pentru a uita că ea e o pedeapsă – abandonul, pierderea, depersonalizarea prin muncă, în muncă, abrutizarea conştientă, un mod de a-ţi omorî, pe cât se poate, conştiinţa.

Gheorghe Crăciun în Trupul ştie mai mult: Fals jurnal la Puppa Russa,1993-2003 (2006)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timpul

Pe zi ce trece, timpul mă supune,
nu înţeleg – de ce atâta grabă...?!
O, timp neiertător, te ţii de glume,
iar eu mai am încă atâta treabă!

Mai sunt si alţii, poate îmi vei spune,
să ducă-n cer destinul prevăzut...,
ce-ţi pasă-atunci că-n urma ta rămâne
atâta treburi, încă de făcut...?!

Rămână numai praf în urma mea,
tot n-aş veni la tine să mă plâng...
O, timp nebun, mai bine m-ai lăsa
la capătul destinului s-ajung!

Nu este-n lume altul ca al meu,
ca-n grija ta să-l las neîmplinit...
Dau seamă unui singur Dumnezeu,
mergând spre El cu sufletul smerit.

poezie de Corneliu Neagu din Cunoaşterea de sine
Adăugat de Corneliu Neagu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Diana: Traian, te rog... Nu-l mai favoriza atât. Nu-i face nici lui bine. Eşti directorul, ştiu că ai putere nelimitată în acest Institut, dar... Lasă-l în pace! Se descurcă foarte bine şi singur; e capabil. Nu are nevoie de intervenţiile tale.
Traian: Intervenţii?! De ce mă acuzi, Diana? Cred că e de ajuns! Să n-o luăm de la capăt! Nu-ncepe şi tu ca Luci, că n-are rost! Trebuie să înţelegeţi că n-am intervenit cu nimic în favoarea lui. I-am dat doar maşina şi telefonul, atâta tot! În plus, o săptămână, cât a lipsit de acasă, apartamentul meu... Dar de intervenit în favoarea lui, n-am intervenit deloc! De ce crezi că n-am făcut parte din Comisia pentru Zboruri Spaţiale? Ar fi trebuit, în mod normal, să fiu preşedintele acestei Comisii. Dar nu s-a putut. Pentru că se ştie că e preferatul meu şi l-aş fi putut favoriza; aşa însă... N-a fost decizia mea! De ce crezi că sunt atât de mândru de el?! Acum sper că ţi-e destul de clar că n-am avut nici un amestec în numirea lui, nici ca membru al echipajului şi nici în faptul că a fost desemnat în funcţia de comandant al misiunii, deci, sper să nu mai aud astfel de acuzaţii niciodată. Şi gata! Crezi ce vrei. La urma urmei, nici măcar nu mă interesează ce crezi, doar să nu mă mai acuzi pe mine de chestiile astea. Nici tu, nici el!
Diana: Bine, deci nu l-ai favorizat. Şi înţeleg că eşti mândru de el, dar încearcă să te abţii; nu mai tot afirma acest amănunt peste tot, în public; e periculos!
Traian: Diana, încetează cu cererile de acest gen! Nu mai poţi să te joci cu mine cum vrei tu. Nu te mai las să mă manipulezi, nu vreau să-ţi mai fac mereu pe plac, nu vreau să mă las mereu influenţat de tine! Îmi ajunge! M-am săturat! Speram că ai să te întorci vreodată la mine, dar acum am înţeles că te-am pierdut definitiv, că nu vei renunţa nicicând la blondul tău, aşa că... Lasă-mă-n pace!
Diana: Să te las în pace?! Bine, cum vrei.

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cocoşul şi răţoiul

Din pridvor până-n grădină
Hoarele şi-au spus discret
Că vreau astăzi pân-la cină
Să-şi aleagă un poet

S-au gătit de sărbătoare
Gâsca raţa şi găina
Tot ce-a fost cuvântătoare
În ograda cu pricina

Un curcan o bibilică
Un gâscan bătrân năuc
Şi găina cea pitică
Juriul l-au format sub nuc

Îar talentul să-şi arate
În concurs puteau doar doi
Hoarele ales-au toate
Pe cocoş şi pe răţoi

Brav cocoş cu creasta lată
Ridicând capul încet
Mişcând trena-i colorată
Socotit mare poet

Deschizând puternic pliscu
Şi-ntinzând gâtul spre cer
Recită un cucurigu
Cu mult patos şi mult fleur

Iar răţoiul fără trenă
De la jumulit scăpat
Se urcă senin pe scenă
Şi-un mac-mac a recitat

Dup-atâta poezie
Albă-n vers dar şi rimată
Ce-a cuprins pentru vecie
Asistenţa din ogradă

Juriul calm cu competenţă
Şi-n decizii foarte strict
Cu mulţi ani de experienţă
Pronunţă acest verdict:

-Tot ce-i scris de azi cu rimă
Aruncăm decişi la coş
Versuri albe vrem şi stimă
Marelui poet cocoş!

Noi distincţia înaltă
Ce i-o acordăm e bard
Pe răţoi îl vrem la baltă
Îar cocoşul sus pe gard!

fabulă de Petru Miloş
Adăugat de Petru Miloş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când este trimisă o rachetă pe Lună, se ştie că racheta va ieşi puţin de pe orbită. Primul set de sisteme de ghidare nu va fi suficient pentru întreaga călătorie. Va fi nevoie de o corecţie la jumătatea drumului. Tu şi cu mine nu suntem diferiţi. Din când în când, şi noi trebuie să facem o corecţie la jumătatea drumului dacă dorim să devenim independenţi din punct de vedere financiar. La urma urmei, nu vrei să fii acel gen de bunic care serveşte ca model pentru bogăţie şi fericire?

Jim Rohn în 7 Strategii pentru obţinerea bogăţiei şi fericirii
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bogăţia este un cuvânt controversat deoarece ne aduce în minte o mare varietate de imagini şi uneori concepte contradictorii. La urma urmei, fiecare dintre noi vede bogăţia dintr-o perspectivă diferită. Pentru o persoană, bogăţia poate însemna să aibă suficient de mulţi bani pentru a face ceea ce vrea. Pentru alta, s-ar putea să fie vorba de eliberarea de datorii - eliberarea de constanta revendicare a obligaţiei. Pentru alta, s-ar putea să însemne ocazia de a se dezvolta şi de a realiza ceva.

Jim Rohn în 7 Strategii pentru obţinerea bogăţiei şi fericirii
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Indiferent cum s-ar travesti mintea, ea rămâne problema. Pe când transcenderea ei sau mai exact sesizarea, ce anume este chiar Acum, chiar Aici este Sinele nostru, este soluţia. Ce crede "eu" despre Sine este exact blocajul în care te ţine. Eu-l despre Sine crede că este pentru anumite "momente". Sinele este pentru dintotdeauna şi pentru totdeauna. Eu-l este doar o manifestare temporară, nu este ceea ce Suntem. Eu-l este efemer, prin natura lui. Şi fireşte, când spun că Sinele este eterna soluţie, o spun între ghilimele pentru simplul fapt că Sinele nu are nevoie de soluţii. Pentru Sine nu există soluţii şi nici probleme. Aş putea spune că Este doar ceea ce Este, însă ar suna puţin zen. Aşa că o să spun: este doar această pace nediluată de gând. Absolut toţi suntem Sinele. Aţi avut momente în existenţă când aţi sesizat acest Sine. Doar că n-aţi realizat, n-aţi recunoscut că este vorba despre El. Mintea, prima oară când observă acest Sine, pentru ea este ca o tăcere absurdă, ca un zgomot de fond sau un sunet de fond, fără sunet. Culmea, pentru minte, Sinele, această pace din spatele minţii, pare a fi un zgomot.

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mihai: Încă n-ai obosit, mă, claustrofobicule? Ce zici, dacă vrei, te pot înlocui chiar şi acum. Mă ofer de bunăvoie, să ştii.
Nistor: Nu! Mersi că-ţi faci griji pentru mine, însă deocamdată, o duc foarte bine. Dar ştii ce, asule?! Stai pe aproape! S-ar putea ca într-o zi să-ţi cedez locul. Nu astăzi, bineînţeles...
Mihai: Zău, mă?! Ştii ce?! S-ar putea ca atunci să nu fiu eu disponibil!
Nistor: În acel caz, voi fi nevoit să lucrez în continuare cu Alex. Şi nici nu-mi displace această perspectivă; noi doi ne înţelegem perfect.
Mihai: Fie cum vrei. Nu uita însă; eu m-am oferit...

replici din romanul Proxima, Partea a-IV-a: "Adio, Proxima!" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!