Trei culori
Trei culori cunosc pe lume
Ce le țin ca sfânt odor,
Sunt culori de-un vechi renume
Amintind de-un brav popor.
Cât pe cer și cât pe lume,
Vor fi aste trei culori,
Vom avea un falnic nume,
Și un falnic viitor.
Roșu-i focul vitejiei,
Jertfele ce-n veci nu pier
Galben, aurul câmpiei,
Și-albastru-al nostru cer.
Multe secole luptară
Bravi și ne-nfricați eroi
Liberi să trăim în țară
Ziditori ai lumii noi.
Iar când fraților m-oi duce
De la voi și-o fi să mor
Pe mormânt atunci să-mi puneți
Mândrul nostru tricolor.
poezie celebră de Ciprian Porumbescu
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Citate similare
Trei culori
Trei culori cunosc pe lume
Ce le știu ca sfânt odor,
Sunt culori de-un vechi renume
Amintind de-un brav popor.
Cât pe cer și cât pe lume,
Vor fi aste trei culori,
Vom avea un falnic nume,
Și un falnic viitor.
Roșu-i focul vitejiei,
Jertfele ce-n veci nu pier
Galben, aurul câmpiei,
Și-albastru-al nostru cer.
Multe secole luptară
Bravi și ne-nfricați eroi
Liberi să trăim în țară
Ziditori ai lumii noi.
Iar când fraților m-oi duce
De la voi și-o fi să mor
Pe mormânt atunci să-mi puneți
Mândrul nostru tricolor.
cântec, muzica de Ciprian Porumbescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Trei culori...
Trei culori...
Cunosc pe lume? Ele mă cunosc pe mine?
Eu cunosc de fapt mai multe, dar ideea-i alta-n sine...
Trei culori stau așezate pe drapelul țării noastre,
Purpuriul de sub lanuri și seninul dintre astre...
Trei culori întemeiate pentru-aducere aminte
A trecutului istoric presărat cu reci morminte,
Pentru-a ocroti pământul, avuție-autohtonă,
De invazia "lăcustei"... nu ne-a trebuit nici bonă...
Trei culori capitonate, sunt primare și stridente,
Ce-ți induc cu "dar și poate", felurite sentimente,
Roșul e simbolul vieții, forța și senzualitatea,
Galbenul e vindecarea iar albastrul libertatea...
Trei culori de care-s mândru, chiar de mi-e prezentul tragic,
Mă gândesc la viitorul, pruncilor, să fie magic...
Sincer, am o doleantță, este oful meu toracic,
Celor trei culori pe mijloc, le lipsește lupul dacic!...
poezie de Vasile Zamolxeanu (22 iulie 2017)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trei culori
Străine pofte ne-au răpit
Când via dulce, când ogorul,
Dar nimeni nu a izbutit
Din piept să smulgă Tricolorul.
Fusese vremea mult prea cruntă,
Și-atât ne-a ars de dânsul dorul,
Că azi ne strângem și la nuntă
Și la botez cu Tricolorul.
Trei culori și-o singură iubire
Românească,
Trei culori și-o singură vorbire
Românească!
Trei culori și-o singură credință
Românească,
Trei culori și-o singură ființă
Românească!
Atât de minunat scânteie,
De crezi că de pe bolți albastre
L-a rupt Hristos din curcubeie
Și l-a dat românimii noastre.
E cald sub el ca sub o rană
Ce-a chinuit Mântuitorul,
E cald în Țara cea Ștefană,
Ne încălzește Tricolorul.
Trei culori și-o singură iubire
Românească,
Trei culori si-o singura vorbire
Românească!
Trei culori și-o singură credință
Românească,
Trei culori și-o singură ființă
Românească!
poezie celebră de Grigore Vieru
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Românul
Ca român de vechi renume,
Patriot în patru zări,
Trei CULORI cunosc pe lume
Și, adesea, trei... CĂRĂRI!
epigramă de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
România, casa mea
Cele trei culori sfinte
Reprezintă-al nostru tricolor.
Nu poți descrie-n cuvinte
Când îl vezi, inima-ți tresare ușor.
În vene, de român am sânge
Și România-i casa mea.
Iar sufletul în mine plânge
Când văd ce soartă are ea...
O țară frumoasă, bogată,
Completă, cu munte și mare.
Ani de zile-a fost furată
De cei de la Guvernare.
Românie dragă, te iubesc,
Ești ce-am mai scump pe lume.
Sunt mândru că aici trăiesc,
Nu reprezinți un simplu nume!
poezie de Alina-Georgiana Drosu (26 iunie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Străbunii n-au dormit...!
Românu-i deșteptat din zori,
Și zorii-i sunt prieteni daci...
Îndemnul deșteptării îmi dă fiori,
De parcă am fii de veacuri prostănaci!
Mai bine iar să dăm mână cu mână,
Cum am făcut de-atâtea multe ori...
Iar nația de daci, acum română
Să ne-o cinstim pe veci în trei culori!
Roșu-i jertfa seculară sub pământ,
Spicul galben, este dincolo de Prut...
Albastru-i cerul nostru drag și sfânt,
Sub care ne- am trezit și ne- a durut!
Cum poți să-mi spui să mă deștept!?
În somn au murit străbunii mei?
Ei n-au dormit și nu mai este drept,
Să-ți cânți prin imn, masonice idei...
poezie de Emilian Oniciuc (23 noiembrie 2016)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sfânta Treime
În trei culori mi-e sufletul pictat
Și vă spun asta tocmai să se știe,
Că sufletul meu nu-i de-nchiriat
Și-n suflet, port întreaga Românie!
Sunt trei culori ce-mi definesc trăirea,
Iar Dumnezeul meu, e-n toate trei!
Și martor sunt: înseamnă nemurirea,
În românește, cu strămoșii mei!
Destinul meu e și destinul țării
Și oriunde m-aș duce, sunt român!
Și de-s pribeag, nu dau uitării
Nici mamă, nici meleagul meu străbun!
Pe trei culori, îmi juruiesc credința:
Așa să mă ajute Dumnezeu!
Și sfântă-mi e trăirea, ca dorința
De pace și belșug n jurul meu!
poezie de Marius Adrian Porojnicu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trei culori cunosc pe lume: negru, alb și gri.
aforism de Victor Martin din Plimbare cu telemobilul
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Culori stem
Ce simplu-i peisajul lumii;
doar câteva culori perene
de-albastru, verde, cafeniu
și gri, că-n rest liliachiu
e doar frugal în flori, petunii,
cum roșu-i când se sparg din vene
și vinețiu e nor năvalnic...
cum goldu-i aurul, de falnic.
Ce simplu, e făcut din tonuri
de nuanțe sacre, demodate,
ce doar subtil... melanj se fac
în floare, fructul din copac,
înmiresmând de gust palate
le parfumând 'n extazic, drog
din flori ce în amor se rog
reginele să-și facă tronuri
de miere... sângele din must.
Natura-i liniște, în simbol
ne pictând mintea-n acuarele;
spectral ușor în game largi
lăsând labili, vicleni fiori
de roșu, galben semn de rele,
sau suav etericul din fragi...
Ne-a lăsat oare să fim sol
de-amestec, mâzgălind culori?
Negrul îi e doar o închipuire,
ascuns făcut ca să ascundă;
pare-un final nedeslușit,
maia din care naște fire
făcută numai ca să plângă
ecranul ultim, de sfârșit
... ce în natură-i doar o dungă
între minus, plus infinit...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Trei culori cunosc pe lume. Brunete, blonde, roșcate.
aforism de Alex Dospian (ianuarie 2022)
Adăugat de Alexandru Dospina
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tricolorul
Pastrez in inima mea trei culori adanc sapate,
Albastrul- cerul cel senin, frumusete si credinta,
E... aerul, speranta, viitorul.... visele curate,
Blandetea sufletului, e noblete si... vointa.
Pastrez in inima mea trei culori adanc sapate,
Galben- e forta, bogatie, vara plina de lumina,
Sunt holdele de grau, in aur toate imbracate,
E binecuvantarea Lui, peste noi Mana-I Divina.
Pastrez in inima mea trei culori adanc sapate,
Rosu- e rasarit de soare stralucind in dimineata,
E sange sfant, Jertfa varsata pentru libertate,
E maretie, e curaj, e Legamant si Dragoste de viata.
Pastrez in inima mea trei culori adanc sapate,
Ce flutura si se inalta ca un simbol sfant,
Simbol pe care-l port in pieptul meu cu demnitate,
Si-l voi purta cu drag pan' la mormant.
Pastrez in inima mea trei culori adanc sapate,
Si orice-ar fi, in sufletul meu eu la fel o sa raman,
Cu fratii mei de-acelasi neam in unitate,
La orice pas, prin lumea larga, mandru ca-s roman!
poezie de Marius Alexandru
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stindard de mir
Pe un braț de apă s-au copt
Trei mere Roșu Galben și Albastru
Maica Domnului strângându-le-n poală
Au stârnit in lume invidie ș boală
Și-n hoarde s-au repezit
Căte unul să fie rupt
Din copacul cu adiere de lup
Si-n felii să fie împărtite
Cu gusturi aurii, de codru, de miere
Si cum tăiau felia mai tare răsărea România
Intr-un paner de munți cu codrii mulți
Pe care cerul la sfințit
In grădina Maicii Domnului
Ce umblă pe aici printre noi
Infăsurată in trei culori
Albastrul cerul
Galben din aurul sufletului
Roșu din puterea inimii
Ce-au fost tinute de o opincă
Prin noroi săbii pe stâncă
Cu stindard neasemuit
Tricolorul românului, sfânt
Mir de limbă pe acest pământ
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
România, țară iubită
Iubim al nostru sfânt tricolor
Ridicăm steagul cu toată mândria.
Noi suntem un vechi popor
Și-n inimă purtăm o țară: România.
poezie de Alina-Georgiana Drosu (14 mai 2017)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tac în trei culori
Zău România-i o țară mortală
cine-o iubește rar se mai scoală
mă uit în jurul meu și vai
parcă trăim cu toții-n rai
poezie de Costel Zăgan din Axiomele lui Don Juan (31 iulie 2014)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Cârmaciului & Compania
Pe-al nostru falnic tricolor,
Propun, ca-n locul stemei scoase,
Să imprimați, în viitor,
Un craniu peste două oase.
epigramă de Ica Ungureanu (2010)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Rondelul steiului înalt
Pe steiul 'nalt rămas-a cerul falnic;
Doar capre negre rătăcesc pe munte.
De-abia se văd, sunt mici cât un grăunte,
Când se adapă din izvor năvalnic.
Vreau peste culmi să-ntind robustă punte
Și pe poteci m-avânt cu pasul grabnic.
Pe steiul 'nalt rămas-a cerul falnic;
Doar capre negre rătăcesc pe munte.
Pădurile, ce-s plânse de-un vânt jalnic,
Viclenii lumii neputând să-nfrunte,
Par parcă secerate de-un pârdalnic,
Ce le-a-nsemnat hain, la amănunte.
Pe steiul 'nalt rămas-a cerul falnic...
rondel de Mihaela Banu din Din volumul Pași peste margine de timp (2017)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sub stindardul tricolor
Sub stindardul tricolor marea zbuciumă în valuri,
Sfânt, eroii odihnesc printre crucile din dealuri,
Cu cinstire îi slăvim, ei sunt cei ce-au scris istorii
Vitejind în grele lupte și sfârșind în mari victorii.
Limba, straiul și balada le-am primit ca moștenire
Și le-om duce mai departe suflețind într-o unire
Preaslăvind ce-naintașii cu-a-lor piept le-au apărat,
Secerând orice dușman ce le-a vrut a fi furat.
Munți, păduri, câmpii și ape, toate-s bogății de preț,
Stau aici de mii de ani în hotarul demn, semeț,
Înfrățite cu poporul au răzbit neîntinate,
Iar sub flamuri au mărit cu aleasă demnitate.
Ne revine datoria s-apărăm cei strămoșesc,
Trei culori iubim pe lume și pământul românesc!
sonet de Sibiana Mirela Antoche din Tangoul dragostei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unde suntem azi, spre ce ne îndreptăm? Omul se naște o singură dată, o țară de mai multe ori. O țară se naște prin fiii săi. De nu vom asculta glasul Evangheliei lui Hristos vom rămâne un popor nenăscut și o țară care se stinge. În ultimii ani putem vorbi de un popor nenăscut și o țară nenăscută. De câte ori a murit această țară în ultimele trei decenii? Doamne, ne-am rărit. Rogu-te, nu ne mai rări! Doamne, oprește rărirea neamului nostru românesc! Doamne, nu îngădui ca neamul nostru să naufragieze în istorie.
citat din Ioan Selejan
Adăugat de andreea93
Comentează! | Votează! | Copiază!
Se vor mai naște scriitori ostași?
Fiind la țară-am auzit un cântec
Al unei inimi care-mi bate-n piept.
Lucrând pământul, printr-un vechi descântec,
Am pus în floare cântul ei perfect;
L-au repetat modeste filomele,
Spunându-mi că greșesc în visul meu,
Când mă încred în razele de stele
Dar nu-s apropiat de Dumnezeu...
Aici, la țară, sărutând pământul,
Mi-am amintit de Tricolorul sfânt,
Când eu, ostaș, rostindu-mi Jurământul,
I-am spus că-l duc cu mine și-n mormânt!
Deși sunt laș acum ca toți confrații
Ce botnița își poartă-n chip nedemn,
Când flutură Covidul potentații,
Ca slugi să fim, supuși, la al lor semn,
Mi-am amintit, în plină libertate,
De un poet, de-un Păunescu demn
Și de-un Vadim, strigând că nu se poate
Uita de-al Eminescului consemn,
Că viitor de aur țara are
Cu brațele nervoase de eroi,
Dar vocile acestea, mi se pare
Că au rămas străine printre noi.
Gândindu-te la ei, te întristezi
Ce mulți sunt azi, chiar scriitorii, lași,
Că nu le-auzi protestul de aezi...
Da, sunt puțini poeții bravi ostași!
poezie de Pavel Lică din Galaxia marilor iubiri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
C. R. MacNamara: O lume care a dat un Taj Mahal, un William Shakespeare și pastă de dinți în trei culori nu poate fi chiar atât de rea.
replică din filmul artistic Unu, doi, trei, după Ferenc Molnar (15 decembrie 1961)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!