soţie

Soţia

Soaţa pare o femeie
Unică în felul ei:
La-nceput e o scânteie,
După - flăcări şi scântei!

definiţie epigramatică de Nicolae Halmaghi-Scoreanu din Dicţionar de epigrame (1981)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Resemnare

După cum mi-e scris în stele
Sunt născut în zodii proaste,
Am avut şi eu proptele,
Însă mi-au intrat în coaste.

epigramă de Nicolae Halmaghi-Scoreanu din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epigramistului Petre Cioclu

Dup-atâtea mari servicii
Ce-ai adus, avem indicii
C-ai să ai desigur parte
De-altă viaţă, după moarte!

epigramă de Nicolae Halmaghi-Scoreanu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Autoepitaf

Când voi fi pe năsălie
Nimeni să nu fie trist:
Am murit de bucurie
C-am ajuns epigramist.

epitaf epigramatic de Nicolae Halmaghi-Scoreanu din Cimitirul vesel (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fluctuaţie

Noi cuvinte-apar în grai,
Sau se ţin de limbă scai,
Numai unul cam dispare:
E cuvântul de onoare!

epigramă de Nicolae Halmaghi-Scoreanu din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Incertitudini

De moarte râd în gura mare
Şi teama nu mă prea apasă,
Dar de aş şti ce gânduri are
M-aş aranja să plec de-acasă!

epigramă de Nicolae Halmaghi-Scoreanu din Epigrame pentru eternitate (1980)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Împlinirea dorinţei

În iad, din toate câte ştiu,
Nu pot ajunge cât sunt viu;
Da-n chip de suflet călător
Voi merge-n iad, de-ar fi să mor!

epigramă de Nicolae Halmaghi-Scoreanu din Epigrame pentru eternitate (1980)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

nestatornicie

Nestatornicia

Şi nestatornicia e o boală:
De ori şi unde te aşezi, te scoală.

distih de Nicolae Halmaghi-Scoreanu din Dicţionar de epigrame (1981)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epitaf condeiului meu

Dedic o strofă amicală
Acestui bun şi drag condei:
Avea peniţă şi cerneală
Dar nu a prea avut idei.

epitaf epigramatic de Nicolae Halmaghi-Scoreanu din Epigrame pentru eternitate (1980)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultima sa epigramă

Omule, o viaţă nu-i
Un ştergar de pus în cui,
Să se şteargă fiecare
Când pe mâini, când pe picioare!

epigramă de Nicolae Halmaghi-Scoreanu din Trei decenii de epigramă (1999)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Economia

În birtu-acesta, câteodată,
E o deviză respectată:
Tot ce rămâne prin pahare,
Se pune iarăşi în vânzare.

epigramă de Nicolae Halmaghi-Scoreanu din Dicţionar de epigrame (1981)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Beţia vitezei

M-a invitat amicul la plimbare
Şi-am pornit-o în viteză mare
Pe un traseu ce-a devenit banal:
Şoseaua, şanţul, pomul şi-un spital!

epigramă de Nicolae Halmaghi-Scoreanu din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bărbatul

În trecut spunea tot natul
Că stăpânul e bărbatul;
Astăzi însă, cine oare
S-ar complace în eroare?

epigramă de Nicolae Halmaghi-Scoreanu din Dicţionar de epigrame (1981)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bătrânelul jovial

Bătrânelul jovial
Ar fi vrut extraveral,
Dar era un pic senil
Şi-a cerut... extraviril.

epigramă de Nicolae Halmaghi-Scoreanu din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epitaf unui epigramist

La al vieţii trist soroc
A cerut, în rai, un loc;
Nu ştia în mod precis
Că şi iadul e deschis.

epitaf epigramatic de Nicolae Halmaghi-Scoreanu din Anuarul Epigramiştilor Români - 2007 (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel ca o femeie

Ai fost doar o femeie
Ca o ploaie-n amurg,
La-nceput de nedeie,
În al merelor..... pârg.

Trista mea.... orhideie,
Vise ard... şi se scurg,
Ai fost doar o femeie
Ca o ploaie-n amurg.

Un destin fără cheie,
Rătăcită-ntr-un burg
Ce aşteapt-o scânteie
Şi-un târziu... demiurg.

Ai fost doar o femeie.

rondel de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

După vot

S-au certat o noapte-ntreagă
Fi'ndcă soaţa, Maricica
Ce de felul ei e bleagă
A Votat cu Veorica.

epigramă de Aura Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înţelepciunea nu-i o scânteie ci un vulcan de scântei...

aforism de Corneliu Vornicu (23 martie 2020)
Adăugat de Corneliu Vornicu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eterna mea scânteie

De ziua ta femeie,
îţi dăruiesc o floare
să mergem pe alee
sub nopţile stelare.

Te-am căutat cândva
pe drumurile mele
şi am găsit iubirea:
urcase printre stele.

În faţa ta mă-nchin,
pedeapsă, nimb miracol.
Prin clipa în destin -
dorinţă şi oracol.

E ziua ta, femeie:
clipă, minut şi oră,
eterna mea scânteie
în viaţă şi la proră.

poezie de Nicu Petria din Ziua de după noapte (noiembrie 2008)
Adăugat de Nicu Petria
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vieţile omeneşti sunt flăcări ce se desfaşoară fiecare-n felul ei şi cele mai multe se sting fără ca să rămână vreo urmă după ele.

citat celebru din Ioan Slavici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paradox cu muierile

După mai multe muieri
Tot mai dai şi tot mai ceri...
Dup-o singură femeie
De-abia dai câte-o scânteie.

poezie de Marius Robu din Carte de bucăţi (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!