Cel mai înalt fir de iarbă va fi primul tăiat de coasă.
proverbe rusești
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
La coasă
Mai multă iarbă! Striga îngerul..
Mai multă iarbă!
Coasa stătea agățată de câmp.
Tăișul ei sufocat în oțel
bătea a moarte.
Mai multă iarbă!
striga îngerul...
Iar clopotele vacilor băteau.
Cosașul trist fugea de-acasă
iar frații lui încă plângeau
cu toți în jur
îngrămădiți în iarbă
la coasă!
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cana cu iarbă
Fiecare iepure are la cap o cană de iarbă!
Fiecare cană are la toartă o ureche ascuțită!
Fiecare toartă ascuțită are o cute șuierătoare.
Fiecare cute
are un loc în care e căutată
de o coasă neascuțită de fiecare.
Fiecare coasă
are o coadă obosită în care se sprijină o livadă.
Fiecare livadă are un iepure
în care se întinde fiecare
și aleargă.. aleargă...
de frică să fiarbă
în cana cu iarbă
bătătorită de nimeni!
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La coasă
Doresc, de când te-am cunoscut,
Picioarele să îți sărut.
Iar dorul ăsta nu mă lasă,
Decât puțin, când merg la coasă.
Cosesc la iarbă și sărut
Pământul pe unde-ai trecut
Desculță, în copilărie...
Miroase-a fân si-a veșnicie.
poezie de Marius Robu (17 mai 2022)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Crai nou
Crai nou se tot ivește pe codri și genuni:
E coasă aninată de tată în goruni,
Când s-a culcat, și timpul cu piatra l-a-nvelit,
Pân'o să crească iarbă mai bună de cosit.
El s-a culcat, și, iată de când nu s-a răspuns,
La subțioară iarbă și mie mi-a ajuns!
Să iau din arbori coasa degeaba m-am tot dus:
Cu cât îmi crește iarba, ea suie și mai sus!
Am să mă zbat, din arbori s-o iau numaidecât:
Ce mă voi face mâine cu iarbă pân'la gât?
poezie celebră de Eusebiu Camilar din vol. "Călăretul orb", 1975
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Crai nou
Crai nou se tot ivește pe codri și genuni:
E coasă aninată de tată în goruni,
Când s-a culcat, și timpul cu piatra l-a-nvelit,
Pân'o să crească iarbă mai bună de cosit.
El s-a culcat, și, iată de când nu s-a răspuns,
La subțioară iarbă și mie mi-a ajuns!
Să iau din arbori coasa degeaba m-am tot dus:
Cu cât îmi crește iarba, ea suie și mai sus!
Am să mă zbat, din arbori s-o iau numaidecât:
Ce mă voi face mâine cu iarbă pân'la gât?
poezie celebră de Eusebiu Camilar
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sfânta coasă
Pe când se lasă seara
pe atunci mă fată
Luna
ba mai iarnă
ba mai vară
ba de toate
ba tot-una.
și pe când se lasă seară
ieși din ochiul de copac
ne culegem împreună
eu pe tine
tu pe mine
amândoi un braț de mac.
Și te-aș vrea ntr-o pădure
și m-ai vrea trimis acasă
să mă fure
să te fure
Sfânta iarbă
Sfânta coasă.
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au plecat olteni la coasă!
Ca s-avem ceva pe masă
Și să scăpăm de necaz,
Noi plecarăm toți la coasă.
Muierile... după praz.
epigramă de Gheorghe Burdușel
Adăugat de Gheorghe Burdușel
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vremuri de coasă
Pe câmp cu lanuri aurite,
Văzut-am un om mic cu coasa
Și tot trudea... (că nu se lasă)
Să "tundă" pensiile... muncite...
epigramă de Constantin Enescu (iunie 2010)
Adăugat de Constantin Enescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vântul vorbește cu același susur atât unui copac înalt, cât și ultimului fir de iarbă.
citat clasic din Khalil Gibran
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dimineața pe sânge
Îngerul batea marginea lunii cu o coasă.
Mi-am recunoscut mâna
mânios
Mi-a recunoscut mângâierea mâinii.
Desigur că ascuțeam tăișul de os
cu un ciob de craniu
și îl ștergeam cu un pumn de iarbă
desigur că ascuțea tăișul de lumină
cu un pumn de uraniu
și o ștergea cu spărtură de carne
dimineața pe sânge
când fluturii cască
când se ridică roua de pe ultima stea căzătoare
îndoliată
îngerul își ascuțea brațul cu mâna mea
eu îi mângâiam coasa cu iarbă
cu aripa lui iradiată.
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
primul vestitor-
invadată de iarbă
toată poiana
haiku de Lăcrămioara Vasuian Apostu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scutere
gardul înalt e prietenul tău
chiar dacă ai dat
cu scuterul în uluci, boii
nu vin cu coarne de aluminiu - ei sunt
doar consumatorii de iarbă
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cai de mare
Năstrușnici cai de mare ies să pască
La țărmuri înierbate calomfir
Și iarbă rea și rostopască
De nici că pot să mă mai mir.
Își pierd potcoavele solzoase?
Bun potcovar mă prind să fiu
Și dacă ei or să mă lase
Să-i potcovesc cu țărmul viu.
Cu valul ies iuți cai de mare
Nestrânși în ham și fără șa
Și pasc și ei la întâmplare,
Când calomfir, când iarbă rea.
Mai pasc pe țărm, mai vor să zboare
În tropot jos și-n val înalt
Sătui de ierburi și de soare
Se-aruncă-n mare. Ultim salt.
poezie de George Ceaușu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dialog de Ignat
- Ai tăiat porcu', vecine,
Și nu te-ai gândit la mine!
- L-am tăiat, c-am avut bani,
Acum... douăzeci de ani!
epigramă de Eugen Coța din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scopul nostru este de a merge de la strălucitor la mai strălucitor și la cel mai strălucitor, de la înalt la mai înalt și la cel mai înalt. Și chiar în cel mai înalt, progresul nostru nu are limite.
citat din Sri Chinmoy
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Când mergi braț la braț
cu moartea
privește-o în ochi
cu un cot în coasă
Coboară
Coboară în vocea ei
Mestecă-i rumegușul înalt
stai în prispa tălpii ei
și o încălțăminte cu pantofii
pe care
bocitoarele le-ar pune sub capul tău
căpătâi.
Nu sta pe gânduri!
Smulge-i mască
și Dumnezeu se va așeza în oglindă ta
răutate...
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am constientizat cel mai bine efemeritatea și nimicnicia acestei vieți după ce, de pe mormântul tatălui meu, am smuls primul fir de iarbă!
Carlo Eduard Popa în proprie (29 iunie 2014)
Adăugat de Carlo Eduard Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frumoaso!
Când ai intrat la mine-n gând
Aveai sufletul pe masă,
Erai frumoasă, pe cuvânt
Voiam să te sărut pe coapsă
Ți-am văzut zâmbetu'venind
Și parcă m-a tăiat o coasă,
Nu știam că în curând
Iubirea așa te lasă
S-atunci asa, ca o sclipire
Te-am invitat la o cafea,
Dar am vazut ca esti amintire
Ca esti doar in mintea mea,
De-atunci trec zile, vin zile,
Eu te mai caut în gând
Și mă visez cu tine
În nopțile reci plângând.
poezie de Amelia Florentina Glava
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Desculță prin iarbă
Vreau să fug desculță prin iarbă,
Să-mi găsesc locul meu curat
Și nu vreau nici o pată albă,
Pe covorul de iarbă plat.
Noaptea s-o savurăm în tăcere
Și cred că-n iarbă crește uitarea,
Cu o licoare pasională din alte ere,
Iar bujorii își schimbau culoarea.
poezie de Eugenia Calancea (6 mai 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Cineva a secerat aseară
Caii verzi ai poeziei mele.
Mirosea a iarbă și a ceară,
A dogoarea soarelui pe piele.
Aș fi vrut să sun la ambulanță:
"Alo, hai, salvează ce se poate,
Trei idei, o ultimă speranță,
Înțelesul vorbelor deșarte!"
Dar ce rost, că lumii nu ii pasă
Dacă-n mintea plină de fiori
Când se-arată luna ca o coasă
Vin doar caii verzi să pască flori.
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!