Vorbe, mereu vorbe
Singuri prin praful cuvintelor.
După colț s-au ascuns
cei doi martori ai
spovedaniei noastre.
Altarul tace,
asumându-și riscul unei aventuri.
Bat clopotele.
Într-o zi oarecare vântul se ține
de mână cu ploaia,
trăsătură specifică
amorezilor de duzină.
Vorbe, mereu vorbe...
Celelalte griji
se cațără în copaci.
Am ascuns cei două mii de ani
încărcați de păcate...
A sosit momentul, Doamne!
Eu sunt pregătită.
poezie de Any Drăgoianu (2009)
Adăugat de Any Drăgoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vânt
- poezii despre tăcere
- citate de Any Drăgoianu despre tăcere
- poezii despre timp
- citate de Any Drăgoianu despre timp
- poezii despre spovedanie
- poezii despre ploaie
- poezii despre cuvinte
- citate de Any Drăgoianu despre cuvinte
- poezii despre copaci
- citate de Any Drăgoianu despre copaci
Citate similare
Ce mă doare, Doamne...
Ce mă doare, Doamne, stau și mă frământ
Ce mă doare, Doamne, dacă plâng de moarte
Nu sunt frunză, Doamne, să mă culc pe vânt
Să mă culc pe vântul care-o să mă poarte...
Ce mă doare, Doamne, ce durere rea
S-a ascuns în suflet și nu vrea să iasă,
Uită-Te la mine, poate vei vedea
Care deznădejde m-a făcut mireasă...
Pune-ți mână, Doamne, nu mă părăsi
Pune-Ți mână, Doamne, totu-i cu putință
Fă-mă să răscumpăr fiecare zi
Ce m-a ars cu lacrimi și cu suferință...
Ce mă doare, Doamne, Domnul meu cel sfânt,
Ce dureri de taină s-au ascuns în mine...
Nu sunt frunză, Doamne, să plutesc pe vânt,
Mână Ta-i aceea care azi mă ține
Vindeca-mă, Doamne, gândul, plânsul meu
Nu lăsă pământul plânsul să mi-l poarte
Pune-Ți mâna, Doamne, Tu ești Dumnezeu
Tu ești Dumnezeul ce m-a scos din moarte!...
poezie de Adriana Cristea (7 septembrie 2003)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre plâns
- poezii despre durere
- poezii despre suflet
- poezii despre suferință
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
- poezii despre religie
- poezii despre prezent
Sate spovedite-n ploaie
Plouă peste sate
Spală de păcate.
Ploaia spovedește
Iarba care crește.
Spune ce păcate
S-au făcut prin tine.
S-au ascuns prin sate,
S-au spălat prin mine.
poezie de Marius Robu din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi citate de Marius Robu despre ploaie, poezii despre sat sau poezii despre creștere
Șarpele și Ofiucus sunt două constelații deosebite și cu toate acestea șiragurile lor de stele se pătrund, se înlănțuiesc; astfel Șarpele e format în realitate din două constelații deosebite. Așa încurcate cum sunt, constelațiile acestea se pot lăuda cu o vechime de aproape 3000 de ani. Câte imperii nu s-au prăbușit, câte transformări nu s-au petrecut pe Pământ, dar stelele acestea tot la locul lor sunt; ne privesc pe noi cei de azi și pe cei cari vor veni mii și zeci de mii de ani după noi.
Victor Anestin în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și citate despre stele, citate de Victor Anestin despre stele, citate despre constelații, citate de Victor Anestin despre constelații, citate despre șerpi, citate despre timp, citate de Victor Anestin despre timp, citate despre realitate, citate de Victor Anestin despre realitate, citate despre prezent, citate de Victor Anestin despre prezent sau citate despre laudă
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Întrebat-am vântul, zburătorul
Bidiviu pe care-aleargă norul
Către-albastre margini de pământ:
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Zis-a vântul: Aripile lor
Mă doboară nevăzute-n zbor.
Întrebat-am luminata ciocarlie,
Candela ce legăna-n tărie
Untdelemnul cântecului sfânt:
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Zis-a ciocârlia: S-au ascuns
În lumina celui nepătruns.
Întrebat-am bufnița cu ochiul sferic,
Oarba care vede-n întuneric
Tainele necuprinse de cuvânt:
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Zis-a bufnița: Când va cădea
Marele-ntuneric, vei vedea.
poezie celebră de Nichifor Crainic
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre lumină, poezii despre întuneric, poezii despre ochi, poezii despre nori sau poezii despre muzică
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Întrebat-am vântul, zburătorul
Bidiviu pe care-aleargă norul
Către-albastre margini de pământ:
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Zis-a vântul: Aripile lor
Mă doboară nevăzute-n zbor.
Întrebat-am luminata ciocârlie,
Candela ce leagănă-n tărie
Untdelemnul cântecului sfânt:
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Zis-a ciocârlia: S-au ascuns
În lumina celui nepătruns.
Întrebat-am bufnița cu ochiul sferic,
Oarba care vede-n întuneric
Taine necuprinse de cuvânt:
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Zis-a bufnița: Când va cădea
Marele-ntuneric, vei vedea.
poezie celebră de Nichifor Crainic
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Ce vorbe?
Veneau cele două vorbe ascuțite de gură
planau și se rupeau de-a limbii geamandură
ce vorbe dulci se-mpreunau sudate
ce mai dansau de guler spânzurate
Ce vorbe? Trăncănea prin sobă
a frigului înflăcărată robă!
Ce vorbe? Nesărate nuci scăldate
în sare se spărgeau în miez mirate
Ce vorbe? Sfârâia pe plită
o oală nespălată și golită!
Ce vorbe? Întrebam la poartă
vecina ce de mult s-a dus... și-i moartă!
Ce vorbe? Întreba în zare
poetul pe un înger... la plecare!
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre vecini, poezii despre poezie, poezii despre moarte sau poezii despre gură
Doi ochi frumoși
Am iubit și eu odată
Doi ochi frumoși de fată,
Plini de taină și mister,
Două stele sus pe cer!
Erau fermecători
Ca o grădină cu flori,
Un curcubeu în mii de culori,
Ochii cei nemuritori.
Ce bine mă simțeam
Când alături de mine îi aveam,
Cu vorbe dulci îi dezmierdam,
Ce fericiți eram.
Dar într-o zi m-au părăsit,
S-au dus și înapoi n-au mai venit
Și sufletu mi-i trist și amărât,
C-am pierdut tot ce-am iubit.
poezie de Vladimir Potlog (7 martie 2009)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tristețe, poezii despre stele, poezii despre iubire, poezii despre frumusețe, poezii despre flori, poezii despre fericire, poezii despre curcubeu, poezii despre culori sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Dihania USL își dă duhul: cei doi copreședinți, plagiatorul Victor Ponta (PSD) și repetentul Crin Antonescu (PNL), își dau la gioale pe-ntrecute (pamflet)
La doar doi ani (fu scris de sorț'),
Cei doi sunt astăzi la divorț:
Se-ntrec în vorbe neplăcute
Și-și dau la gioale pe-ntrecute.
Iar Victor, cu brutalitate,
Pe "Crina", c-un picior în spate
Și multe vorbe de ocară,
"O dă" pe scări din casă-afară,
Iar la sfârșit de mariaj,
Nu-i dă nimica la partaj:
Viclean și lacom, copiltul
Vrea să rămână el cu totul.
Uitat-a Crin că comuniștii
În temniți pus-au PeNeLiștii;
E timpul azi să se trezească,
Rușinea să și-o ispășească.
pamflet de George Budoi din Pamflete și satire, Politică și politicieni (24 februarie 2014)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre liberalism, poezii despre social-democrație, poezii despre sfârșit, poezii despre rușine, poezii despre plagiat, poezii despre picioare sau poezii despre divorț
De mână
Și în mormânt
Ne vom căuta să ne ținem de mână
Și de umbrele noastre
Nu ne vom teme...
Ele duc c-un braț alb serile
Ce-au scris pe frunze sărutul ierbilor!
Și ne vom ține de mână
Ca doi copaci visători,
Ce-și adorm frunzele-n rouă
Ca-ntr-un vers,
Unde izvoarele plâng într-un glas
Până când ecoul îngheață-ntr-o lacrimă
Dar mai curg ca prăpastiile-n mare.
Noi ne vom ține de mână
Și când ne-om trezi,
Într-un piept de amiază târzie.
Prin rădăcini de dor
Ne vom bea inimile cu o singură sete
Și cu lumini obosite ne vom îmbrăca
Într-o amiază târzie:
Unde răsăritul de mână se ia cu amurgul,
Unde păsările devin liniști de cristal
Prin care privește iubirea.
Într-o amiază devreme
În care ne vom ține de mână
Și de umbrele noastre
Nu ne vom teme...
poezie de Crina Popescu din revista Literatura și arta (23 august 2012)
Adăugat de Maria
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre versuri, poezii despre sărut, poezii despre somn, poezii despre seară, poezii despre rouă sau poezii despre păsări
Colț de inimă
Te-am ascuns într-un colț al inimii,
Să nu te caut prin celelalte
Făpturi din nopți cu chipul lor senin
Care mi-au stat cândva în brațe.
Doar eu știu locul unde te-am ascuns,
În colțul cel pătruns de taină,
Căci tu-mi ești taina unicului vis
Și visul nu vrea să îmi doarmă.
Sunt blestemată de cer să te iubesc,
Să poată cerul să-mi vorbească
Și-mi cheamă umbra Lunii s-o petrec,
Cu raza ei să mă albească.
Te-am ascuns să-mi păzesc amintirea,
Pe care o chem să mă uimești,
Reapari și-mi dăruiești privirea
Ochilor, cu unduiri cerești.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre inimă, poezii despre vorbire, poezii despre noapte sau poezii despre cadouri
Vorbe de poveste
Un pustiu uitat sub gheață
îmi pare un portret ascuns,
fluturând ca o paiață
vorbe care n-au nimic de spus.
Nu suntem numai duiumul
stând pe margini de paragini,
când doar zarea ne e drumul
căutând vorbe în pagini.
Statornicia din noapte
chemările le îngheață,
o vorbă sculptată-n carte
ne căutăm pentru o viață.
Caut vorbe în izvoare,
frunzele m-ascultă sigur
punând pe destin culoare,
când m-așează într-un mugur.
poezie de Constantin Rusu (octombrie 2010)
Adăugat de Constantin Rusu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre gheață, poezii despre viață, poezii despre uitare, poezii despre portrete, poezii despre muguri, poezii despre frunze sau poezii despre cărți
România eternă
De două mii de ani
cărăm în sufletele noastre
pietre,
pentru a înălța templele
din visele dacilor;
nu pentru a-i întrece
pe babilonieni,
ci pentru a oferi
un adăpost gândului nostru
și pentru ca rostirea străbunilor
să n-o împrăștie vântul.
Pentru că nu aveam
armele la îndemână,
trebuia să aruncăm
uneori
cu ele în cei ce voiau
să ne răpună.
Pentru ca să învingem
risipirile
ne zideam în piatră
iubirile.
De două mii de ani
apele curg
surpându-ne pietrele
implantate ca vetre,
dar abia de curând
ele se-adună,
se-ncheagă,
se-nalță,
după culoarea gândului nostru
și după visul de suferință al străbunilor.
poezie celebră de Marin Corneliu Dobre
Adăugat de Alin Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre victorie sau poezii despre gânduri
Cei mai folositori oameni sunt cei care oferă iubire: prin vorbe, fapte și privire.
aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vezi mai multe aforisme despre superlative sau aforisme despre iubire
Pastel
în citoplasma cuvintelor
se așterneau aluviuni de idei cu extazul lucind.
iluziile vântului s-au aciuat în oasele odăii mândrită
că muchiile ei liniștit plutesc
prin foamea unei închipuiri de lut înălțat
și printr-un sublim abia sosit.
deasupra un cer în albastre permutări
cu chef pornit
de a bulgări cu stele acoperișuri definitorii.
sferele îndemânatic trec
prin răsturnatele păreri de oglinzi
ale apelor ce descompun
acțiunile netrăite plopului agățat-n vise oarecare;
chiar dacă lustra nu se sperie
de reflexele feței răscolită de gânduri întâmplătoare...
sub unghia odăii s-a ascuns o așchie deja
de apus fosforos
ș-o atitudine de nestăpânit trage
de perfidia veșniciei.
poezie de Mihai Savin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îndemânare, poezii despre sperieturi, poezii despre lut sau poezii despre idei
Eram pregătită să scriu un poem
dar noaptea a venit brusc
ca o lovitură de topor în creștetul zilei
și am început să plâng
până când o mână caldă
mi-a șters tristețile
eram pregătită să îndur tăișul aspru al cuvintelor
dar fereastra s-a spart din senin
ca și când o inimă s-a izbit de ea
și noaptea sângera tot mai tare
iar plânsul meu se aduna într-o palmă atât de caldă
încât am crezut că s-a făcut dimineață
eram pregătită să scriu un poem
al unei vieți
în care nu mă mai recunosc
poezia mea
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început sau poezii despre dimineață
Ego
M-ascund de tine
M-ascund de lume
Ascuns voi fi
Pe veci ascuns
Cand voi muri.
Citesc in cărți
Citesc la porți
Citite-n timp
Cu greu citite
De-un anotimp
Vorbesc in gând
Vorbesc plângând
Vorbe ce zbor
Usoare vorbe
Ca si un nor.
Privind spre ei
Privind spre zei
Privesc destine
Cu greu privesc
Ma vad pe mine.
poezie de Alin Andrei Ojog (1 noiembrie 2021), traducere de Alin Ojog
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lectură sau poezii despre anotimpuri
Cei ce pun doar Cuvântul în vorbe au parte de vorbe goale dar cei care-și pun inima în Cuvânt au parte de "plinătatea Puterii Lui".
Ioan Hapca în Diverse gânduri, reflecții, sfaturi și povețe în slujba unei vieți cu scop
Adăugat de sara
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre cuvinte sau citate despre inimă
Tu totdeauna, Doamne, ești cu mine
Tu totdeauna, Doamne, ești cu mine
și nici o clipă singur nu mă lași.
Puterea Ta e taina ce mă ține
din cei dintâi la cei din urmă pași.
Tu nu lași, nici nu mă uiți vreodată.
Străbat cu Tine munți înalți și lunci.
Eu n-am să văd nici moartea niciodată,
ci eu voi fi ascuns în Tine-atunci.
Cu Tine-n rând străbat în zori cărarea,
cu Tine-n rând veghez în ceas târziu,
când Tu mă mustri, simt în piept mustrarea
și când Te bucuri, totdeauna știu.
Nu sunt decât un abur ce se-nalță,
un fir pe praf îndrăgostit de-o stea.
Dar tu mi-ai pus în suflet o speranță
ce nimeni altul nu mi-o poate da.
Au fost odată șiruri de păcate,
dar sângele salvării a spus: "NU".
Oricâte-au fost, eu le-am uitat pe toate,
și bine știu că le-ai uitat și Tu.
Sunt fericit, chiar dacă vrei să sufăr,
când valuri vin și vânturi grele bat.
Plutesc pe ape ca un fir de nufăr
pe care Tu-l păstrezi mereu curat.
Îți mulțumesc că ești cu mine-n lume,
Îți mulțumesc că mă iubești mereu,
Îți mulțumesc că Tu mi-ai dat un nume,
că sunt al Tău... și Tu ești Dumnezeu.
poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înălțime, poezii despre sânge, poezii despre salvare, poezii despre nuferi sau poezii despre munți
Cei mai mulți bat câmpii cu vorbe.
aforism de Grigore Rotaru
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Într-o bibliotecă cuvintele sporesc prin tăcere și râvna cititorilor, prin spiritul și ctitoriile înaintașilor; păstrători de comori lingvistice; adevărați străjeri ai tezaurului de Spiritualitate a oricărui Neam! Fericiți sunt cei care pătrund în miezul și esența cuvintelor unei biblioteci! Fericiți sunt cei ce-i sporesc eternitatea prin lectură, prin dorințele și cerințele lor!
aforism de Constantin Anton din Simplitate și firesc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe aforisme despre cuvinte, aforisme despre biblioteci, aforisme despre tăcere, aforisme despre tezaur, aforisme despre spiritualitate, aforisme despre lingvistică, aforisme despre lectură, aforisme despre fericire sau aforisme despre dorințe