Capra contemporană

Capra mănâncă trandafirii grădinilor
municipale
ronţăie tramvaiele ca pe morcovii cruzi
nu pleacă dimineaţa la birou
nu citeşte gazeta de seară
dezbracă stâlpii de telegraf ca pe duzi
ignoră semafoarele cu neruşinare
nu-şi doreşte limuzină şi jur
n-a brevetat încă iarba artificială
deşi mai ştie câte ceva despre păduri.
Statuia din centru a fost schimbată
oraşul se leagănă într-un scrânciob de fum
numai această capră încăpăţânată
dă lapte şi nu se-ntreabă cum.

poezie de Mircea Dinescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Capra vecinului: unui invidios

Vecinul are-o capră aşa de minunată,
Că an de an ea numai tripleţi de iezi îi fată
Şi dă atâta lapte că sug şi iezişorii,
Şi mulge şi vecinul de-şi satură feciorii,
În timp ce-a lui e stearpă şi lapte ioc nu are,
Deşi îi dă de toate: mâncare, apă, sare.
La Cel de Sus se roagă, dar nu ca să îi ceară
Să-i dea aşa o capră..., vecinului să-i moară.

pamflet de George Budoi din Pamflete şi satire (6 iunie 2006)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din nou despre capra vecinului

Când ai o capră în dotare,
Ia-ţi armă cu amortizor:
Vecinul, cu neruşinare,
Deja o are în vizor!

epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copilul şi macaraua

A fost odată un copil
şi o macara
sau mai multe.

Trăia în oraşul
ce creştea
pe zi ce trece.

Se înălţau clădiri uniforme
trase la imprimant
şi el privea curios.

Cum macaraua îmbrăţişa
zi de zi stâlpii,
dar nu se îndrăgostea
niciodată de ei.

Până într-o zi
când el a crescut
şi a părăsit
oraşul şi macaraua.

Pentru altul mai mare
cu multe poduri
şi ape.

A dus cu el ceva
ce macaraua nu ştia
că numai oamenii simt.

Iar el încă nu ştia
că şi oamenii
pot să stea aproape
fără să se atingă.

poezie de Amalia Crişan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copilul şi macaraua

Poveste

A fost odată un copil
şi o macara
sau mai multe.

Trăia în oraşul
ce creştea
pe zi ce trece.

Se înălţau clădiri uniforme
trase la imprimant
şi el privea curios.

Cum macaraua îmbrăţişa
zi de zi stâlpii,
dar nu se îndrăgostea
niciodată de ei.

Până într-o zi
când el a crescut
şi a părăsit
oraşul şi macaraua.

Pentru altul mai mare
cu multe poduri
şi ape.

A dus cu el ceva
ce macaraua nu ştia
că numai oamenii simt.

Iar el încă nu ştia
că şi oamenii
pot să stea aproape
fără să se atingă.

poezie de Amalia Crişan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt tânăr, Doamnă

Sunt tânăr, Doamnă, vinul mă ştie pe de rost
şi ochiul sclav îmi cară fecioarele prin sânge,
cum aş putea întoarce copilul care-am fost
când carne-mi înfloreşte şi doar uitarea plânge.

Sunt tânăr, Doamnă, lucruri am aşezat destul
ca să pricep căderea din somn spre echilibru,
dar bulgări de lumină dac-aş mânca, sătul
nu m-aş încape în pielea mea de tigru.

Sunt tânăr, Doamnă, tânăr cu spatele frumos
şi vreau drept hrană lapte din sfârcuri de cometă,
să-mi crească ceru-n suflet şi stelele în os
şi să dezmint zăpada pierdut în piruetă.

Sunt tânăr, Doamnă, încă aripile mă ţin
chiar de ating pământul pe-aproape cu genunchii,
această putrezire mă-mbată ca un vin
căci simt curgând prin dânsa bunicile şi unchii.

Sunt tânăr, Doamnă, tânăr, de-aceea nu te cred,
oricât mi-ai spune, timpul nu-şi ascute gheara
deşi arcaşii ceţii spre mine îşi reped
săgeţile vestirii, sunt tânăr. Bună seara!

poezie de Mircea Dinescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

A fost odată o capră bătrână şi capra asta avea şapte iezi, pe care-i iubea aşa cum numai o mamă îşi iubeşte copiii.

începutul de la Lupul şi cei şapte iezi de Fraţii Grimm
Adăugat de Michelle Rosenberg
Comentează! | Votează! | Copiază!

Balans

Laudă celui care a făcut acest scrânciob:
în vreme ce unii se leagănă, alţii privesc.
Un băietan îşi cabrează spatele, apoi împinge.
O fată bine făcută îşi unduieşte şoldurile.

Patru pantalonaşi roz flutură-n vânt,
două perechi de picioare întinse unele lângă altele.

Jocuri de primăvară. Cine nu le-a cunoscut?
Stâlpii scrânciobului au fost scoşi – au rămas găurile.

poezie de Ho Xuan Huong, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lupul rănit şi capra

Un lup, zăcând rănit în iarba verde,
Rugă o capră ce pe drum trecea:
- Te rog mult, de vrei a m-ajuta,
Tu un prieten nu vei pierde!

Capra socoti că, de-l va scăpa,
El pe ea, fără milă, tot o va mânca:
- Nu cred c-al meu prieten tu vei fi,
Aşa că, la greu, eu te las pe tine şi bine-mi va fi!

Morala: Nu avea încredere în oamenii ticăloşi!

fabulă de Mirela Lascăr
Adăugat de Mirela Lascăr
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem cu alia

aici e frig
degeaba au căptuşit zidurile
cu încă un rând de ziduri

pentru vremurile astea
realitatea
ar trebui dotată cu materiale impermeabile

gândeşte alia/care
poartă bocanci

unii o acuză
că uite cum intră ea cu bocancii în sufletul lor

alia iubeşte porţile deschise
animalele de casă

citeşte tratate despre pisici
în loc să citească poeme de forţă (majoră)
reclame
în sfârşit
ceva autoreferenţial

aliei îi plac stelele
mai ales cele verzi/pe care
le plantează sub retină
pentru lumina lor fluorescentă

alia are
plămâni vaporoşi
pancreatită şi
o dragoste imensă de viaţă

a crescut la orfelinat
împreună cu atâţia fraţi
acolo
moş crăciun vine întotdeauna cu o pungă de dulciuri
deşi alia îi scrie mereu despre nişte părinţi

acum nu vrea să-i mai scrie
nici punga lui nu o mai interesează
alia preferă mâncăruri picante
cu ceva carne
chiar şi de la conservă

alia nu ştie să râdă
când vede pe cineva râzând cere explicaţii/într-un fel
care-i face pe oameni să-şi bage mâna în buzunare
şi limba-n gură

alia o să plece curând
într-o grădină unde creşte muşeţel sălbatic
din muşel se fierbe cel mai bun ceai
pentru tot felul de boli

alia a băut la orfelinat mult ceai
dimineaţa şi seara
în loc de lapte

poezie de Gela Enea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Arghezi (2)

am întrebat o capră de ce este capră
iar ea de mirare
era cât pe ce să moară
şi a început să scoată fum din ea,
când încă mai era caldă
şi ca s-o liniştesc
a trebuit să mă întreb pe mine
de ce sunt, şi cine sunt, dar a început să iasă fum, fum din mine
şi se lăsase frig
şi n-am mai zărit răspunsul,
când deodată
nu ştiu cine
deodată s-a întrebat că de ce este cine,
de m-am scuturat
şi mi-am luat capra de funie
şi şchiopătând pe piscul Araratului,
care-mi rănise talpa dreaptă
am coborât cu capra la vale.

poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se dă lumea în scrânciob

Vorbeşte presa despre drepturi
Mă rog, acesta-i dreptul ei
Îndreptăţie în câte piepturi
Nemulţumirile se strâng temei

Greve, mitinguri, zaveră
Încitaţii, incitaţii
Peste tot o filieră
Zeii soma beau. Somaţii,

Nimeni nu mai ţine seama
De la Cotroceni în jos
Dacă teama sau doar zeama
Ne-a întors minţile pe dos!

Peste tot e câte un clinci
Când se ocupă o uzină
Cu pancarte şi lozinci
Şi canistre de banzină!!!

Geme ţara de avarii
Spor în nici un fel de fel
Dacă noi vrem doar salarii
Şi la muncă n-avem zel

Drepturi, drepturi, numai drepturi
Că tot ei şi numai iei
Câte ofuri strang în piepturi
Toţi acarii din Carei

Că plătim la oale sparte
Nu ştiu cin' le-a făcut zob
Şi de dragul cărei arte,
Se dă lumea în scrânciob

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

William Parrish: Credeam că vă voi părăsi în această seară. Ce seară minunată! Fiecare dintre voi imi aduce aminte de ceva. Nu am o memorie perfectă. Am avut urcuşurile şi coborâşurile nostre, dar am rămas întotdeauna împreună. Iar acum sunteţi ai mei pentru o noapte. Deşi nu se obişnuieşte, o să vă spun dorinţa mea: să aveţi o viaţă la fel de norocoasă ca a mea şi să vă treziţi dimineaţa şi să spuneţi: Nu-mi mai doresc nimic altceva. 65 de ani, au trecut parcă într-o secundă!

replici din filmul artistic Întâlnire cu Joe Black
Adăugat de Loredana Matei
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Hai să pansăm sârmele astea de telegraf
deşi nu mai curg prin ele cuvinte
să le pansăm cu hainele noastre
să mergem în echilibru perfect
spre pasărea cu stâlpii îmbibaţi
în păcura verii...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oaia, promovată capră

Când catârul-şef de sat,
Într-o zi a observat
Că-n ogradă e şi-o oaie
Cu nuri, suplă şi bălaie,
Cum nici n-ar putea să fie
O lele din Orăştie,
Fiind pofticios, codoşul,
S-a trezit în el cocoşul:
Şi-o curtă discret pe blondă...
Doar că oaia, pudibondă,
I-a dat de-nţeles că ea
Ar putea, cum vrea, să stea
Dacă-i dă şi ei, normal,
Un calup din "caşcaval".
Că ar vrea şi ea, vezi bine,
Funcţia ce o deţine
Capra, secretara lui.
Auzind, şeful tehui,
De condiţia impusă,
Şi vrând oaia-n pat sedusă,
A concediat discret,
Evident, printr-un decret,
Capra, bună secretară,
Spunând că-i mai necesară
La Palat, oaia ce are
Lână, lapte şi... picioare.

De-aici, noi vedem că d'aia
Poate fi capră şi oaia!

fabulă de Pavel Lică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rigorile învăţământului particular

Cât îi fuse lui de greu
Să ia diploma-ntr-o vară,
Ştie numai Dumnezeu,
Rectorul şi-o secretară.

epigramă de Mircea C. Dinescu din Reflexe (şi reflecţii) într-o picătură de cerneală (2005)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezia e un morb, ca boala de plă­mâni, care te mănâncă de viu.

citat din Mircea Dinescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Capra

avea semnătură electronică securizată
şi trei iezi modificaţi
genetic care visau cifra zero
nu mâncau iarba era de fumat
înainte se temeau de lup
acum vânau lupi visând planuri
tactice şi capre şi iarbă
capra noastră comună purta bijuterii
făcea yoga şi era zen
de dimineaţă până seara
când făcea chiolhanuri
vorbea despre capra neagră zburătoare
mitul cifrei unu
unu la făcut pe doi
exact ca-n taoism
înainte nu a fost nimic
nici măcar zero nu era
capra luase imaginea apei
ca simbol al con
secvenţei
iezii au crescut mari
nu mai încăpeau în pielea lor
au dezbrăcat trei lei
şi purtau pielea mai lejer
capra practica şcoala
maimuţelor şi scria în blogul ei
doi la făcut pe trei
şi trei a făcut celelalte lucruri
era învăţătura lui lao tzu
o idee despre mersul căii lactee

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Definiţia strigătului

Ţi-aş spune ceva,
despre noi,
despre zăpada de-afară,
despre dragostea mea.
Ţi-aş spune ceva,
orice,
numai să nu crească iarba tăcerii între noi.
Ţi-aş spune ceva,
ce-ai ştiut,
sau ce ştiu,
dar a-nceput să crească iarba tăcerii între noi
şi s-au rătăcit sunetele din cuvântul târziu.

poezie celebră de Octavian Paler
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!

Definiţia unui strigăt

Ţi-aş spune ceva,
despre noi,
despre zăpada de-afară,
despre dragostea mea.

Ţi-aş spune ceva,
orice,
numai să nu crească iarba tăcerii între noi.

Ţi-aş spune ceva,
ce-ai ştiut,
sau ce ştiu,
dar a-nceput să crească iarba tăcerii între noi
şi s-au rătăcit sunetele din cuvântul târziu

poezie celebră de Octavian Paler
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Capra, ţapul şi proţapul

motto:
Când un ilogic delirează, unii logic demonstrează.

Lâng-o capră, pe o piatră stătea capră-o biată capră.
Şi proţap, lâng-un proţap se holba-ntr-un ţap, un ţap.
Şi-ntro halbă se holba, căci el vrea de-altminterea
Un crap la proţap să frigă, dar capra nervoasă-i strigă:

"Ţapu', ţapu', ţapu', ţa! Ţapule ia fă-te-ncoa!
Fă-te-ncoa să mă desfăt, fă-te-ncoa să făt un făt!"
Behăie capra degeaba, căci ţapul se ia cu treaba.
Ţapu-n ţap bere îşi toarnă, şi în gât ţapu-şi răstoarnă.

Şi-apoi foarte-ndemânatic, face-n pripă un jăratic
Şi-nfige crapu-n proţap, de la coadă pân' la cap...
Capra dă cu piatra-n crap. Crapu' sare-n cap la ţap.
Piatra-i crapă crapu-n patru. "- Treci-ncoa, că-ncep să latru!"

Strigă capra către ţap. "Crapu' ţi-am crăpat în cap,
Dar cu capra îţi crăp capul, şi-ţi înfig în cur proţapul!"
"Ţa, ţa, ţa căpriţă, ţa, stai tu capră cât-oi vrea!
Poţi sta capră chiar şi-o lună, nu mă-ncurc cu-aşa nebună!

Nu te lua-n coarne cu mine...! vezi, că nu mă pot abţine
Şi-o să-ţi trag un ţap în cap, de-o să zici că sunt casap!
Vrei să mă bagi în păcat? Ce-s io, Ţapul de Sabat?
Crăpa-ţi-ar capu' capro-n patru, că io-s Pan, nu psihiatru!"

poezie de Dan Ioaniţescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!