Înainte de a-ţi da crucea pe care o duci, Dumnezeu a privit-o cu ochii Săi cei preafrumoşi, a examinat-o cu raţiunea Sa dumnezeiască, a verificat-o cu dreapta Sa neajunsă, a încălzit-o în inima Sa cea plină de iubire, a cântărit-o cu mâinile Sale pline de afecţiune, ca nu cumva să fie mai grea decât o poţi duce. Şi după ce a măsurat curajul tău, a binecuvântat-o şi ţi-a pus-o pe umeri. Deci o poţi duce! Ţine-o bine şi urcă pe Golgota spre Înviere!

citat celebru din Constantin Galeriu
Adăugat de Chokotoff Florycel
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poţi să te duci la toate piesele despre care ştii că sunt bune, poţi să te duci la Operă, la cinematograf, la filme cuviincioase, poţi să te uiţi la televizor la tot cei ziditor, la tot cei frumos. Noi nu suntem exclusivişti. Te poţi folosi de toate lucrurile bune şi frumoase pe care le-a dat Dumnezeu. Dacă nu vrei tu să te duci la teatru, poţi să nu te duci, nu te obligă nimeni, dar să ştii că ocoleşti o sursă de cultură şi nu numai de cultură, chiar de înnobilare.

citat din Teofil Părăian
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Crucea vieţii

De ţi-ar fi Crucea prea grea,
Nu poţi renunţa la ea.
În ea este viaţa ta,
Ce-ai primit-o cu soarta.

S-o porţi în sufletul tău
Cât ţi-a menit Dumnezeu
Şi-n cugetul de creştin
Ce ţi-a fost scris în destin!

Cu sufletul fără chip,
Călător pe-aripi de timp,
Roagă-te la Tatăl Sfânt
Să-ţi străjuiască mormânt!

Maria Filipoiu

poezie de Maria Filipoiu din Poezie ortodoxă
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înainte să te îndrăgosteşti, întreabă-te dacă poţi duce crucea dragostei.

aforism de Viorel Vintila
Adăugat de Dan C
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea este cea mai grea povară pe care o poţi duce, când iubeşti şi nu eşti iubit.

Viorel Muha (august 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înainte de a-ţi ridica mâinile către cer, trebuie să-ţi ridici sufletul şi, înainte de a-ţi ridica ochii, ridică-ţi gândul la Dumnezeu.

citat din Origen
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

îl vezi

cum îşi duce crucea
şi nimeni nu crede
într-o viaţă viitoare
a fost dreptatea omenească
înfăptuită contra unei sume
de arginţi care au sucit minţile
se îndreaptă spre golgota
paşii îl duc spre mormânt
speranţa a murit în ziua
bolnavă din inima pustie
ridică-te şi mergi
ridică-te şi-n dură
pentru păcătoşii care nu s-au spovedit
pentru păcătoşii care nu s-au căit
viitorul e mut şi crucea
e din ce în ce mai grea
sufletele sunt reci - suspin
nici măcar durere nu mai e -
merge pe drumul lui
şi lacrima îmi cade pe
hârtia din dreptul lumânărilor
văd sufletele chinuite
cum se îngrozesc de ceea ce fac
oamenii bat cuie în trupul sfânt
aruncă injurii şi râd
sângele celui trimis de dumnezeu
curge adăpând păcatul
îl vezi cum suferă pentru oameni
plângi alături de crucea lui
plângi la picioarele lui
lacrimile tale se amestecă
cu sângele sfântului pe pământul ars

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Crucea este o poartă, crucea este o fereastră spre Înviere. Pentru că ţelul suprem este Învierea. Da! Această Înviere se realizează prin cruce, prin jertfă. Să ne luăm fiecare crucea noastră, într-un fel sau altul, a suferinţelor, a necazurilor, a primejdiilor pe care le întâmpinăm, pentru că ne declarăm creştini.

citat din Părintele Constantin Voicescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poţi să foloseşti greutăţile vieţii ca şi pietre de moară legate la gât şi să te arunci cu tot cu ele în apa adâncă sau poţi să le foloseşti ca să faci umeri şi spate cu ele, ca să poţi duce mult în cârcă. Atitudinea face diferenţa!

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A fi tu însuţi, într-o lume care se străduieşte din răsputeri şi fără încetare să te transforme în altcineva, înseamnă să duci cea mai grea luptă pe care o poate duce o fiinţă umană şi să nu încetezi vreodată a lupta.

citat celebru din E.E. Cummings
Adăugat de Silvia Bratu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să fii tu însuţi? Într-o lume care face totul, zi şi noapte, ca tu să fii altcineva? Înseamnă să duci cea mai grea bătălie pe care o poate duce un om. Şi să lupţi fără oprire...

citat clasic din E.E. Cummings
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian păşea gânditor spre nava construită de el împreună cu cei doi colegi şi prieteni ai săi, cu privirea pierdută în gol, spre nicăieri, fără a vedea nimic în jur. Mergea însă spre nava aceea gândită de el, cea care îi va duce într-o misiune al cărei comandant va fi chiar el...

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina

Lumina pe care nu o poţi vedea
Să află ascunsă în inima ta
Lumina pe care nu o poţi vedea
Luminează-n taină calea ta.

Lumina pe care nu o poţi vedea
S-a născut odată cu tine.
Ea este în fiinţa ta,
Şi te călăuzeşte doar spre bine.

Lumina pe care nu o poţi vedea
E splendidă şi frumoasă ca o stea,
S-a ascuns după un nor
Şi aşteaptă să răsară luceafărul, sfetnic călător.

poezie de Vladimir Potlog (17 noiembrie 2023)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spre pisc nu poţi duce decât o stâncă sau o cruce.

aforism de Vasile Ghica
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Încearcă să străbaţi...

Încearcă să străbaţi cu puterea minţii
Şi să iei din universul cunoştinţei
Firea lină a izvorului liniştit
Zborul porumbelului, ce duce spre răsărit
Simbolul alb din cer venit,
Iar din deşert să iei abţinerea
Mersului lent spre dobândirea
Locului luminat unde fericirea
Sufletului curat îţi dăruieşte sclipirea
Raţiunea şi iubirea

Şi să nu uiţi nicicând
Că un înger plăpând
Te însoţeşte-n orice gând
Şi numai tu-l poţi întări
Cu credinţa inimii
Şi puterea de a şti
Când să spui "nu" sau "da"
Secundei ce va urma
Fizic sau în mintea ta.

Să înveţi ce-i dăruirea, cei minunea
De la cei ce au atins înţelepciunea
Umilinţa pentru singurul Dumnezeu
Recunoştinţa pentru Universul tău.

poezie de Cristian Harhătă (2005)
Adăugat de Cristian Harhătă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Drumul ce mi se mai aşterne înainte aş vrea să fie sinuos. Pentru că drumul drept e plicticos. E ca atunci când te sui într-un avion şi ajungi la destinaţie fără nici o trepidaţie, fără nici un gol de aer, nimic. Când eşti întrebat cum ţi-a fost călătoria, nu poţi să răspunzi altceva decât: "Nu ştiu. Am dormit tot timpul." Piedica în viaţă e ca un pinten de cristal. Loveşti exact cât trebuie în ea, ca să poţi să mergi înainte. Dai prea tare, pintenul se face ţăndări, dai prea încet, nu simte calul nimic şi nu mai trage la drum. Deci obstacolele, problemele sunt esenţiale în viaţă. De-asta îmi doresc eu un drum cu cotituri. Numai atunci poţi fi.

Mircea Albulescu în revista Formula AS
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu spune minciuni celor înainte de moarte, căci le vor duce cu ei, iar cuvintele false, duse după moarte, nu le mai poţi întoarce înapoi.

Viorel Muha (aprilie 2009)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu-i aşa că indiferenţa mea ţi-a rupt inima, inimă plină de mine, dar îl iau pe Dumnezeu ca martor că nu era o indiferenţă reală; această răceală simulată nu era decât o contrabalansare la dragostea ta imensă pe care o afişai fără încetare; privirea ta, vorba ta, în sfârşit, toată persoana ta în prezenţa mea nu era decât dragoste, tu erai atât de puţin stăpân pe tine însuţi, încât chiar şi persoana cea mai proastă ştia că eşti îndrăgostit de mine; deci nu trebuia ca eu să dau o dezminţire şi să ascund faţă de ochii scrutători reciprocitatea unei iubiri atât de mari?

Veronica Micle în scrisoare către Mihai Eminescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă nu era neatenţia părinţiilor, probabil 90 la % din oamenii acestei planete nu ar fi existat. Iar unchiul Bill nu ar mai fi "salvat" planeta şi ar fi trăit fericit până la adânci bătrâneţi împreună cu ceaţa lui de binefăcători ciorditori. I: - de pe o altă pagină - Ce-ar fi dacă, ai ignora ce nu poţi şi te-ai focusa pe motivul pentru care poţi? Energia se duce oricum, doar acolo unde se duce atenţia ta! A. M: Cum aşa o dramă lumina Lumii? Păi dacă energia se duce doar acolo unde e atenţia ta nu cumva stomacul ar uita să mai digere, adică ar face indigestie fără "energie", plămânii ar fi incapabili să mai respire, iar inima ar înceta să mai bată? Ce noroc că energia nu se risipeşte la vrerea gândului, altfel am fi fost exterminaţi de mult. Chiar şi fără atenţia sau controlul exagerat al mamei, inima copilului continuă să bată. Nu atenţia ne naşte, ci neatenţia... în dragoste! Atâta timp cât gândul vorbeşte în numele nostru, mergem cu paşi voioşi, fără ca măcar sa bănuim, la pierzanie. Şi te rog, nu spune că tu l-ai pus să vorbească în numele tău. Doar observă în tăcere, că şi acesta e tot un gând al "eu"-lui etern derbedeu, ce ne îmbie la şi mai multă separare şi suferinţă.

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când oamenii ajung pe vârful unui deal

Când oamenii ajung pe vârful unui deal
Dumnezeu se apleacă spre ei,
Le scurtează limbile şi le prelungeşte braţele.
Cei mai puţin puternici au o viziune a morţii lor,
Înainte de a fi lună plină
Noile batalioane se vor ridica,
Batalioanele albastre.
Nu va fi încă lună plină
Când copiii schimbării vor cădea
În fruntea noilor batalioane,
Batalioanele albastre.

Smintelile şi virtuţile vor fi strivite-n picioare.
O biserică şi un tâlhar vor cădea împreună.
O sabie va veni-n ajutorul celor orbi
Îndrumată de Dumnezeu, fulgerând pentru a face semn,
Legănând un crez ca pe o cădelniţă
În fruntea noilor batalioane,
Batalioanele albastre.
Unelte ale impulsului naturii în marş,
Oameni născuţi din nedreptăţi, oameni născuţi din adevăr,
Oameni ai noilor batalioane,
Batalioanele albastre.

Zăngănitul săbiilor este înţelepciunea Ta,
Cei răniţi fac gesturile pe care le făcea Fiul Tău;
Picioarele cailor înnebuniţi sunt o parte din toate acestea –
Oh, cealaltă parte-i mâna unei mame pe fruntea unui tânăr.
Apoi, iute, şarjând printr-o umbră
Oamenii noilor batalioane,
Batalioanele albastre –
Dumnezeu îi duce sus, Dumnezeu îi duce departe,
Dumnezeu îi duce departe, Dumnezeu îi duce sus –
Aceste noi batalioane,
Batalioanele albastre.

*Unii critici sunt de părere că poemul, unul dintre cele cele mai criptice poeme ale lui Crane,
a fost influenţat de războiul greco-turc din 1897, când el, ca reporter acolo, se afla în liniile greceşti.
Uniforma infanteriei elene avea culoarea albastră.

poezie de Stephen Crane, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Scoală-te de dimineaţă
Şi fă-ţi inima spinare
Pentru crucea cea măreaţă
Care ţi-a adus iertare
Şi ţi-a dăruit viaţă.

poezie de Ioan Hapca din Sfaturi simple împletite simplu-n rime potrivite...
Adăugat de sara
Comentează! | Votează! | Copiază!