O stea trandafirie-n urechi ţi-a lăcrimat.
Alb, Infinitu-ţi cade de la grumaz la şale.
Pe sâni îţi pune Marea mărgăritar roşcat.
Iar Omul sângerează la tronul coapsei tale.

catren de Arthur Rimbaud (1871)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am întins frânghii din clopotniţă-n clopotniţă; ghirlande din fereastră-n fereastră; lanţuri de aur din stea în stea, şi dănţuiesc.

Arthur Rimbaud în Iluminările, Fraze
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

O stea trandafirie în ochi îţi lăcrima...

citat clasic din Arthur Rimbaud
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am întins frânghii din clopotniţă în clopotniţă, ghirlande din fereastră în fereastră, lanţuri de aur din stea în stea, şi acum dănţuiesc...

citat clasic din Arthur Rimbaud
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel de dor

Mi-e dor de infinitu-ţi cald,
De necuprinsu-ţi sufletesc,
Mi-e dor de versu-ţi îngeresc,
Mi-e dor de ochii-ţi de smarald...

Mereu aş vrea ca să mă scald,
În verbul tău dumnezeiesc,
Mi-e dor de infinitu-ţi cald,
În el vreau să mă ispăşesc!

Sunt fericit, ca un herald,
Primesc iubiri şi dăruiesc,
Şi-n visul tău sălăşluiesc,
Eşti totul, Simm, totul, my heart...

Mi-e dor de infinitu-ţi cald!

rondel de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

După cum pe marea dezlănţuită şi nemărginită, printre talazuri ce se înalţă şi se prăbuşesc urlând, marinarul îşi pune toată nădejdea în sărmana lui barcă, tot astfel, în mijlocul unei lumi de chinuri, stă liniştit omul singuratec, rezemându-se încrezător pe "principium individuationis".

citat celebru din Arthur Schopenhauer
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

În sfârşit, omul îşi face socoteala să-şi petreacă trei sferturi din viaţă suferind, ca să se odihnească în cel de-al patrulea sfert; şi de cele mai multe ori, crapă de mizerie fără să mai ştie unde a ajuns.

Arthur Rimbaud în Scrisoare (1886)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spic de grâu

(Cameliei Rogojinaru)

Spic de grâu cu bobul mare,
Să vedeţi ce întâmplare!
Mi-am dorit să am băiat,
Dumnezeu fată mi-a dat –
Floare de mărgăritar.

Şi din râuri de pe ie,
Mi-a dat lacrimă şi mie,
Lacrimă de mulţumire
Pentru marea fericire –
Floare de mărgăritar.

Şi-am plesnit în zări cu biciul,
De pe fotă-am luat arniciul...
L-am pus foc, să ardă-n stele,
Semn al mulţumirii mele –
Floare de mărgăritar.

Şi-n oglindă de izvor,
Fata mea de ajutor,
Ţese haină de lumină
Pentru-a mamei rădăcină –
Floare de mărgăritar.

Câte-n viaţă s-au ivit,
Fata sprijin a venit
Doamne, Tu mi-ai dat în dar
Al iubirilor altar –
Floare de mărgăritar.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E mai bună tăcerea decât ezitarea.

citat din Arthur Rimbaud
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

moralitate

Moralitatea este slăbiciunea creierului.

definiţie clasică de Arthur Rimbaud
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumea nu are vârstă. Omenirea se strămută, atât.

Arthur Rimbaud în Un răstimp în infern (aprilie 1873)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înţeleg, dar cum nu găsesc cuvinte să explic, prefer să tac.

citat clasic din Arthur Rimbaud
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acum pot să afirm liniştit că arta este o prostie.

citat celebru din Arthur Rimbaud
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

viaţă

Viaţa e o curvă cu moravuri lăsate deoparte.

definiţie clasică de Arthur Rimbaud
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea trebuie mereu reinventată, e un lucru ştiut.

citat clasic din Arthur Rimbaud
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Venus Anadyomene

Sicriu abandonat, doi ochi de mort

Sub peruca morţii însă-i o fantomă

Ce-şi plimbă noaptea ca pe-un cort

Să ascundă lumii rana ei enormă!

Gât de strigoi, nişte omoplaţi bizari,

Două buci şi-o taină ce nu ascunde,

Doamne, după sexul unor armăsari,

Se-aud atât: numai gemete rotunde!

Zău ce şale dulce mirosind ca naiba

Pândesc din noapte ochii cei de lup;

Şi-aud sub piele cum creşte iarba -

Şi-ţi rup buruienile şi gaura-ţi astup!

Luminoasă Venus, ci mişcă-te odată

Să-ţi simt, iubito, putoarea adorată!

poezie clasică de Arthur Rimbaud din Poezii (1871), traducere de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Venus Anadyomene

Dintr-un coşciug de tablă verzuie parcă iese,
Încet, din cada veche, un cap neghiob; îi vezi,
Sub negrele şuviţe scăldate în pomezi,
Cusururile, fără îndemânare drese.

Grăscior şi sur, grumazul, şi omoplaţii-apoi,
Şi spatele, ce intră, ca iar să se ridice,
Şi şalele rotunde, ce-şi iau avânt, ai zice;
Osânza stă sub piele în netede, lungi foi.

Cam roşie i-e şira, şi totul are parcă
Un iz urât; dar cel mai puternic se remarcă
Anume ciudăţenii, de le priveşti cu lupa:

Un nume - Clara Venus - pe şale i-a-ncăput,
Şi trupu-ntreg se mişcă şi-şi tot întinde crupa,
Hidos împodobită cu-o bubă pe şezut.

poezie clasică de Arthur Rimbaud din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Petre Solomon
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frumuseţea mi s-a aşezat pe genunchi şi se pregătea să mă îmbrăţişeze, dar eu am pălmuit-o şi am alungat-o.

citat clasic din Arthur Rimbaud
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

viaţă

Viaţa este farsa pe care fiecare trebuie să o interpreteze.

definiţie clasică de Arthur Rimbaud
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Într-o seară am aşezat Frumuseţea pe genunchii mei - şi am găsit-o amară - şi am înjurat-o.

Arthur Rimbaud în Un răstimp în infern (aprilie 1873)
Adăugat de Adriana
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vânătoresele de păduchi

Copil încoronat cu lauri de foc-
Aşteaptă viespile de aur;
Surorile din trecut îşi fac loc,
Şi vin, coridă fără taur!

De saltă copilul din copilărie,
Dar florile cad secerate;
Şi totul cade, vai, fir-ar să fie,
Şi cine, totuşi, nu mai cade?

Or fi deci îngeri cele două?
Dacă aripi au, însă cu ghimpi-
Din cuvinte parcă iese rouă-
Dar buzele pe ce le schimbi?

Numai mâinile abia l-ating
Când genele uite coboară;
Şi pielea-ţi pare, zău, un ring-
Însă păduchii n-au hotară!

Lenea urcă, totuşi, ca un vin:
Armonia pare dusă în delir;
Ce copil de daruri, iată, plin-
Cu ochii mari, o, cât un cimitir!

poezie celebră de Arthur Rimbaud din Poezii (1871), traducere de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!