O pădure plină de culoare este la fel de copleșitoare ca un incendiu de pădure, cel puțin în amplitudine; dar un singur copac este ca o limbă de foc care dansează pentru a încălzi sufletul.
citat clasic din Hal Borland
Adăugat de Dana Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
O singură frunză pe ram, un singur ram în copac, un singur copac în pădure, dar ce, asta e pădure, cu un singur copac?!
aforism de Mihail Mataringa (11 februarie 2012)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Prin pădure
Merg
după cuvânt
ca prin pădure
fiecare pas este un copac
cu cât mai departe
cu atât mai multe cuvinte
poezie de Benedykt Koziel din Otoczyla mnie milosc (2009), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
In arcane de padure
În arcane de pădure întuneric ce spăimântă.
Frunza tace lîngă frunză și copac lîngă copac;
Noapte tristă, noapte mută, noapte moartă, cer opac -
Dar privighetoarea cîntă, dar privighetoarea cîntă.
În arcane de pădure vijelie ce spăimîntă,
Trăsnet roșu ce-nfășoară și surpare de potop;
Pentru ce e armonia o mînie fără scop,
Dar privighetoarea cîntă, daar privighetoarea cîntă.
În arcane de pădure grozăvie ce spăimântă,
Aurora-ntîrziată nu s-arată sub frunziș
Întunericul în cale i s-a pus în curmeziș -
Dar privighetoarea cîntă, dar privighetoarea cîntă.
poezie clasică de Alexandru Macedonski
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pădure, dragă pădure!
Pădure, străbună vatră,
Falnică erai odată!
Al hoților legământ
Astăzi te-a pus la pământ.
epigramă de Victor Becheanu (24 februarie 2011)
Adăugat de Victor Becheanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cine mi-ești pădure!
Cine-mi ești, pădure,
Lamură ușure,
Versului meu teafăr,
Zborul de luceafăr,
Cănd te sună cerul,
Arșița și gerul,
Din pământ te sapă,
Viscolul spre apă!
Printre frunze-n dungă,
Îmi foiești în pungă,
Pădure de gânduri,
Leagăn pentru scânduri!
Cine-mi ești, pădure,
Lamă de secure,
Vis de-ncrângătură
Semn de legătură.
poezie de Constantin Păun din Poligonul de echilibru (1993)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Cel mai puternic copac nu este cel protejat de pădure, ci este cel care stă în câmp deschis, cel care e în continuă luptă cu vântul și celelalte elemente ale naturii.
autor necunoscut/anonim
Adăugat de Camelia Somesan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Odată, pe vremuri, și fiți siguri că e mult timp de atunci, într-o pădure mare, trăia un sărman tăietor de lemne care, toată viața lui, se dusese în fiecare zi în pădure la tăiat de lemne. Și cum a plecat el așa în pădure într-o zi, nevasta i-a umplut desaga și i-a agățat o ploscă pe spate ca să aibă ce mânca și ce bea în pădure. Însemnase un uriaș stejar bătrân care, credea el, va fi un izvor nesecat de scândură.
începutul de la povestea Cele trei dorințe
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Ești cel mai chipeș
Închipuie-ți că planezi părăsind piscul unei stânci
Ca un șoim. Închipuie-ți că pășești
Așa cum pășește un tigru de unul singur în pădure.
Ești cel mai chipeș când îți cauți hrana.
Pierde mai puțin timp cu privighetorile și cu păunii.
Una este doar o voce, iar celălalt doar culoare.
poezie de Rumi, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Visul meu de pădure
De-aș fi o pădure lâng-o margine de lac,
Lin mi-ar bate vântul în fiecare copac
Și aș zâmbi în fiecare primăvară,
Când florile-n poiană mie-o să-mi apară.
Și oi fi ca o regină-a florilor mărunte,
Iar semeții copaci de mine-o să asculte
Plângand așa de tare, eu m-oi înveseli,
Când păsări călătoare la mine or veni.
Și-oi răsuna de-atâtea cântece voioase,
De simfonii plăcute-a mierlelor duioase,
Iar cerul s-a deschide și norii i-a-nghiți
Când măiastra pitulice lin va ciripi.
Cânta-va-n plop o gingașă privighetoare,
Cu glasul ei divin venit din depărtare;
Iar sufletul mi-a plânge când ea a tot cânta
Și-atunci o ploaie dulce pe mine va cădea.
Și s-a stinge soarele ca o lumânare,
Eu voi rămâne singură în lunga zare,
Iar visu-mi de pădure încet s-a spulbera
Și nimeni niciodată nu mă va ajuta.
Greu e să fi pădure într-o lume de vis
Când nici măcar un luceafăr nu este aprins,
Tot e stins acum în visul meu de pădure
N-aud păsări, nu e vântul și nici mure.
poezie de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să plece în pădure cel a cărui femeie e arțăgoasă; casa lui și așa este o pădure!
proverbe indiene
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un arbore mi-e mai drag decât un om, în pădure mă simt fericit - fericit în pădure unde fiecare copac grăiește prin tine. Doamne ce minunăție! În păduri, pe dealuri e liniște, liniște spre a te slăvi!
citat celebru din Ludwig van Beethoven
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mina de aur
În fiecare copac doborât
moare o pădure
În mănușa de un alb imaculat
mâna lui era plină de sânge
Omul e un roi
de galaxii neexplorate
ca o mină de aur
pe lângă care trecem
în fiecare zi neglijând-o
poezie de Ion Untaru din Vestitorul (1999)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copac cu copac formează pădurea! Din pom strâmb se poate naște o pădure strâmbă!
Viorel Muha (martie 2018)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Anotimpuri
-Nu te întrista, pădure!
Toamna rău a vrut să-ți facă,
Veșmintele îți dezbracă,
Frunzele vrea să le fure.
-Nu te-ngrijora, pădure,
Iarna-i cruntă, tristă, rece,
Viscol, geruri vin, vor trece
Peste ramurile sure.
-Zâmbește din plin, pădure,
Primăvara bate-n geamuri,
Mugurii plesnesc pe ramuri,
Se duc vremurile dure.
-Să râzi veselă, pădure,
Vara trilul îl asculți,
Vin copii voioși, desculți,
Să culeagă fragi și mure.
-S-a sfârșit un an, pădure,
Nici nu știm când a trecut,
O luăm de la-nceput,
Domnul de noi să se-ndure!
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pădure în prag de toamnă
Pădure în prag de toamnă
Ești frumoasă ca o doamnă
Și-ți curg lacrimi pe obraz,
Când te taie... de necaz.
Codrule te-apasă anii,
Fug mistreții, dolofanii...
Sub desișul tău bogat,
Câte suflete-ai culcat?
Codrule tânăr fecior,
Te-ndoaie vântul ușor;
De ești falnic molidiș,
Te fură vântul pe furiș.
Codrule pădure deasă,
Poiana-ți este mireasă,
Pajiștea plină de flori,
Cu oameni de sărbători.
Codrule mi-ești frate bun
Și-o vorbă aș vrea să-ți spun,
Natura te îngrijește,
Dar și omul cât trăiește!
poezie de Toth Arpad (19 octombrie 2021), traducere de Toth Arpad
Adăugat de Toth Arpad
Comentează! | Votează! | Copiază!
Drumul este fericirea, da! Păi dacă ai ajuns și ești fericit, te scarpini și spui: Gata, am terminat! Nu, nu, nu, nu cred că împlinirea este ultimul vis. Drumul este, pentru că drumul este un lucru minunat. Cu el poți să te întovărășești pentru o bucată de vreme, după care cu alt drum și de la noroi și glod treci pe la pădure, și de la pădure treci pe drum bătut, cum spune franțuzul și până la urmă, cine știe, unii dintre ei ajung și la asfalt. Iată că drumul este cel mai important și nu neapărat să ajungi. Dacă ai ajuns, ce faci? Ai ajuns și pe urmă ce faci?
Mircea Albulescu în ziarul "Jurnalul Național" (aprilie 2015)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bufnița poem diamant
Cu
ochii mari
frumoasă pasăre nocturnă
în pădure sau parc
zboară din copac în copac
în căutare de rozătoare
și nu numai
strigând într-una
Bu-hu-hu...
poezie de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu un copac nu faci pădure.
proverbe românești
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Culoarea sufletului (Interogare de pictor)
- Culorile sunt calde și reci,
și nonculori...
Sufletele sunt reci și calde,
și pustii...
Fiecarui om
ar trebui să-i vină o culoare...
Oare ce culore ești tu?
- Eu sunt culoare colorată!
- Culoarea verde?!
este cea mai dragă culoare a ochilor
și a psihicului uman,
care calmează, odihneste...
Dar este o culoare rece!
Roșu?!
Este o culoare care te obosește.
Trezește în tine ură...
suparare...
nervi...
Dar este o culoare caldă!
Ce culoare are sufletul tău?
- Sufletul meu nu are culoare...
Îl simți,
dar nu îl poți atinge...
Îl poți vedea
decât dacă crezi tare în el...
Sufletul meu?!
E un amestec
între albul pur și negrul demonic...
Pictează-mă-n creion,
maine, va fi nevoie de corectură!
- Da... dacă toate sufletele ar avea culoarea lor,
ar trăi pe o paleta...
Dar... Nu...
Nu...
poezie de Anna Panovici din Sfârșit de Autograf (6 august 2010)
Adăugat de Anna Panovici
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copaci fără pădure
in povestea copacilor goi
scârtâind într-o singură ușă
este vorba de noi amandoi
este vorba de foc si cenușa
doi copaci fără frunze pe drum
după cum ii privește înaltul
doi copaci prin sărutul de scrum
aplecându-se unul spre altul
nu mai suntem decât doi copaci
vor veni taietori să ne tundă
vor lua crengi toti copiii săraci
pentru flacăra lor muribundă
si chiar dacă mă vei mai iubi
peste crivățul iernii ce vine
fără brațe cu ochii pustii
n-am să am ce întinde spre tine
spune-mi pădure cu frunza rară
unde-i iubirea de astă vară?
nu știe iarna sa se indure
de noi copacii fără pădure
cântec interpretat de Tatiana Stepa, versuri de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!