Inima ta e ram
Inima mea- frunză ce bate
Prin vântul toamnei, de-al vieții dor;
Mă strânge-n piept că nu mai poate
Respir cu teamă să n-o dobor.
Inima ta e ram desfrunzit
Prin vântul iernii bătând la geam
Și-apoi la ușă. Mi-o fi venit
Cum am rugat-o pe când cădeam.
Inima bate-n piept sau ea la ușă
Cu degete de vânt și de cenușă?
poezie de Marius Robu din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Bate vântul
Bate vântul
Inima mi-a rămas caldă ca atunci,
Precum un cer albastru
Când te voi mai îmbrățișa?
Bate vântul, ascultă-l! Înțelege-l!
E ca iubirea noastră mișcătoare, de ploi și de fluturi
Bate vântul iubirii!
poezie de Lorin Cimponeriu din Călătorie spre steaua promisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bate vântul
Bate vântul
inima mi-a rămas caldă ca atunci
ca cerul albastru
când te-am imbrățișat
bate vântul
ascultă-l!
înțelege-l!
e ca iubirea noastră mișcatoare de ploi si de fluturi
bate vântul iubirii.
poezie de Lorin Cimponeriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Inima mea bate ca vântul
Din cer să fac aș vrea catarg
Să pot împinge tot pământul
Pe marea visului, în larg.
catren de Marius Robu din Carte de bucăți (2008)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
(Ne)firesc
Bate vântul, frunza pică,
E firesc, la o adică,
Și la fel e de firesc
Faptul că îmbătrânesc.
Nefiresc din cale-afară,
E că timpul nostru zboară
Ca o frunză tremurând
În al toamnei vânt, oricând,
Nu doar toamna, ca frunzișul,
Ci și când e secerișul,
Când zăpezile, firesc,
Se pornesc sau se topesc...
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frumoasa mea, frumoasa mea...
Frumoasa mea, frumoasa mea
Cu inima de scoici stelare,
A încolțit în piept târziu
Un fulg de frunză trecătoare.
Se-nalță, cade, reînvie
Pe pala vântului ștrengar,
Respir parfumul poeziei
Iubirii ce o port ca dar.
Frumoasa mea, frumoasa mea
Cu inima cleștar de vis,
Tămăduiește-mi rana vieții
Prin aripa ce m-a cuprins.
A încolțit ghinda candorii,
Stejarul s-a ascuns în noi
Pe culmea nemuririi care
Își spală fulgerele-n ploi.
Frumoasa mea, frumoasa mea
Iubirea ta-i parfum de stea!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La schimb
Inima mea s-a-mbolnăvit de tine
Sufletul meu în schimb s-a vindecat
Iar mintea mea nu mai ține minte
Ce i s-a dat la schimb de te-a uitat.
Și dacă-n schimbul tău se simte bine
Sufletul meu de vreme vindecat
Inima tot mai bate de la tine
Iregulat, ireparabil, neschimbat.
Dacă mi-ai pune-n piept inimă nouă
Ți-aș da la schimb un suflet, poate două.
poezie de Marius Robu din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec de schimb
leagănă-te, frunză de arțar
în amurgul toamnei când mă plimb.
timpului, un nemilos șperțar
te ofer ca pe un ultim schimb
pentr-o legătură de zețar,
pentr-un cântec, pentru-al vieții nimb.
leagănă-te, frunză de arțar,
în amurgul toamnei, când mă plimb.
lutul strânge cuibul de scorțar.
inima în piept e un corimb.
leagănă-te, frunză de arțar
și înșiră orele pe limb!
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vântul nu bate
Motto:
"Nu se știe ca pământul
Dincotro va bate vântul"
Vântul nu bate
Cât e bătut
De crengi uscate
Vântul e mut
Șuieră doar
Frunza de ulm
Sau de stejar
Iar eu adulm
E ca și cum
Ar mirosi
A foc un fum
Care s-ar irosi
Pe orice drum
Vântul nu cântă
Poartă decât
Talanga sfântă
La oi la gât
Ca să se-audă
Până la cer
Că iarba crudă,
Limba de fier
Pe-a râului gură
Când crede c-o fură
Păscută se face
Și vântul doar tace.
Ce știe vântul
Nu pot să știe
Nici apa vie
Și nici pământul.
poezie de Marius Robu din Carte de bucăți (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cum?
Cum să-ți spun că te iubesc,
Când inima nu poate,
O ascund, o îngrămădesc
De teamă bate-n spate
Cum să-ți spun că te iubesc,
Când fizica nu știe
De ce legile pământești
Spun că inima nu-i vie
Cum să-ți spun că te iubesc,
Când muzica nu poate
Să transmită ce gândesc
Și inima dă din coate
Cum să-ți spun că te iubesc,
Când plouă și e noapte
Și ploile nu se sfârșesc
Și inima e în toate
Cum să-ți spun că te iubesc,
Când sufăr în surdină,
Și plâng și nu gândesc
Că inima mea-i de vină.
poezie de Amelia Florentina Glava
Adăugat de AMelia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Inima de mamă
Simt tânguirea inimii și-ntâi de toate,
Mă gândesc la mame-ndurerate
Și la prunci solari și drăgăstoși,
Alteori plângând, alteori voioși.
Când se mistuie în piept și bate,
Aud suspinul maicii într-un colț de carte
Și îl șoptesc ca o iertare -
Știu, inima e una, de ce-ar fi inimi, oare?
Din păsul inimii de mamă,
Se roagă îngeri în năframă
Și tot cu-al mamei dor curat,
În prunci, e-un crez nevinovat.
Mai bate inima în piept, va arde
Materna dragoste și-n noapte,
Și-un suflet neasemuit de mamă
A zorilor lumină cheamă.
poezie de Lilia Manole
Adăugat de Lilia Manole
Comentează! | Votează! | Copiază!
Creierul meu alb, spălat,
Sângele roșu, curat,
Inima, ce mărțișor
Port în piept și țip de dor!
catren de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frunză molcuță,
FRUNZĂ MOLCUȚĂ,
TOAMNĂ DESCULȚĂ
Din frunze, vântul țese covoare,
Le pune toamnei, moi, la picioare;
Sunt veștejite, asta le ține
Să nu-i rănească tălpile fine;
Când se usucă, își ia botine,
Le poartă până ce iarna vine...
Toamna-i desculță, și, prin urmare,
Frunza-i molcuță, ea, fată mare.
01.09.2021
poezie de Marius Robu
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Toamna a venit
Cade frunza de pe ram
Un vânt bate puternic la geam,
Dar eu de nimic teamă n-am
Căci pe tine alături, iubito, te am.
Pe cer norii tot mai des se adună,
Vremea e mai mult rea, decât bună,
A venit tomna cu a ei
Frumoasă și colorată cunună.
Soarele nu mai încălzește,
Cum nu demult încălzea,
A venit toamna, iubito,
În sufletul meu, în inima mea.
poezie de Vladimir Potlog (6 septembrie 2009)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Mă bate vântul
Sub tălpile iubirii
Mă simt o frunză
haiku de Marius Robu din Hai ku noi
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mărțișor de dor
Inima mea
Fără de tine,
Sângele meu,
Palidă stea,
Ninse coline
Cu brebenei,
Dalb Dumnezeu
De ghiocei...
Sângele meu
Fără de tine,
Inima mea,
Roșu ateu,
În vene pline,
Curgând în van,
Arzândă stea,
De foc satan...
Inima mea, sângele meu,
Șnur împletit: drac, Dumnezeu...
Ce mărțișor în piept purtat
De dorul tău, vis alb-roșcat!
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Santa Fe
... inima caută-n piept
singură nu știe ce
scrii pe facebook să te- aștept
de prin SUA, Santa Fe
când ai plecat nu mai știu
când vei veni tot nu știu
poate degeaba îți scriu
poate nu crezi că sunt viu
frunzele cad la pământ
cerul e șes plumburiu
scrii să te cred pe cuvânt
scrii că mă crezi că-ncă-s viu
inima caută-n piept
singură nu știe ce
scrii pe Facebook să te-aștept
viu undeva-n Santa Fe...
poezie de Iurie Osoianu (13 octombrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Inima omului, în primele săptămâni ale vieții embrionare, se află nu în piept, ci în cap, în mijlocul creierilor și de-abia pe urmă coboară mai jos, despărțindu-se de creier pentru totdeauna. Ce minunat ar fi dacă inima și creierul ar fi rămas împreună, îngemănate, să nu facă niciodată inima ce nu vrea creierul și mai cu seamă creierul să nu facă ce sfâșie inima.
citat celebru din romanul Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu
Adăugat de Cristina
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mocănească
Mărunt ca ploile de toamnă
Mi-e sufletul. Și vântul bate
Noian de frunze scuturate
Mi-s amintirile, măi doamnă.
Mai ud, mai greu ca niciodată
Mi-e trupul. Vântul s-a oprit,
Noian de codru desfrunzit
Mi-s amintirile, măi fată.
poezie de Marius Robu (2003)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frunza
Ai... frunză galbenă,
Ceas desfrunzit
De ce vrei tu să cred
Că toamna a și venit.
Ieri iubita mi-a spus târziu-
Vezi tu codrul cel veșnic viu
Vara noastră se va sfârși
Când galben de tot va fi.
Codrul verde și-adânc era
Și-avea umbra de catifea
Și-n tot codrul, sub cerul clar
O galbenă frunză doar.
Pentru galbenul ei noroc
Nu văzu pe pământ alt loc
Decât inima mea râzând
Și-n ea mă lovi căzând.
Ai... frunză galbenă,
Ceas desfrunzit
De ce vrei tu să cred
Că toamna a și venit...
Ai... frunza galbenă
Ai... glasul tău
Ai... frunză galbenă
Ca visul rău...
poezie de Dan Verona
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul toamnei târzii
Șuierând s-aude vântul,
Cade- o frunză leganată...
La orizonturi nori s-arată
Și vor umbri pământul.
Păsările-și uită cântul,
Îl fredonează câteodată,
Șuierând s-aude vântul,
Cade-o frunză legănată...
În grădina mea brumată
Roza s-a chircit pe rug,
Alte flori își iau avântul
Și din calea iernii fug...
Șuierând s-aude vântul.
rondel de Ioan Friciu
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!