Desculță
Evă cu picioare goale,
Iarbă sub tălpile tale
Face-m-aș, cu firul moale
Să te mângâi pe la poale.
De mă plâng să nu m-asculți,
De mă frâng să nu te uiți
Cum te-ai mai uitat la mulți
Eva mea cu ochi desculți.
poezie de Marius Robu din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Mi-e dor de tine sau de ele?
Poate că, de fapt, nu mi-e dor de tine
Ci de felul în care Universul ți se-nchină
Când mi te-apropii sau când ești cu mine
Mi-e dor de întunericul făcându-se lumină
Să-ți mângâie picioarele fugind pe-a mea retină
Tălpile tale, fac pământul gură
Pe care apăsat și-n mers o fură
Gleznele tale fac din iarbă floare
Iar tălpile fac artă din covoare
Coapsele tale vântul scot din minți
Părându-i și de gheață și fierbinți
Mijlocul tău, mișcându-se ceresc
Dă naștere la răget bărbătesc
Și pieptul tău și spatele și gâtul
Duc în ispită mare absolutul
De gura ta, de ochi, de suflet sau de păr
Nu mai vorbesc, dar fac într-adevăr
Minuni de care mi se face dor
Nu făr' de tine, făr' de ele mor.
poezie de Marius Robu din Pacoste de dragoste (2 august 2009)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Muritul privirii în ochiul iubirii
Cât aș vrea să mor ca pirul,
Când îi taie sapa firul,
Rămânând o rădăcină
Cu mulți ochi ascunși în tină!
Cât aș vrea să mor ca dorul
După ce i-a fost amorul
Smuls din suflet prin privire
De un ochi de despărțire!
poezie de Marius Robu din Suflet la troc (16 martie 2014)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ultima adresă
eu stau undeva, unde timpul a stat
mă caut, știu că mă am
am pus la cap un gând din clipa dintâi
căutam niște pași să ajung iarăși la mine
ultimii pași dintre cei rămași
pășeam înapoi printre ace de brad, prin frânze uscate de griji
plecam dincolo, noi, amândoi
de ajuns nu a ajuns decât pasul, noi am rămas suspendați între noi
acoperiți-mă iarăși cu flori
potecile zac stranii la picioare de nori
șuvoi de sânge țipă în mine, arterele sunt pline de glod
cad firele vieții când pleci
mă cațăr pe firul de iarbă
mă aștepți iarăși în prag
offf, mi-e dor de cel drag
dar pasul e gol, se afundă în nămol
vroiam să mă nasc, dar unde să fac acel pas
acum zac în firul de iarbă țesut între noi
poarta e deschisă dar pragul e gol
sunt pasul uitat într-un veac
și plâng astăzi, mă plâng
eu am plecat cel dintâi
adresa mea o găsiți, mâine, la căpătâi
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Înălțare? Întrebare
Fără tine sunt nimic,
Nici să mai respir nu pot
Și de-aceea cred și zic:
Tu ești pentru mine tot.
Noaptea nu adorm decât
Să visez că te-ntâlnesc
Și să prind puteri, încât
Plin de zor să mă trezesc.
Azi e Sfânta Înălțare,
Mă ridic din pat și sper
Să am aripi în picioare,
Ca să pot zbura la cer.
După ce m-ai înviat,
Cerul meu, cu disperare
Văd că te-ai îndepărtat.
Ai uitat de Înălțare?
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viața ca firul de iarbă
Viața trece ca firul de iarbă prin ac.
După ce trece, pune în ștreang
Propria moarte.
Moartea vrea să scape oricum
Din fluierul sângelui.
Nu se mai poate rotunji.
Îngenunchează,
Duhnește a umbră.
Viața trece firul de iarbă
Mai departe
Numărând ștreangurile crude!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Colț de iarbă zeu, fiu de curcubeu
- Bună dimineața, ploaie grea!
N-ai văzut-o-n cer pe mama mea,
Cu ochi negri ca de catifea,
Cu păr alb, ascuns după vopsea?
- Bună dimineața, fir ușor!
Mama ta iubește negrul nor
De la care tocmai mă cobor,
Vis încărunțind multicolor.
Mama ta dorește să-nverzească,
Sângerândă să te zămislească,
Dintr-un lapte alb să te hrănească,
Sub un ochi albastru să te crească.
Vorbele-i ți le transmit chiar eu:
Iartă-mă că-s albă, fiul meu,
Fi-vei firelor de iarbă zeu,
Tatăl tău va fi un curcubeu!
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ochi în picături
Ce te uiți la mine, soare,
Dis-de-dimineață?
Sunt un om ca fiecare,
M-am spălat pe față.
N-am avut prosop la baie,
Și-am ieșit să mă zvântezi;
Fața mea-i ca după ploaie,
Nu ca după lacrimi, vezi?
După ce nu voi mai ține
Ochii strânși, visând o floare,
Te voi întreba pe tine:
Ce te uiți la mine, soare?!
poezie de Marius Robu din Suflet la troc (26 martie 2014)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu tălpile goale
E iarna mai iarnă decât poruncește
Stăpânu-i... sau poate așa
În hohote ninge și vântul vuiește
Doar fiindcă un timp așa ea ar vrea.
Și-n scrâșnet prea aspru prea rânced prea trist
Se-aude când toate nu sunt auzite
Se pare că-n lume venit-a alt Crist
Ce-n taină sărută făpturi nepăzite.
Desculțe se pare că umblă pe stradă
Ființele care se-ntrec repezite
Spre-a merge într-una cu ochi să nu vadă
Că-n tălpile goale au cizme-ncălzite.
Pășesc și pășesc precum au pășit
Și alții ce-au fost în ierni pomenite
Cu tălpile goale de alții privit
Dispar sugrumat de cizme-ncălzite.
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mă bate vântul
Sub tălpile iubirii
Mă simt o frunză
haiku de Marius Robu din Hai ku noi
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lacrimi de vânt
- Ce-ai, vântule, cu fața mea?
Vrei să mi-o mângâi, să mi-o bați
Sau numai să-i săruți ai vrea,
Cei doi obraji de plâns brăzdați?
- Măi, omule, vreau să-ți usuc
Din ochiul drept, din ochiul stâng,
Izvoarele, și-apoi mă duc
S-o bat pe cea de care plâng.
poezie de Marius Robu din Suflet la troc (10 ianuarie 2015)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De ce?
Scherzo
De ce, când o furtună,
S-bate pe pământ
Cu furie nebună...
Cânt?
De ce, când luna plină
Revarsă peste crâng
Divina ei lumină...
Plâng?
De ce, când treci semeață
Și nu-mi zici un cuvânt,
Nici nu-mi privești în față...
Cânt?
De ce, când brațe goale
La piept cu dor mă strâng...
În de mătase poale
Plâng?
De ce? Că știu: părere
E tot pân' la mormânt!
Plăcere plâng... Durere...
Cânt.
poezie celebră de Ion Luca Caragiale
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Cartea "Momente" de Ion Luca Caragiale este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la Să cântăm împreună
Am un pian înaripat,
când cânt dragostea mă atinge cu degetele-i firave,
mă mângâie și-mi spune:
Atât de mult mi-a fost dor de tine...
Vreau să cântăm împreună acest cântec.
Clipele primesc apoi
un sărut de fluture
rănit de capriciile primăverii
și umbra-mi dansează
printre note de portativ,
iar pe firul de iarbă atârnă
liniștea verde,
că în anotimpul ăsta se poartă tăcerea,
ca să fim la modă cu îngerii din ceruri,
cărora din ochi le cade câte o lacrimă albastră
și simt că oamenii i-au uitat.
Ar vrea să stea la taclale
cu firul de iarbă și cu pomii în floare,
că azi sunt surprinși de gesturile incoerente ale vieții
și tac ascultând pianul...
poezie de Eugenia Calancea (19 februarie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Străinătate
Omul, pasăre călătoare
Dincolo de mări albastre,
Sunt așezate rând pe rând
Mii de păsări călătoare
Toate plâng!
Plâng de dorul casei lor,
De ogoare, de pământ,
De răsfățul puilor,
Toate plâng!
Dragă pasăre măiastră,
Ai plecat din al tău cuib
Cu iubirea ta gingășă,
Și eu plâng!
Și te-ai dus în țări străine
Pentru hrană ai plecat
Ai uitat ce greu îmi vine
M-ai uitat!
poezie de Cosmin-Emanuel Petrașc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să umblăm prin iarbă cu tălpile goale, ca să putem săruta cerul cu sufletul, atingând frumos Înălțarea...
aforism de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Introducere la sărut
De-aș fi fost un spic de grâu,
Ți-ajungeam până la brâu,
Iarbă, până la picioare,
Până la genunchi, o floare...
Dar sunt, fir-aș eu să fiu,
Ceva ce, n-am cum să știu,
Ți-ajunse, fără măsură,
Până-n suflet. Dă-mi o gură!
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frunză molcuță, Toamnă desculță
Din frunze, vântul țese covoare,
Le pune toamnei, moi, la picioare;
Sunt veștejite, asta le ține
Să nu-i rănească tălpile fine;
Când se usucă, își ia botine,
Le poartă până ce iarna vine...
Toamna-i desculță, și, prin urmare,
Frunza-i molcuță, ea, fată mare.
poezie de Marius Robu (1 septembrie 2021)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Secetă de aripi
I-am tăiat aripile timpului meu,
Să mor mai încet,
Și tot ce regret
E că mor greu.
.
Îi vor mai crește alte aripi, oare?
Decât să mori, mai grav
Este să fii bolnav
De așteptare.
.
Și dintre toate așteptările, mai zic,
Mai greu atârnând
Ca moartea, e când
Nu aștepți nimic.
.
De-atâta așteptare, nici ochii nu mai plâng
În iadul ăsta-n care n-am aripi să mai frâng.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
cu tălpile goale
mângâie-mi trupul
înveșnicit
în iarba
cărărilor tale
gogyohka de Ion Sorescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La mulți ani, oameni buni!
La mulți oameni, Țară,
Că mulți dintre noi
Ți-au plecat afară
Ca după război!
La mulți oameni, Mamă,
Că mulți dintre fii
Nu au nicio teamă
Că n-o să mai fii!
La mulți oameni, Limbă
Frumoasă, cu rost,
Că prea mulți te schimbă,
Vorbindu-te prost!
La mulți oameni, Umbră
Ascunsă prin sate
De vânzarea sumbră
A codrului-frate!
La mulți oameni, Vatră
De foc, din străbuni!
Viitor de piatră!
La mulți oameni buni!
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plâng în scris
E primăvară, mamă, stau mugurii să nască,
Miroase-a viorele, a dor și a colastră,
Pe câmpuri, iarbă crudă ies oile să pască,
Nepoții tăi sunt bine... privesc de la fereastră.
Stă lumea-n case, mamă, nu pot să spun ce-o ține,
Dar ăsta e motivul din care nu-s prezent,
La șase ani din ziua din care-s fără tine,
S-aprind o lumânare la crucea ta. Absent,
Îți fac o pomenire în suflet, stau închis,
Îți fac o pomenire din suflet, plâng în scris.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!