Mușc dintr-un măr domnesc ca dintr-o dinamită.
Cristian Bădiliță în Dumnezeu de la Mancha doarme cu tâmpla crăpată pe umărul meu (2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Apocalipsa lui Pavel. Visio Sancti Pavli Apostoli" de Cristian Bădiliță este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Citate similare
Epitaf
Dintr-o viață fără viață
într-o moarte fără moarte
trec cu rânjet de paiață
voi muri când mă voi naște
și-oi turna din cranii sparte
vin pe propriile-mi moaște.
epitaf de Cristian Bădiliță din Regele cu o harfă în mâini (2007)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Respir fluturi.
Cristian Bădiliță în Dumnezeu de la Mancha doarme cu tâmpla crăpată pe umărul meu (2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am inventat fulgerul.
Cristian Bădiliță în Dumnezeu de la Mancha doarme cu tâmpla crăpată pe umărul meu (2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Destinul frumuseții - lapidarea.
Cristian Bădiliță în Dumnezeu de la Mancha doarme cu tâmpla crăpată pe umărul meu (2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lectura omoară timpul.
Cristian Bădiliță în Sacru și melancolie (1997)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 2 comentarii până acum.Am căutat mântuirea și am găsit moartea.
Cristian Bădiliță în Dumnezeu de la Mancha doarme cu tâmpla crăpată pe umărul meu (2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prin Răstignire, universul ia chipul lui Christos.
Cristian Bădiliță în Sacru și melancolie (1997)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dar când e vorba de Iisus, politicul dispare.
Cristian Bădiliță în Sacru și melancolie (1997)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gândurile dau buzna, cred că vi s-a întâmplat, vin dintr-o parte, din alta, dintr-o zonă a vieții, din alta, dintr-un an, din altul. Eu cred că acesta este marele defect al gândurilor noastre. Nu se așază niciodată la coadă.
citat din romanul Jurnalul unui condamnat la durere de Cristian Lisandru (2011)
Adăugat de Cristian Lisandru
Comentează! | Votează! | Copiază!
- muzică
- Muzica e rugăciunea care se spune singură.
definiție de Cristian Bădiliță în Sacru și melancolie (1997)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îmi plimb javra singurătății în lesă de sârmă ghimpată.
Cristian Bădiliță în Dumnezeu de la Mancha doarme cu tâmpla crăpată pe umărul meu (2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poezia l-a părăsit pe Platon, iar el, răzbunându-se, a născocit Academia.
Cristian Bădiliță în Dumnezeu de la Mancha doarme cu tâmpla crăpată pe umărul meu (2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copil fraged, iubirea mea. Restul e alteritate, simulacru, literatură.
Cristian Bădiliță în Dumnezeu de la Mancha doarme cu tâmpla crăpată pe umărul meu (2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
- cunoaștere
- Cunoașterea nu este decât un efort spre fericire.
definiție de Cristian Bădiliță în Sacru și melancolie (1997)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Suntem faguri umpluți la naștere cu viață, moarte și singurătate.
Cristian Bădiliță în Dumnezeu de la Mancha doarme cu tâmpla crăpată pe umărul meu (2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poezia și-a pierdut autoritatea sacră, rămânând un fel de cenușăreasă a spiritului.
Cristian Bădiliță în Sacru și melancolie (1997)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am apărut pe lumea aceasta ca un heruvium orb. Am să dispar ca un pițigoi cu aripile tăiate.
Cristian Bădiliță în Dumnezeu de la Mancha doarme cu tâmpla crăpată pe umărul meu (2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Garnitura filosofică rămâne fadă și neoperantă în afara unei decizii existențiale.
Cristian Bădiliță în Sacru și melancolie (1997)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
O cultură rămasă infantil la nivelul semnului nu poate evita confruntarea cu absurdul.
Cristian Bădiliță în Sacru și melancolie (1997)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Singurul viciu de care nu mă pot debarasa este viața însăși. Celelalte depind de circumstanțe.
Cristian Bădiliță în Fructele absenței (2012)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!