Oraş cu străzile înguste

Oraş cu străzile înguste
Şi ţigănci cu înflorate fuste
Cu birturi unde dorm lângă pahar
Hoţi de găini şi hoţi de buzunar

Cu bunici care se ţin de şale
Şi cu perdele vechi pe la ferestre
Cu fetele bătrâne, fără zestre
Citind anunţuri matrimoniale

Primarul ce mai dă câte-o amendă
Pentru câinii vagabonzi
Ultimii din pudibonzi
Îşi fac din aură legendă

Orăşel cu străzile înguste
Plin de molii şi lăcuste
Cu birturi unde dorm lână pahar
Cerşetori şi ultimul ţepar

poezie de Ion Untaru din Liziera de salcâmi (2009)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezia mea seamănă cu un tren deraiat

iar călătorii
cu gurile pline de ţărână
îşi mestecă din plin neputinţele
sub grămada de materie sfărâmată
dorm visele absurde
cai ce zboară deasupra stâlpilor de telegraf
şi iubiri imposibile devenite realităţi
mai departe de vise
sunt străzile înguste
pe unde se plimbă
presupuşii fericiţi ai acestei lumi

poezia mea e o mare dezamăgire
vine dintr-un trecut războinic
şi se împotmoleşte
în aceleaşi false obiceiuri
are răni nevindecate
şi strigăte lungi
cât o noapte de iarnă
unde zăpezile cresc nepermis de mult
iar povestea unui întreg
format din,, tu şi eu''
ce se ţin de mână printr-o cetate veche
rămâne doar o poveste
pentru că visurile noastre
nu au fost niciodată identice
eu te visam pe tine
dar tu îţi visai femeile ocazionale

poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aceşti indezirabili se adunau aici din cele patru colţuri ale lumii – romantici decepţionaţi şi visători inveteraţi, aventurieri înrăiţi şi hoţi – şi rătăceau pe străzile înguste ale bătrânului oraş sau se strângeau în pâlcuri în cele două porturi ale oraşului; când ancora câte un vapor, îl asediau ca pe o fortăreaţă, cu speranţa de a găsi de lucru. Dacă izbuteau să facă rost de ceva bani sau de ceva mâncare, într-un fel mai mult sau mai puţin cinstit, se simţeau cei mai fericiţi oameni de pe pământ.

Marko Marcevski în Insula Tombuctu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pahar după sticlă

pahar lângă pahar de vin
trag ca un secretar general
adjunct torn aproape de soţia
care ridică pahar după pahar
mihaela, dragostea mea
termină sticla ei de vin
filmat de cineva răutăcios
pentru discreditarea organizaţiei
mă urc la volan
şi pornesc infracţiunea
odată cu prima călcare a pedalei
ţin volanul greu în mână

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Purificare

mă strecor ca vântul prin perdele de ploaie
care spală frenetic străzile din urbe
trebuie să dispară mirosul de gunoaie
nimeni vreodată ploaia s-o disturbe.

pe uliţa indiferenţei au apărut noroaie
în focuri de poveste ard huile şi turbe
mă strecor ca vântul prin perdele de ploaie
care spală frenetic străzile din urbe.

în calendarul vieţii mai întorc o foaie
drumurile fericirii în zigzag şi curbe
le străbat năucă prin vise o droaie
care nu ar vrea norii să-i conturbe.

mă strecor ca vântul prin perdele de ploaie
care spală frenetic străzile din urbe.

rondel de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Părea tărâmul de dincolo de viaţă, unde un vânt de legendă, ne face poveşti, într-o zi... Adâncurile fără fund ale spaţiului lasă văi înguste, punând bariere invizibile şi indivizibile întoarcerii către ieri.

Rodica Nicoleta Ion în Dialog cu fericirea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

După anunţuri matrimoniale

Compătimesc pe-aceia care
Bătrâni fiind, vor să se-adune
Şi-şi iau neveste din ziare
Când au uitat la ce sunt bune.

epigramă de Eugen Albu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căminul studenţesc de fete (ultimul vers după Marin Sorescu)

E locul unde dorm copile,
Timide sau extrem de-abile,
Unde trăieşti câte-o idilă,
Dar şi "un loc pentru... prăsilă".

epigramă de George Budoi din Aforisme şi epigrame despre Profesori, Studenţi şi Elevi (22 septembrie 2012)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui învăţător

El ca om ce-şi înţelege
Rolul său de-ndrumător,
Îşi petrece ziua-n birturi,
Tot mereu lângă popor.

epigramă de Ion Cicală din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultimul erou

Soare de mucava, burg la amiază
Blazaţii îşi schimbă rănile între ei
Străzile sunt pline de pigmei
Fluturii în jur agonizează

În biblioteci nu mai e loc
Pentru nici o carte cu piraţi
Hoţii de statui sunt condamnaţi
Să ridice altele în loc

Ne-a murit şi ultimul erou
Care-nvăţase pe de rosturi geografia
De când nu ne mai calcă hoţii via,
Viaţa ni s-a scurs fără ecou

Toate astea nu miros' a bine:
Îmbătrânim cu pantalonii scurţi
Fierbinţeala lucrurilor ţine
Cât se strâng gunoaiele din curţi

poezie de Ion Untaru din Vestitorul (1999)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unor fustangii

Se zice c-au gândiri înguste
Şi că umblă după fuste,
Ei asta fac şi nu se-ascund
Pentru că gândesc... profund!

epigramă de David Boia (20 august 2011)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Decis

Am umplut un râu de lacrimi,
Cu el planeta-i inundată.
Mi-am plâns amarul, îs plin de patimi...
Din mine, marea e sărată!

Sunt stors de vlagă din străbuni...
Tot ce-am avut, mi-au luat cu japca
Şi sunt minţit, că ei sunt "buni";
Precum, ei-s ziua şi eu noaptea.

Mă păcălesc nenorociţii,
Că-i un alt timp şi sunt de-ai mei...
Subjugă... îndobitociţii!
Pe ei îi alegi, de vrei, nu vrei...

Mi-au luat avut de la strămoşi;
Din furt, au aură şi nimb.
Pe boala mea, sunt sănătoşi...
În vorbe goale viaţa-mi plimb.

Tot ei mă judecă, pe bani;
Să spun, de unde totul am?!
Mă mint de douăzeci de ani...
Zâmbeau parşiv, când îi votam!?

Sunt hoţi, inepţi, anagramaţi,
Se ţin în găşti, jucând "partide"...
Din banii-mi dorm şi-s îmbrăcaţi;
Geambaşi de suflet, minţi perfide.

Atâta ură am adunat
Şi am puterea să-i înfrâng.
Sunt toţi, pământ, o apă, un leat...
N-o să-i votez... să nu mai plâng!!!

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (8 iulie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Domnul Jones, proprietarul fermei "Conacul", încuie coteţele de găini pentru noapte, dar, cum băuse peste măsură de mult, uită să astupe şi deschizăturile pentru ciugulit. Cu cercul de lumină al felinarului jucând dintr-o parte în alta, el traversă curtea împleticindu-se, îşi azvârli cizmele din picioare la uşa din spate, îşi turnă un ultim pahar de bere din butoiul din cămară, apoi urcă scările spre dormitor, unde doamna Jones şi începuse să sforăie.

începutul de la Ferma animalelor de George Orwell (1945)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Băncile lui Funar

De când stârpim ai ţării hoţi
Şi ne gândim la viitor,
E parcul plin de "patrioţi"
Ce noaptea dorm pe tricolor.

epigramă de Nicolae Bunduri din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nocturnă cu poezie

Mă scol devreme. Sau prea târziu
De fapt e noapte. Îmi fac un duş
De parc-aştept ca să mă cheme
Un înger grav, acuş-acuş

Se sparge becul. N-am la schimb
Să nu-i trezesc pe-ai mei că dorm
Din agerimea minţii, nimb
Îmi fac scriind băţos, diform

Învingeţi întunericul şi voi
Luptându-vă pentru lumină
Că ăsta-i singurul război
În care n-aveţi nici o vină

Respiră noaptea prin ferestre
Un vag parfum de tei, aparte
Refuză mintea orice zestre
Ce n-ar încape într-o carte

Ascult de sus un dulce grai
Aleargă pixul. Cum? Nu ştiu
Şi ca un cititor în Braille
privesc. Şi nici nu văd ce scriu

Lucrez aşa ca un orbete
Da-n orice lucru-i câte-un rost
Şi pentru toţi în alfabet, e
Un simţ ascuns, rămas la post

Îmi bănui literele mari
Ce le aştern cu stângăcie
Noviciatule, atari
capcane-au fost. Şi-au să mai fie

Şi scriu febril dacă nu dorm
O nerăbdare mă zoreşte
Poemul aşternut diform
Când restul lumii se trezeşte

poezie de Ion Untaru din Condorul (2001)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultimul despot

astăzi am coborât din casă
ca un soldat echipat de război
ca un pion pe o tablă de şah

străzile sunt pline de pioni
pioni albi şi pioni negri
de cai şi de nebuni
care dărâmă turnurile
şi cer regelui să abdice

după ce l-am luat prizonier
pe ultimul despot
şi fotoliul său a rămas liber
nu ştim ce să punem în locul lui

poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Candid

Domnul acela din oglindă livid
De-o veşnicie mă priveşte candid
Ce are cu mine, să dorm nu mă lasă
Sora mea mâine este mireasă
Parcă adoarme şi cade în unde
Şi somnul l-ar duce şi nu are unde

Îl spală zefirul şi iar se întoarce
De-o veşnicie mă priveşte şi tace
Oglinda în care trăieşte se sparge
Şi el se împarte în zeci de catarge
Pe mările lumii plutind fără zor
Ca visele noaptea în somn un fior

poezie de Ion Untaru din Autoportret fără oglindă (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Optimistul vede un pahar pe jumătate plin. Pesimistul vede un pahar pe jumătate gol. Chimistul vede un pahar complet plin, jumătate din el cu un lichid şi jumătate cu gaz şi vapori.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primarul, secretarul şi Tăbârcă

La Mărginime de Sibii
Scriam, mai tânăr, poezii
Că poposeam ades la bar
Şi mai ciocneam câte-un pahar;

Sau mai ales după chenzină
Cu vinovaţii fără vină:
O ţuică azi şi mâine alta
Că ştiţi voi: avea peşte balta!

Când fu cu gripa aviară
M-au dat de la serviciu-afară
Că vindeam pe veresie
Şi credeam că nu se ştie:

Formol, vaccinuri şi pastile
Şi toate astea mie mi le
Cu toţii, puseră în cârcă:
Primarul, secretarul şi Tăbârcă

Acum tot ei îmi dau cu tifla:
Şi-a pierdut, nene, prostul chifla
Şi mai face şi tapaj
Cu ajutorul de şomaj!

Şi-am luat din nou de coadă sapa
Că nu-mi şedea bine cu mapa
Şi tot ei mă numesc năpârcă:
Primarul, secretarul şi Tăbârcă!

pamflet de Ion Untaru din manuscris (2015)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cel mai mult te bucuri de Madrid la pas, găsindu-ţi drumul printre străzile înguste care duc mereu către câteva parcuri intrigante, către pieţe, tapas baruri sau artişti de stradă. În fiecare noapte părăseam hotelul către o nouă aventură în Madrid şi în nouă dăţi din zece mergeam prin Plaza Mayor.

citat din Emilio Estevez
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Undeva, departe, departe, unde numai cu închipuirea se poate ajunge, pe o pajişte mereu verde, şerpuită de un râu cu ape line şi limpezi ca roua, se înălţa odată un orăşel. Avea casele îmbrăcate-n iederă, cu perdeluţe înflorate la ferestre şi acoperişurile din ţigle, colorate ca nişte covoare cu ţesătură măiastră. Turlele se avântau spre cer, atât cât să nu-i cuprindă ameţeala pe copiii care se urcau în vârful lor.

Virgil Chiriac în Căluţul de lemn
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!