Fii binecuvântat pe veci, poete
Fii binecuvântat pe veci, poete
îngenunchez la steaua ta și tac
de-abia cutez, în nopți nemângâiete
în templul tău să urc, să-mi aflu leac
Îți caut urma azi, pe îndelete
pe străzi și-n hanuri cu tain sărac
poate-ai lăsat vreun semn să mă desfete
să uit de naufragiul unui veac
Începe iarna, pacea-i milenară
trec pescăruși pe Dunăre, țipând
iar burgul prinde albăstrimi de ceară
Eu calc evlavios, cu tine-n gând
văd pietre arse care mă-nfioară
și știu că-i urma ta, Luceafăr blând
poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor din Carte Românească de Învățătură (1990)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre sărăcie
- poezii despre stele
- poezii despre prezent
- poezii despre poezie
- poezii despre noapte
- poezii despre iarnă
- poezii despre gânduri
- poezii despre Dunăre
Citate similare
Rană și Leac
Ca ochii tăi ispită nu-i mai mare.
Vrăjmașa pălmuire e un fleac.
Cândva m-ai sărutat și-acum mă doare.
Azi de m-ai săruta m-aș face Leac.
La telefon te caut totdeauna,
Sună inexistent de-un sfert de veac.
Bolesc de al tău chip, o știe luna,
Azi de m-ai săruta m-aș face Leac.
Și aș zbura la ceruri, să se vadă
Ce grea este ispita-n care zac!
Ieri, când mă-mbrățișai, eram zăpadă.
Azi de m-ai săruta m-aș face Leac.
Un leac ce vindecă orice-ntristare!,
Orice singurătate din iatac.
Azi știu: cine te vede---dă în floare.
Azi de m-ai săruta m-aș face Leac.
Ispite multe am, din zori în noapte,
Dar fără una m-aș simți sărac.
Și-l rog mereu pe Dumnezeu în șoapte
Să nu te ia din mine, să-mi fii Leac!
poezie de Traian Vasilcău (29 martie 2019)
Adăugat de Traian Vasilcău
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre sărut, poezii despre zăpadă, poezii despre zbor, poezii despre trecut, poezii despre telefon, poezii despre singurătate sau poezii despre religie
La Steaua
La Steaua care astăzi nu-i
A răsărit minunea
Pe Crucifixul graiului
Ținând în brațe lumea.
Și a plecat călătorind
Frumos spre alte stele
Lăsând un cer bătătorit
În grai cu mii de perle.
A mai lăsat Luceafăr blând
Pe-ntindere de ape,
De raza i-o purtăm în gând
Și sufletul aproape.
Nu-i an, nu-i zi din viața mea
Să nu-l văd în virtute
Ca un Luceafăr, ca o Stea
Cu veșnicii de munte.
Izvorul limbii ne-a lăsat
În unduiri de slavă,
Ca moștenire de bărbat
Cânt lira lui suavă.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre viață, poezii despre suflet, poezii despre perle, poezii despre munți, poezii despre moștenire, poezii despre frumusețe sau poezii despre bărbați
Ană, mamă, unde-mi ești?
Calc pe urma umbrei tale, pe aleea cu tăceri
Înspre locul de odihnă, unde nu mai simți dureri.
Ana mea zidită-n lacrimi, poate că acum nu plângi-
Azi jelesc eu pentru tine, că în brațe nu-mi ajungi.
Dac-aș ști că stai cu îngeri, la taifas, m-aș așeza
Pe mormânt, să-ți aud glasul. Ți-aș aduce și-o cafea,
Că mi-e dor să stau cu tine și mă doare că nu ești,
Să mai stăm, ca altădată-n nopți cu lună la povești.
Ți-am aprins o lumânare și c-un fir de busuioc
Ți-am înmiresmat pământul ce te-apasă pe mijloc.
Nu dai niciun semn de-acolo, doar în vise-mi mai apari,
Îmi zâmbești cu ochii-n lacrimi și apoi, din vis, dispari.
N-a rămas nimic din tine, parcă nici n-ai fost vreodat'-
Niște poze în alb-negru și un dor nealinat.
Tot ce-ai strâns cu drag în casă, cu amprenta ta de ploi
Putrezește pe neunde într-o groapă de gunoi.
Și îngenunchez, măicuță și cu fruntea îți ating
Bolovanii și scaieții, buruieni ce tac și ning.
Știu că îți doreai grădină, trandafiri și liliac,
Sau măcar, pe brațul crucii, să îți crească un copac.
Calc pe urma umbrei tale și fac drumul înapoi
Cu păcatele grămadă-n suflet și pe umeri goi...
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre zâmbet, poezii despre visare, poezii despre tăcere, poezii despre trandafiri sau poezii despre ploaie
Când revii ?
In vara asta ce-i pustie
Ca și izvorul ce a secat,
Iarna ce vine e târzie
Să uit ce
Încă n-am uitat.
Viața-i plină de mistere
Și are atâtea « Nebunii »,
Trăiește-ți « Clipa », ea ți-o cere,
Sincer și fără blasfemii.
Atunci sorocul te urmează,
El te-nsoțește-n nopți pustii,
Inima « Ta » iar vibrează
Și te îndeamnă să-mi revii.
Să-mi revii, ce-ai fost odată,
Un « Luceafăr » plin de dor,
Voi avea soarta-mpăcată
Și-n liniște o să mor.
poezie de Corneliu Zegrean-Nireșeanu din Freamăt de dor - antologie (2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireșeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sinceritate, poezii despre nebunie, poezii despre moarte, poezii despre inimă sau poezii despre dor
Binecuvântat e-acela
Binecuvântat e-acela care-ascultă de chemare
E-nțelege când e vremea și prilejul de-ascultare.
Binecuvântat e-acela care nu se rușinează
Ci-ngenunche și se roagă orișicine ar fi să-l vadă
Binecuvântat e-acela ce are-o inimă umilă
Care pentru cei ce sufăr, simte dragoste, nu silă.
Binecuvântat e-acela ce dă-n veci și-n veac nu cere
Care pentru-a lumii slavă simte scârbă nu plăcere
Binecuvântat e-acela care știe să aline
În tăcere și-n răbdare nestrigatele suspine
Binecuvântat e-acea care umblă-n părtășie
Și e fraților, lumină, dragoste și bucurie
Binecuvântat e-acela care zilnic face bine
Și-n răbdare își adună cel de mâine pentru sine
Binecuvântat e-acela care știe a-L pătrunde
Pe Hristos, sub orice fețe și-n cuvinte S-ar ascunde
poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viitor, poezii despre rușine, poezii despre plăcere, poezii despre lumină, poezii despre iubire, poezii despre cuvinte sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Îngerul iubirii
trec nopți, trec zile, trec ani
străini printre noi
tu ai venit, eu am plecat
o poartă s-a închis, timpul ucis
atunci, unde suntem noi
de ce mai caut inutil un doi
curg nopți și totuși te întreb
de ce ai mai venit
tu pleci,
sunt clipe reci
eu nu stau
și pașii trec
se împletesc iubirile în gând
perechi, perechi
pe unde uneori mai trec
mereu te pierd
te regăsesc în taina primului sărut
furat, mușcat, demult
când rătăceam îmbrățișati
în acel parc, la margine de veac
aștept să vii prin stropii cruzi de ploaie
eu știu că te iubesc
de restul nu îmi pasă
dau de pereți cu sticle și pahare
în noaptea asta am să-ți bat în poartă
să caut îngerul din cer
să-ți cer, să-ți cer să-mi fii aleasă
femeie, chip cioplit de Dumnezeu
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile sau poezii despre sărut furat
Te vreau pe Tine
dup-o viață-ntreagă-n pocăință
Isuse iar strig înspre Tine
oferă-mi pacea prin credință
o stâncă să fii pentru mine
mă plec Doamne-n Fața Ta
și-ți cer iarăși îndurare
o Doamne nu mă abandona
ci-n veci să-mi fii Isus salvare
o ia-mă dar în mâna Ta
și fă-mă să îți fiu plăcut
căci vreau în cer să-ți pot vedea
Chipul după care m-ai făcut
te vreau pe Tine-n veșnicie
mă vreau Isus să fiu al Tău
și Tu să-mi fii azi Pâinea Vie
în veci dar Mure Dumnezeu
pe palma Ta Isus o ia-mă
mă fă să-ți fiu mărgăritar
la Sânul Tău Doamne mă cheamă
ca Tu să mă îmbraci în har
poezie de Ioan Daniel Bălan (16 decembrie 2018, Betania Cluj)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stânci, poezii despre salvare, poezii despre pâine, poezii despre pocăință, poezii despre pace, poezii despre mâini sau poezii despre creștinism
Pașii tăi
Ce blând îți este pasul, doamnă,
Ce delicat se atinge talpa de pământ,
Sub ea se aștern culorile de toamnă,
Și-n jurul tău valsează frunzele în vânt.
Se scaldă glezna în parfum de dalie,
În mersu-ți nobil pe alei cu flori,
Iar vântul lin te prinde ușurel de talie,
Dând crailor din jurul tău fiori.
Și cât de admirat îți este mersul lin,
Și zâmbetul și trandafirii din obraji,
Privind nesățioși la trupul tău felin,
În urma ta bărbații se prefac în paji.
poezie de Paul Aelenei din Gingășii de Toamnă (2019)
Adăugat de Diana Iordachescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre vals, poezii despre toamnă, poezii despre glezne, poezii despre frunze, poezii despre flori sau poezii despre feline
Steaua mea
Tu steaua mea cu ochi verzui
Te-aștept pe bolta cerului,
Să zbor cu tine-apoi să-ți cânt
În univers, purtați de vânt,
Acolo-n neant să te iubesc
Un veac de-al nostru pământesc
Și-n ochii tăi senini ca luna
Să-mi oglindesc chipul întruna
Să văd ce vezi și tu mereu
Să știu atunci când îți e greu
Cu brațele să te-nconjor
Să-ți fiu balsamul unui dor
Cu șoapte dulci să te alint,
Să-ți mângâi părul de argint
Printre suspine să-ți șoptesc
Tu steaua mea... mult te iubesc...!
poezie de Gabi Costin (10 mai 2012)
Adăugat de Gabi Costin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre verde, poezii despre păr sau poezii despre declarații de dragoste
Urme prin zăpadă
Pășesc zăpada necălcată,
Prin locuri care-mi dau fiori,
Urma să-mi rămână nestricată,
De pașii altor trecători.
Tot singur calc exact la fel,
Al meu pas pe-al tău îl îngână,
Și calc cu putere lângă el,
Să pară că am pășit tot împreună.
Sunt multe urme prin zăpadă,
Dar doar una-i talpa ta,
Care s-a oprit să vadă,
Unde este urma mea.
Este cea mai accentuată,
Ai călcat cam cu putere,
Pare de la doruri apăsată,
Și parcă-i înghețată de durere.
Urmăresc să văd unde mă duce,
Dar treptat pasul îți dispare,
Căci o altă urmă la răscruce,
Lângă a ta timid apare.
Am să rămân tăcut în spate,
Rămas sporadic în decor,
Căutând urma care poate
O să mă învețe cum să zbor.
poezie de Iustin Miron din Autopsia Inimii (februarie 2021)
Adăugat de Iustin Miron
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură, poezii despre superlative, poezii despre gheață sau poezii despre durere
Femeia de lut
Icoane pustii ard în nopți de-odinioară
Ce frumoasă eram, vine iarna tăcut;
Cu obrazul de măr, cu mijlocul vioară
De jăratec femeie, femeie de lut.
Ce frumoasă-am fost eu, numai eu mai țin minte
Vine vremea să uit, vine vremea să tac.
Cresc în suflet poveri, nerostite cuvinte,
Cu inelul din deget nu mai știu ce să fac.
Cum și lacrima-n ochi se vestește bătrână
Și zadarnic veșmânt port pe trupul sărac,
Un defunct giuvaer mai veghează pe mână
Bătrâneți care n-au pe pământ niciun leac.
Primăvară cândva, azi doar candelă ninsă,
Foșnitoare aramă, nu mai am niciun rost.
Înainte poveri, înapoi vreme stinsă:
Vine iarna tăcut. Ce frumoasă am fost...
poezie de Camelia Radulian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre femei, poezii despre vioară, poezii despre trup și suflet sau poezii despre primăvară
Mai rămâi...
Mai rămâi puțin în gândul meu
Tu vis frumos de primăvară,
Sărută-mă acum, apoi mereu
Te rog, topește urma de zăpadă.
Mai rămâi puțin în tâmpla mea
Pentru o clipă să te port în gând
Vom fi un ultim fulg de nea
Poemul iernii, Iubirea pe Pământ.
Mai rămâi puțin în ochi-mi verzi
Să-mi cânte inima duios de tine
Eu sunt aici, deși nu vezi
Că iarna te aduce iar la mine.
Mai rămâi puțin în al meu piept
Să-mi fii inima unui gând timid
Vei știi atunci că te aștept
O viață și-ncă una lăcrimând.
Mai rămâi și adu-mi primăvara
Uitată-n gândul tău verzui
Când tu dispari iar vine iarna
A inimii regină, al lacrimii etui.
Mai rămâi puțin să-mi fii poem
Să te rescriu în piept cu lacrime de sânge
Ba vii, ba pleci, al inimii boem
Te rog rămâi, nu vezi că inima îmi plânge?
poezie de Mirela Crâșmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ieșirea din iarnă
Începe astrul iernii măreț să se topească
treptat îl simți cum arde pe-al primăverii rug
și-n urma lui rămâne o țară românească
mai pură și mai plină de semne de belșug
această iarnă aspră a fost un dar al firii
urcând pe cai de jertfă dintr-un trecut ocult
prin gura ei, pesemne, pelasgii și ilirii
ne-au spus ce ierni domniră la Dunăre, demult.
Azi, suflă băltărețul ca soarele prin lupă
surpând împărăția zăpezii pe pământ
un singur colț al ierbii e de ajuns să rupă
cu răsuflarea-i caldă armuri de neînfrânt
în staule jilave nasc alte generații
de vietăți și ierburi cu trup îmbălsămat
și-n nopți de ovidenii simți cum tânjesc Carpații
de aurul și vlaga care le-au fost furat.
Împung orbește puii prin bulbii de răchită
în cruciada hranei pornesc în zori de zi
sub craniul ca de fosfor al soarelui se-agită
un univers ce fierbe în seve porfyrii
e-atât de bine, Doamne, din beciurile gheții
pâraie de-alabastru și muguri se desfac
privighetori de geniu primesc botezul vieții
vestind o primăvară cum n-a mai fost de-un veac.
Prelingeți focuri roșii și verzi din giuvaere
și bateți toaca veche în cuib de mânăstiri
la temelia țării noi cărămizi de miere
încep să scânteieze ca galbenii-n chimir
primiți deci primăvara cu pâine și cu sare
cu vin de prospețimea granatei s-o cinstiți
din Dunăre la Tisa, din Olt și pân' la Mare
să fim cu toți, de-a pururi, sub sceptrul ei uniți.
Fii azi binevenită pe plaiuri carpatine
tu, vietate sacră și plină de noroc
îngăduie-ne iarăși a ne-nchina la tine
tu, ce purifici lumea fără s-o treci prin foc
cu duhul tău de-un verde fluorescent să bucuri
pământul țării mele cel scuturat de jug
revarsă chipul slavei pe ființe și pe lucruri
și-nalță România în pace și belșug.
poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor din Carte Românească de Învățătură
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre foc, poezii despre animale, poezii despre Soare sau poezii despre România
* * *
Mai am puțin, renunț la trupul tău de lut,
La inima Ta de piatră, la ultimul... sărut,
La timpul de demult, la când nu ai mai venit
Și acum adorm cu tine-n gând ca la ceva sfânt!
Mai am puțin, mă duc să mă îmbăt cu vin
Și cu un gând nebun că te-am pierdut...
Când eram copil ademenit într-un... sărut
Ce l-am primit ca pe ceva prea... sfânt!
Mai am puțin, și de am să te uit cândva
Îmi voi face din clipa Ta nemurirea mea,
În viețile ce vor urma Tu călăuza... mea
Și singura muză cu ochii verzi de Stea!
Mai am puțin, dintr-o noapte fără vise
În care visul tău mă bântuie mereu
Și dimineața naște roua peste flori
Tu floarea mea din viața ce va urma!
Mai am puțin, dintr-un plâns fără de lacrimi,
În care plânsul e doar al tău pe obrazul meu,
Tu ești încă lacrima ce arde-n viața mea
Și singura Stea ce îmi straluce-n noaptea grea!
Mai am puțin, în care dorul e doar al tău,
Iar Eu un pustnic pustiit de gândul... meu
În care m-am pierdut o clipă-n sânul tău
Iar timpul nu a vrut să-mi fie, nici el nici Tu!
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plâns sau poezii despre somn
Soarta
ce soarta, Doamne, ce calvar
imi pregatesti in ceruri iar
ce chin prin care n-am trecut
de-asupra mea vei fi cernut
de-un sfert de veac
de-un sfert de veac
tot urc un deal anevoios
batut, furat, umil, zoios
vandut, tradat, scuipat, raios
cu funie la par si os
tot urc si tac
tot urc si tac
sau poate - adevar banal -
eu urc la vale nu la deal
poate urcusul nu-i spre cer
iar calauza-i lucifer?!
de-un sfert de veac
de-un sfert de veac
tot urc un deal anevoios
batut, furat, umil, zoios
vandut, tradat, scuipat, raios
cu funie la par si os
tot urc si tac
tot urc si tac
ce soarta, Doamne, ce calvar
imi pregatesti in ceruri iar
ce chin prin care n-am trecut
de-asupra mea vei fi cernut...
poezie de Iurie Osoianu (30 iunie 2017)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre văi, citate de Iurie Osoianu despre văi sau citate de Iurie Osoianu despre timp
Românește
Așa a fost să fie românește
să fii îndurător și milostiv
să faci martir din cel ce pătimește
sanctificat într-un tablou votiv.
Așa a fost să fie românește
de două mii de ani de când durezi
să-ți fie pline apele de pește
câmpiile de grâne și cirezi.
Așa a fost să fie românește
să plângi la nunți, să râzi la-ngropăciuni
popor frumos și unic care crește
sub steaua făcătoare de minuni.
Așa a fost să fie românește
să te însori de tânăr și sărac
copiii să ți-i crești dumnezeiește
să-ți facă cinste numelui prin veac.
Așa a fost să fie românește
să pizmuie vecinii casa ta
iar când întreaga lume te lovește
tu să te știi mai înțelept ca ea.
Așa a fost să fie românește
cu toți ai tăi alături să petreci
furtuna nimănui nu te clintește
tu ești sigiliu plumbuit pe veci.
Așa a fost să fie românește
frumos și harnic, drept și cumpătat
să știi că libertatea se plătește
și să nu uiți ce-ai răzbunat.
Așa a fost să fie românește
iar în acest cuvânt încape tot:
o patrie și-un grai care doinește
și un popor latin ce dăinuiește
în mijlocul unui etern complot.
poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor din Carte Românească de Învățătură
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre creștere, poezii despre înțelepciune, poezii despre vecini, poezii despre tinerețe sau poezii despre râs
...umbra ta
De ce-s mereu în urma ta,
De ce nu mă îndepărtez,
Nu știu exact dar simt ceva,
Ceva ce nu pot explica.
Mă simt chemat de urma ta,
Mă simt dator să te urmez,
Și știu că n-ai să fii a mea,
Mă mulțumesc să te visez.
Nu văd un rost când tu nu ești,
Și să fiu singur este greu,
Tu-n întuneric strălucești,
Și-n umbra ta exist și eu.
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, citate de Vlad Bălan despre întuneric, citate de Vlad Bălan despre visare, poezii despre mulțumire, poezii despre existență sau citate de Vlad Bălan despre existență
Teamă
Mi-e teamă, știi?
Pașii greșiți șchiopătează azi,
Îi vezi?
Au urma ta pe talpă
Și mi-e teamă
Să nu-ți strivesc chipul
Când pășesc...
Mi-e teamă, știi?
Mâinile mele au degete triste,
Le vezi?
Au mirosul tău pe vârfuri;
Și mi-e teamă
Să nu-ți uit parfumul
Când le strâng....
Mi-e teamă, știi?
Ochii mici au genele răsfirate,
Le vezi?
Au suflul tău pe pleoape
Și mi-e teamă
Să nu-ți șterg urma
Când clipesc....
Mi-e teamă, știi?
Vocea are urma ta pe buze,
O auzi?
Are praf de dor pe nuanțe
Și mi-e teamă
Să nu-ți uit melodia
Când o gâtui...
Mi-e teamă, știi?
Sufletul meu are goluri din tine,
Îl vezi?
Are vis și distanță pe margini
Și mi-e teamă
Să nu te-alung
Când mi-l caut...
Mi-e teamă.
Știi?
poezie de Gabriela Chișcari (14 iunie 2012)
Adăugat de Gabriela Chișcari
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre voce, poezii despre tristețe, poezii despre ochi, poezii despre muzică sau poezii despre greșeli
Proaspeților europarlamentari Corneliu Vadim Tudor și George Becali
Vom fi iarăși precum am fost,
Ba chiar mai mult decât atât!
Întreb și eu, fără vreun rost:
Dar în ce fel, unde și cât?
epigramă de Cristian Ionuț din Iuțeala rimei și băgarea în seamă (iunie 2009)
Adăugat de Cristian Ionuț
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu mă ignora niciodată
mă-asculți, inimă, și nu mă crezi
îți spun să taci și tu nu mă aștepți
și-mi spui mereu să nu uit, să nu gândesc
dar eu mereu te cert și-ți spun că nu-i îngheț
că chiar dacă mi-e vântul cerul norul și trecutul
rană-n tot și tu încă-mi vrei să-mi spui cu gândul
că eu și ea nu suntem timp ce zboară-n vultur
iar cuibul nostru-nchis în sufletul iubirii, celei dintâi
că nu-i vis încă de nebunii, te-nșeli tu, inimă, cea dintâi
iar dacă lacrima-mi de-i singură într-o pungă goală
de-i trup ce clipa vrea s-o țină în fulg și-n palmă
iar steaua roșie să-mi fie oglindă-n mac de roșu
îți spun că la asfințit și-n răsărit, și-n nopți cu rouă
iubirea-mi este acolo-n ochii tăi, ce văd că plouă
și este încă-n pleoape și-n lacrimi ce privesc albastru steaua
iar să știi că până când praful uitării va fi întors din timpuri
cortina eu încet o trag din infinituri, să adorm încet și-n pleoape
să simt un vis în care te vreau să vii la mine, încă odată, tu, iubito
poezie de Viorel Muha (mai 2009)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre roșu sau poezii despre vulturi