* * *
Pe-un om ferice ani in șir, îl poartă
de-o dată-n chinuri, ora sunătoare
sau, din lumini de neam si de onoare,
secunda-l trece printr-a beznei poartă.
Nu este lucru schimbător sub soare
ne-învins de moarte, nesupus de soartă.
poezie celebră de Michelangelo din Michelangelo - Poezii
Adăugat de B. Vladislava
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba italiană. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la It.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.Citate similare
Poarta
pășesc printre veacuri uitate
în mâini port a mea soartă
ruine în jur și pașii se scurg
tăcerea bate în poartă
gândul mă poartă
un zumzet se aude prin ani
mai latră un câine în poartă
se strecoară anotimpuri sub pașii rămași
ce vreme, ce soartă
să bat din poartă în poartă
trec ani trec spre soare apune
apune un gând pe strune de vânt
pășesc printre spini și gânduri mă înțeapă
închid în mine cuvinte
se strânge în palme țărâna
lumina se stinge în gol
plec spre apus și gândul mă poartă
din poartă în poartă
se aprind în copaci cuiburi
mai plânge o mierlă pe umerii sorții
se închide o ușă, se deschide o durere
mă cațăr pe ziduri pe picioare de humă
port pe buze surâsul uitat între pleoape
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pietre
trec pietre pe drum
agale, la întâmplare
uneori le căram
agățate de gânduri
eram nefericitul rătăcit într-o țară fericită
ha-ha-ha
tu crezi acești nebuni
ești beat,
unde trăiești omule
dă de pereți cu capul
să te trezești
fug ca să nu urlu
treceau trecători, priveau, spuneau...
apoi plecau, doi câte doi, mereu amândoi
ei, un biet nebun în ploaie
eu, tu...
el nu
el e mai breaz sau ei
mă rog, chestie de gusturi
a dracului soartă
mă duce, mă poartă
din poartă în poartă
ce viață, ce soartă
să bat din poartă în poartă
respir în gând
mă arde miasma din jur
plâng, nu înjur
curg pietre pe drum
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Soartă, soartă, tu ești vagă
Soartă, soartă tu ești vagă
Te alerg de-o viață-ntreagă,
Te vreau bună, tu ești rea,
Te ascunzi de steaua mea.
Eu te fac, eu te consum,
Te las uscată în drum,
Altă soartă se te calce
Dacă nu mă lași in pace.
Hai tu soartă, și iar soartă,
Ieși de la mine pe poartă,
Lasă-mă să-mi văd de viață,
Nu fi scârbă de paiață.
Am nevoie de noroc
Stropit cu flori de busuioc,
Agheasmă din suflet dulce,
În pat cu el să mă culce
Să visez o noapte-ntregă
Că mi-i drag și îi sunt dragă,
Precum îngerul bălai
Ce ne-ascunde sus, în rai.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar 
Fatalitate
Soarta veșnic variază
Vibrează și avansează
Dă tumbe ca o sfârlează
Pe trasee deviază
Pe la curbe derapează
De multe ori agasează
Uneori ne deranjează
Alteori accelerează
Nu odată ne fentează
Soartă de factură brează
Cu lumea asta jonglează
Mai apoi ne derutează
Când destinul sângerează
Pune tălpi și faultează
Maică soartă soră soartă
Mai deschide-ne o poartă
O poartă sau o fereastră
Cu alura ta măiastră.
poezie de David Boia (17 decembrie 2015)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 6 comentarii până acum.Textul original este scris în limba română.Drumul
mă reîntorc în tăcere
suflet încrustat într-un timp oarecare
chem diminețile în zile senine
nimeni nu vine, nici nu avea cine, nici nu avea de ce
eram personajul obscur într-un joc inocent
timpul, pas rătăcit între ani
veghez lipsa
aici nimic nu se petrece
doar vremea mai trece
privesc îngândurat gânduri îngrămădite
pe un ciot, oglinzi sparte și umbre deșirate
m-am așezat demult în brațele tristeții
mă prăbușesc în imperceptibile tăceri
timpul a murit în tăcere
în poartă un dric mai așteaptă
să poarte speranța pe ultimul drum
ce viață, ce soartă
să bat străin din poartă în poartă
căutând a mea soartă
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te port în mine
Te port în suflet, ca pe-un vas de preț,
Ca pe-o comoară-nchisă cu peceți,
Te port în trup, în sânii albi și grei,
Cum poartă rodia sămânța ei.
Te port în minte, ca pe-un imn sfințit,
Un cântec vechi, cu crai din Răsărit.
Și port la gât, neprețuit șirag,
Strânsoarea cald-a brațului tău drag.
Te port în mine tainic, ca pe-un vis,
În cer înalt de noapte te-am închis.
Te port, lumină rumenă de zori,
Cum poartă florile mireasma lor.
Te port pe buze, ca pe-un fagur plin.
O poamă aurită de smochin,
Te port în brațe, horbote subțiri,
Mănunchi legat cu grijă, fir cu fir.
Cum poartă floarea rodul de cais,
Adânc te port în trupul meu și-n vis.
poezie celebră de Zorica Lațcu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Osana Luminii" de Zorica Lațcu este disponibilă pentru comandă online la numai 21.00 lei.Rondelul miresei mele
Sărut, mireasă, mâna ce îmi poartă
Simbolul sfânt, al dragostei eterne,
Inelul ce-a legat a noastră soartă
Și peste timp iubirea o așterne.
Trecut-au ani și-am mai trecut de-o poartă,
La tâmple timpul clipele își cerne,
Sărut, mireasă, mâna ce îmi poartă
Simbolul sfânt, al dragostei eterne.
De ți-am greșit vreodată, tu mă iartă,
Căci n-am știut iubirea a discerne
Și n-oi mai rătăci pe-a vieții hartă,
Pe drumul nopților pustii și terne.
Sărut, mireasă, mâna ce îmi poartă
Simbolul sfânt, al dragostei eterne.
rondel de Florin Căprar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Infatuatul
Un tip favorizat de soartă
Și plin de el în toate cele;
Ființa proprie și-o poartă
Ca pe-un "citat", în ghilimele!
epigramă de Victor Gorșcovăz din Trei decenii de epigramă (1999)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Peisaj trecut
Castelul e-același
în aer și-n apă.
Trecutul pe poartă
copoii și-i scapă.
Crini umblă pe-un drum
de căutări jucăușe
parcă-și duc în potire
viitoarea cenușe.
Scăpat dintr-o stemă
tăiată în poartă,
un uliu tâlcuiește
rotire de soartă.
Stuparul ceresc peste
ciuturi se-ndoaie,
în mierea fântânilor
barba și-o-nmoaie.
Zăbovește prin rostul
grădinilor pajul.
Un zbor de lăstun
iscălește peisajul.
poezie celebră de Lucian Blaga din Lauda somnului (1929)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Cartea "Trilogia cunoasterii" de Lucian Blaga este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la 
Poarta
Am deschis o poartă,
A crescut din ea
O alee soartă
Dusă până-n stea.
Cățelușă blândă
Mi-a întins o salbă,
Nu putea să-și vândă
Inima ei albă.
Un cuptor afară
Mi-a gătit plăcinte,
Dintr-o vară-n vară
Gust, miros se simte.
Printre pomi cu pere,
Pârguind ispite,
Am sorbit durere,
Fructe zemuite.
Iar fântâni- oglindă
Îmi arată-n lună
Cum să mă cuprindă
Apă vie, bună.
Peste toate-acestea
Chip de nvățătoare,
Pustnică-n poveste,
Aplecată-n soare,
A întins spre mine
Fagure de vers,
Stând printre albine
Să găsesc un sens.
Îmblânzind balauri
Am creat poveste,
Fruntea poartă lauri,
Strajă-n lumi celeste.
Am deschis o poartă,
A crescut din ea
O alee soartă
Dusă până-n stea.
poezie de Gigi Stanciu
Adăugat de Gigi Stanciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vanitatea femeilor este atât de mare, încât dacă o femeie vede că o altă femeie poartă un lucru identic cu cel purtat de ea, ea nu-l mai poartă.
aforism de George Budoi din Femeia de la A la Z în Aforisme, Epigrame, Poezii, Pamflete și Satire (6 iunie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Munții noștri
Munții noștri aur poartă,
Noi avem o tristă soartă,
Că îi poartă spre păstrare
Tot la alții-n buzunare!
epigramă de Sorin Olariu din revista Cugetul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Către care depărtări?
Neștiutele cărări
Și-ale zilelor soartă,
Către care depărtări
Fără-ntorcere ne poartă?
Ochii bine nu-i deschidem,
Vai! Ce multe-avem de spus...
Când cu viața ne deprindem,
Tocmai viața ni s-a dus.
Facem treburi zgomotoase,
Toată lumea să ne știe,
Pe când doar un pumn de oase
Vom lăsa pentru vecie.
Cei ce-i țin în viață gura,
Faurii de gălăgie,
Spun că vor schimba natura,
Frunze-albastre-n pomi să fie.
Dar eu tac și stau de-o parte,
Las a lor totul să fie.
Știu că gurile sparte,
Nu pot dăinui-n vecie.
Neștiutele cărări
Și-ale zilelor soartă,
Către care depărtări
Fără-ntoarcere ne poartă?
poezie de Corneliu Calciu
Adăugat de Corneliu Calciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O poartă coroana
"Neliniștit e capul care poartă coroana" -
Așa au zis cei care-au stat prin preajmă,
Lângă'mpărați
Lângă regine.
Fără odihnă sufletul tresaltă
Pe frunte picuri mari se văd să vină
Ca undele în lacul de pe baltă.
Ce să aibă în sine bucata de aur?
În cercuri pe creștet
Tot cercuri o lume.
O poartă acolo cu rele și bune
Coroana-i o poartă de neliniști în spume
Acelui ce-o poartă
Înlăuntru o poartă.
poezie de Ruben Bucoiu
Adăugat de Ruben Bucoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Capricii de soartă
Că azi colacii nu mai poartă
În coadă câinii, mă intrigă;
Dar e prea mult, nedreaptă soartă:
Să nu le lași nici... mămăligă.
epigramă de Romeo Petrasciuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Parintele Arsenie Boca. Fost-a om trimis de Dumnezeu" de Romeo Petrasciuc este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar 
Pe băncuța de la poartă
Gârboviți, cu părul nins,
Bătrânei bătuți de soartă
Își vorbeau cu glasul stins
Pe băncuța de la poartă.
Dorul aprig i-a cuprins:
Își chemau copii-îndată,
Gârboviți, cu părul nins,
Bătrânei bătuți de soartă.
Tot sperau vorbind în șoaptă,
Dorința li s-a încins,
Au plecat încet la toartă
Și mâine îi mai așteaptă
Gârboviți, cu părul nins.
rondel de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De-o vârstă e viața...
De-o vârstă cu apa,
de-o vârstă cu vântul
De-o vârstă e viața
cu cerul și pământul.
De-o vârstă cu soarele,
de-o vârstă cu timpul,
Căutându-și izvoarele
cucerește Olimpul.
De-o vârstă cu Universul,
de-o vârstă cu infinitul,
Își continuă mersul
sfidând labirintul.
De-o vârstă cu eternitatea
își poartă dăinuirea
în imensitatea,
fără mărginire.
poezie de Dumitru Delcă (iunie 2021)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.La monumentul lui Cotovschi
Monumentul parcă-i viu,
Evident, e lucru rar:
Să mai cați un bidiviu
Care-l poartă pe-un măgar.
epigramă de Loghin Alexeev-Martin din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Modelați în nouă soartă
La o stâncă rară
Descoperă izvorul
Să-ți astâmperi setea,
Să-ți astâmperi dorul.
Și dacă este rece
Căuta căldură,
Din adânc de vise
Inima i-o fură.
Din ea fă statuie
Cu străluciri de stea,
Va prinde viață veșnic
Și-ai să rămâi cu ea.
Va ști ce e izvorul,
Durerea sufletească,
Va ști să fie mamă,
Și sincer să iubească.
Modelați sub soare
Într-o nouă soartă,
Te va sculpta la rându-i
În stâlpii de la poartă!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mă poartă toamna
Mă poartă toamna pe alei
Și pe cărări ce curg încet,
Când pică frunzele-n scântei,
Iar vântu-i tandru și discret.
Mă poartă toamna în iubire,
Acoperindu-mă cu dor
Și-aproape de nemărginire,
În amintiri... mă înfășor.
Mă poartă toamna și mă plouă
Printre culori ce ruginesc
Și strâng în palmele-amândouă,
Al clipei trup dumnezeiesc.
Mă poartă toamna și mă duce
Într-un iatac... ca un fior
Și-n așternuturi zăbăuce
În care-am învățat... să zbor
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!