Cu ochi mari şi mici!

De când apăruse viaţa,
Ziua, noaptea, dimineaţa,
Se tot contrazic într-una,
Adevărul cu minciuna!

epigramă de Simion Cătău din Umor aniversar (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cugetare

De când apăruse viaţa,
Seara, ziua, dimineaţa,
Se tot contrazic întruna
Adevărul şi minciuna.

epigramă de Simion Cătău din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ziua feminităţii

Când primăvara este-n prag
Şi zările sunt mai albastre,
Ea este tot ce-avem mai drag,
Că e sorgintea vieţii noastre.

madrigal de Simion Cătău din Viaţa Buzăului (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ziua feminităţii

Când primăvara bate-n prag,
Şi zările sunt mai albastre,
Ea este tot ce-avem mai drag
Că e simbolul vieţii noastre!

epigramă de Simion Cătău din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adevărul şi minciuna

În lumea noastră decăzută,
Stupidă, falsă, prefăcută,
Minciuna stă pe-un tron de aur,
Pe frunte cu cununi de laur,

Iar Adevărul e-n fântână,
Ucis mişelnic de Minciună.
Veni-va ziua cea măreaţă
Când el va reveni la viaţă,

Cu frumuseţea lui divină,
Cu chipul izvorând lumină,
Şi crunt va biciui Minciuna,
Şi-o va goni pe totdeauna.

Veni-va ziua cea măreaţă
Când lumea fi-va iar isteaţă,
Iar Adevărul, nu Minciuna,
El va domni întotdeauna.

poezie de George Budoi din Adevărul şi Minciuna: aforisme, epigrame, pamflete şi satire (28 septembrie 2023)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Minciuna şi adevărul. Noaptea şi ziua, inclusiv eclipsele eului uman.

aforism de Gheorghe Mihail
Adăugat de Petrescu Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tradiţie

Tot românul e poet,
Şi aşa-i de când se ştie:
Din pământ face caiet
Şi cu lacrima îl scrie!

epigramă de Simion Cătău din Umor aniversar (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce sentiment omenesc e mai îngrozitor decât gelozia?... Ea e ca un cancer, o boală groaznică, care te roade într-una ziua şi noaptea, noaptea şi ziua. E ceva cu adevărat grozav.

citat celebru din Lev Tolstoi
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adevărul şi minciuna

Adevărul şi minciuna,
Se atestă că sunt fraţi,
Iar părinţi, întotdeauna,
I-au avut pe avocaţi.

epigramă de Mihai Danielescu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adevărul şi minciuna

Minciuna, bine dichisită,
E totdeauna răsplătită,
Iar adevărul, gol-goluţ,
Aşteaptă musai un bănuţ.

epigramă de Ion Diviza din Urmaşii lui Cincinat (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adevărul şi minciuna

Precum Soarele şi Luna,
Zi şi noapte, le tot vezi,
Adevărul e minciuna
... Care-ţi place să o crezi!

epigramă de Titi Turcoiu din Adevărul şi minciuna (2011)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Destin

Când, prin izvoare cristaline,
O primăvară vine iar,
Ea, zilele, de farmec pline,
Le împleteşte cu mult har!

epigramă de Simion Cătău din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Secţiunea "Ţigareta"

Te gândeşti că doar Mafia
Îşi menţine strategia
Când prin fumul de ţigară
Totu-i roz în astă Ţară!

epigramă de Simion Cătău din Fumuri (culegere de epigrame) (2002)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Minciuna şi adevărul

De când pe Terra-i omenirea,
Minciuna-şi ţine însuşirea,
Dar adevărul, cum se face?
Se tot ascunde-n carapace

epigramă de Mircea Ursei din Adevărul şi minciuna (2011)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când zeii i-au făurit pe oameni, ei au hărăzit oamenilor moartea, viaţa au păstrat-o pentru ei. Tu, Ghilgameş, satură-ţi pântecele. Fii vesel ziua şi noaptea. Fă sărbătoare din fiecare zi, cântă şi joacă ziua şi noaptea...

în Epopeea lui Ghilgameş
Adăugat de Hecate
Comentează! | Votează! | Copiază!

Evoluţie

Pantaloni, cămăşi, cravate...
Şi ce tacticos fumează,
Demonstrând c-aproape-n toate
Ea barbatu-l devansează!

epigramă de Simion Cătău din Fumuri (culegere de epigrame) (2002)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

soacră

Soacra

Guralivă, ca femeie
Şi uzată, ca o cheie
Care-a-nchis şi a deschis
Uşile spre Paradis!

definiţie epigramatică de Simion Cătău din ziarul "Viaţa Buzăului" (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ai uitat

Ai uitat să priveşti cerul,
Să vezi dimineaţa-n zori,
Cum dispare tot misterul
Nopţilor cu şezători.

Ai uitat trandafiriul
Zorilor în dimineaţă.
Ai uitat să scoţi chipiul,
Cu rouă să-ţi dai pe faţă.

Ai uitat să priveşti soare
Când este deasupra ta.
Să stai în amiaza mare
La umbră cu dragostea.

Ai uitat chiar şi apusul
Când e ziua în amurg.
Mie mi-ai uitat surâsul.
În zadar lacrimi îţi curg.

Ai uitat să-mi dai iubirea
După care eu tânjeam.
Ai uitat că fericirea
Era tot ce îmi doream.

Acum e târziu băiete
De mine să-ţi aminteşti.
În zadar exprimi regrete.
La inimă nu-mi mai eşti.

Ai uitat că viaţa trece,
Că ce-a fost numai revine.
Lumea tot aşa petrece
Când rămâne fără tine.

Trebuia să ştii că viaţa
E făcută s-o trăieşti,
Ziua, noaptea, dimineaţa,
Cât timp pe pământ mai eşti.

poezie de Dumitru Delcă (aprilie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Balada vieţii

Pe strada îngustă unde suflă perfidul
Şi tânărul vânt dimineaţa în zori,
Apăruse de-o vreme, ocolind zidul,
Un parfum aspru, cu iz batrâior.

Plutea peste flori spulberând insomnia,
Provoca o durere... ceva ca leşinul,
Parfumu-şi cânta cu iz simfonia
Făcând trecătorii să-şi viseze destinul.

Pe când adia, periind amintiri
Legate de viaţa de vânt ce-o avea,
Simţi o-întrebare pulsând în priviri
Şi în inima lui ce, fierbinte, bătea:

"-De unde tot vii şi unde te duci,
De ce nu mai stai să alini în lumină
Dimineaţa şi ziua te grăbeşti să n-apuci
De parcă te simţi în suflet cu vină?"

"-Tu, floare, întrebi de ce mă grăbesc?
De ce plec dimineaţa zâmbind cu-n oftat?...
Simt că în mine se-ngrămădesc
Clipele, şoaptele, dansul curat

Şi vreau să ajung la cascada iscată
De blândele, caldele şi dulci mângâieri,
Să beau însetat, amintirea curată
Să rămână în mine mai mult decât ieri."

Aşa grăi vântul parfumând dimineaţa-
Ca-ntr-o baladă cântată mereu-
"Dacă nu ştii iubirea ce-ţi faci cu viaţa?"
Întrebau trecătorii curgând ca ecou...

poezie de Nicolae Ler
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

femeie

Femeia

Un vânt ce umfl-o velă,
O splendidă nuvelă,
Un gând nespulberat
Şi-un plan neterminat!

definiţie epigramatică de Simion Cătău din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Degradări

Ne-a adus noua structură
(Nu constitue-un mister)
Lipsa crasă de cultură,
Ca şi cea de caracter.

epigramă de Simion Cătău din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!