Farsa (Pamfletul copiilor)

Dragi copii, nu ascultaţi
Nici de mame, nici de taţi,
De rudenii, de vecini,
De cicălitori străini...
Că şi ei au fost copii
Şi făceau năzdrăvănii.

Trăgeau mâţele de coadă,
Fugăreau tot prin ogradă,
Făceau focul în coşare,
Furau ouă din cuibare,
Se târau prin bălării,
Dând iama-n bostănării.
Acum, c-au îmbătrânit,
Mintea la cap le-a venit
Şi vă docănesc mereu...
Dar voi faceţi ce zic eu...

Fiţi mai îndrăzneţi, copii,
Aruncaţi pe străzi hârtii
Şi jucaţi fotbal tot anul,
Că nenea miliţianul
Pe voi nu vă amendează,
Ci voios vă arbitrează.

Rupeţi pretutindeni flori
Smulgeţi, frângeţi pomişori,
Iar pe orice şantier
Strâmbaţi armături de fier,
Spargeţi cărămizi, panouri,
Faceţi ţevile rulouri,
Daţi cu pietre-n câini, pisici,
Scărmănaţi pe cei mai mici,
Luaţi ouă de păsărele
Şi faceţi jumări din ele.
Spargeţi geamuri la vitrine,
Că trustului îi convine,
Cu planul financiar
De la beneficiar.

Tocmai când e zi senină
Şi e ora de odihnă,
Atunci să ţipaţi mai tare,
Ca lupii la urlătoare.
Nimeni să nu pregete
Să fluiere-n degete,
Că cei în faza sugară
Prea duc viaţă sedentară,
Bătrânii o au prea ferită
Şi-or să dea în arterită,
Iar cei în serviciu încă
Mai dorm la locul de muncă,
Pentru că vă-nchipuiţi,
Pentru asta sunt plătiţi.

Să nu vă îngrijoraţi
Că zilnic vă transformaţi
Din robinhuzi şi tarzani
În căpcăuni şi tirani.
Devastaţi locul de joc,
Nimic nu lăsaţi la loc,
Balansoare şi scrâncioabe,
Transformaţi-le în scoabe,
Că administratorii
Nu mai sunt ca... tartorii,
Vă au mereu în vedere
Şi fac acte de... scădere.

Nu staţi răbdători la cozi
Parcă aţi fi nişte plozi,
Ci năvăliţi în urdie,
Spre a mamelor mândrie
Că au copii... bravi feciori.
Chiar ele, nu rareori,
Vă fac semn de la distanţă
Să cuceriţi loc în faţă
La mălai, zahăr, ulei,
Să fiţi aprigi... pui de lei.
Carne, brânză, găini, ouă,
Vi se cuvin numai vouă,
Mai ales c-aveţi la ţară
Pe cineva care cară
Pâine, paste, urdă, caş,
Marmeladă, arpacaş,
Să îngraşe un purcel,
Să fiarbă un căzănel
Şi pentru că le-a adus,
Merită un ban în plus.
Sau ca să nu stea la coadă
Şi prea des să nu se vadă,
Un nene cu ceafa lată
V-aruncă o ciocolată,
Ori o tanti mai moţată
Vă dă un leu de o-ngheţată.

Intersecţia la stop
Să o treceţi în galop.
Nu luaţi seama la culori
Şi ce fac alţi trecători...
Voi nu vă curmaţi elanul,
Cu mapa sau cu ghiozdanul,
Cu sacoşa sau cu coşu'
Să treceţi numai pe roşu.
Să aveţi mari bucurii,
Folosiţi ca jucării
Rotilele, trotineta,
Tri şi mini bicicleta,
Pe trotuar şi carosabil,
Că e foarte lăudabil.
Nu vă temeţi de maşini,
Că cei cu volanu-n mâini,
Sunt datori să vă ferească
Şi lângă voi să oprească.

Iar când vă aflaţi în clasă,
Săriţi pe bănci şi pe masă,
Faceţi mobila grămadă
Şi daţi liniştea pe sfadă.
Chiuliţi cât mai multe lecţii,
Stricaţi orice instalaţii,
Că-n urmă-vă ora-ntreagă
Vin profesorii să dreagă.

Dar... când veţi fi mame, taţi,
Pe copii să nu-i certaţi
Şi să-i luaţi la chelfăneală,
Că vă dau de cheltuială.

Sau, mai târziu, ca bunici,
Să plictisiţi pe cei mici,
Devenind înţepători,
Moralişti, cicălitori.

În ceea ce mă priveşte,
A fost o FARSĂ, fireşte,
Iar acum, în încheiere,
Autorul ei vă cere
Să vă pronunţaţi deschis
Despre cele ce a scris
Şi din cât nu v-a plăcut,
CE... CUM TREBUIE FĂCUT?...

poezie de Gheorghe Ionescu din Viforniţa (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Închinare la copii

Daţi la copii o pâine
Şi-i îngrijiţi un pic...
Nu or creşte din nimic,
Din trai de azi pe mâine!

Încălţaţii pe copii
Căci îşi tocesc picioare...
N-au ‚naltul să mai zboare
Şi-s mici, în sângerii.

Copii îmbrăcaţi, de vânt,
Căci pielea nu le-ajunge
Şi iarna frig îi strânge;
Nu-i faceţi din om... sfânt.

Daţi pe copii la şcoală
Să nu-i doboare greul,
Măcar să-aibe liceul...
Feriţi-i de-osteneală.

Daţi la copii... vis,
Întindeţi pat să doarmă...
Faceţi vară din iarnă;
Sătui sunt de promis.

Luaţi pe copii de mână,
Pe umeri îi purtaţi,
Faceţi-i învăţaţi...
Daţi zbor, din ce-i ţărână.

Purtaţi copii... părinţi,
Căci toţi, copii aţi fost
Şi când veţi fi compost
Gând să le fiţi, în minţi.

Muriţi pentru copii
Cum au făcut străbunii,
Vă sunt sămânţa lumii...
Lăsaţi-i pe ei vii.

Iubiţi-vă copiii,
Sunt îngerii din voi,
Scăpaţi-i de nevoi...
Daţi-vă nemuririi!!!

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (17 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragi copii

Dragi copii din lumea toată,
Luaţi-vă de mâini şi înălţaţi o rugăciune
Către îngerii cei divini!
Căci Moş Crăciun cu inima plină de bucurie
Şi cu sufletul împăcat la voi o să vină,
Ca să vă aducă cadoul de sub brad.
Dragi copii din lumea toată
Fiţi mai cuminţi şi spuneţi o rugăciune
Pentru-ai voştri dragi părinţi.
Dragi copii din lumea toată
Cu ochi frumoşi şi zglobii
Să nu uitaţi niciodată,
Că printre voi sunt şi sărmani copii.
Care nu au nici o bucăţică de pâine,
Sunt flămânzi şi goi!
Să-i ajutăm să aibă şi zile mai senine.
Şi să nu-i alungaţi de lângă voi!
Dragi copii din lumea toată
Vreau ceva să vă mai spun
Să nu uitaţi nici de carte,
Căci cartea este un prieten bun.

poezie de Vladimir Potlog (8 decembrie 2021)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iisus Hristos: Aţi auzit că s-a zis: "Să iubeşti pe aproapele tău şi să urăşti pe vrăjmaşul tău". Iar Eu zic vouă: Iubiţi pe vrăjmaşii voştri, binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă, faceţi bine celor ce vă urăsc şi rugaţi-vă pentru cei ce vă vatămă şi vă prigonesc, ca să fiţi fiii Tatălui vostru Celui din ceruri, că El face să răsară soarele şi peste cei răi şi peste cei buni şi trimite ploaie peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi. Căci dacă iubiţi pe cei ce vă iubesc, ce răsplată veţi avea? Au nu fac şi vameşii acelaşi lucru? Şi dacă îmbrăţişaţi numai pe fraţii voştri, ce faceţi mai mult? Au nu fac şi neamurile acelaşi lucru? Fiţi, dar, voi desăvârşiţi, precum Tatăl vostru Cel ceresc desăvârşit este.

replici din Sfânta Evanghelie după Matei, Predica de pe munte. Fericirile. Adevărata împlinire a Legii. - 5:43-48 de Sfântul Matei
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ho! Ho! Ho! De Noul An

Nu mai zicem azi: Aho!
Super cool e: Ho! Ho! Ho!
Aşadar copii şi fraţi,
Prin pieţe v-adunaţi,
Gură-cască pe beton,
Să faceţi Revelion,
... ori pe la cabane-n munţi
Oarecâţi-va, nu prea mulţi,
Iar voi, cei obişnuiţi,
Râdeţi! Beţi şi vă iubiţi,
Cu delicii ori posmagi,
Dar alături de cei dragi.

Ho! Ho! Ho! Şi la mulţi ani!
Dragi boieri şi dragi ţărani,
Boieri mari şi boieri mici,
Care-aţi mai rămas pe-aici,
Pentru toţi de pe Pământ,
Truditori întru cuvânt,
Daţi-mi voie să vă ur...
La mulţi ani! Simplu şi pur.
Fără texte complicate
Sau cuvinte-ncrucişate,
Fără integrame laxe,
Paradigme şi sintaxe.

Vă urez cu simplitate
Sincer, multă sănătate
Şi puterea de a crede
Şi ştiinţa de a pierde.
Că... pentru noroc şi-averi,
N-ai nevoie de puteri.

Să vă bucuraţi de vieţi,
De omăt... care aveţi,
De lumini şi de culori
Şi de sfinte sărbători,
De părinţi şi de copii
Şi cât încă suntem vii,
Să vă ur aş mai dori,
Forţa de-a putea iubi
Tot ce-i bun şi valoros
Dinainte de Hristos,
Fără mofturi imbecile
Ori belşuguri inutile.

Vă ur să mâncaţi, să beţi,
Doamne-ajută, cât puteţi,
Pe aleşi să-i mai răbdaţi
Şi cu drag să-i ignoraţi,
Că există şi dispar
Precum răul necesar,
Lăsaţi-i să dea legi noi
Şi făceţi tot cum vreţi voi.

S-aveţi spor la târguieli
Şi la alte socoteli,
Să plătiţi cablu' şi netul,
Capra... vaca şi baletul,
Boii de la biciclete,
Nucile de pe perete,
Să vă ploconiţi la nul,
La cretin şi la fudul
Şi zâmbind cu bunătate,
Să le daţi la toţi dreptate.

Ho, ho, ho, copii frustraţi
Care staţi şi vă jucaţi,
Nu prin parc sau pe maidane,
Ci pe taste şi butoane,
Programaţi I. T.-şti din uter
Şi din scutece pe scuter:
Visele să se-mplinească
Şi părinţii să vă crească...
... Grijă doar ce vă doriţi,
Că-i posibil să primiţi.

Ho, ho, ho şi vouă staruri
Şi vedete de coşmaruri,
Care ne cântaţi de fiţe
Imbecilităţi pestriţe,
În jargonimii bucale,
Cu tendinţe occidentale,
Dulce şi tărăgănat,
Româneşte agramat,
Filozofie curată
De genul: Mamă sunt beată!
Că-i liber la exprimare
Şi nici prostia nu doare.

Şi... aho, aho şoferi,
Amatori sau rutieri
Staţi puţin şi nu mânaţi,
Că oricum în trafic... staţi,
Zi de zi bară la bară,
Beep! Beep! Beep! În ea de ţară!
Şi în cei care-o conduc,
Ho, ho, ho şi-apoi mă duc.
... Să iertaţi de vorba proastă
Nu-i de vină ţara noastră,
Vinovaţi suntem cu toţi,
Apatrizi şi patrioţi,
Să ne-ajute Dumnezeu,
Fiindcă cel dintâi sunt eu,
Iar dumnilorvoastre fani,
Un An Nou şi La mulţi ani!

poezie de Ovidiu Vasile
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăminte

La ţară într-o căsuţă
Stă şi plânge o măicuţă.
E bătrână, nu mai poate
Să-şi ducă povara-n spate.

După ani cu bucurii
E uitată de copii.
A muncit şi zi şi noapte
S-ăibă copiii de toate.

Fir-aţi voi să fiţi, copii,
Cu-ale voastre bucurii,
Aţi uitat că v-am făcut
Şi cu trudă v-am crescut.

V-am dat viaţă, v-am pus nume,
Iar acum uitaţi de mine.
Pentru ce m-am chinuit
Pe voi, de v-am înstărit?!

Acum sunt dată uitării,
Sunt în pragul disperării.
Mai veniţi, copii, acasă,
Să vă văd pe lângă masă!

Să vă strâng la pieptul meu,
Că mi- e muică tare greu...
Maică, veniţi cu nepoţii,
Ei sunt bucuria vieţii!

Nu-i cunosc, nu i-am văzut,
După ei acuma plâng.
Veniţi cu ei să mă vadă,
Să-i văd şi eu prin ogradă!

poezie de Constantin Chelaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Invitaţie la masă

Hei, dragii mei, din vremea lui Covid,
Visam, în China, iar, să vă invit.
Să punem şobolanii la grătar,
Şerpi, lilieci şi poate şi-un motan.
Însă acum, că staţi în carantină,
Vă spun cinstit, eu nu am nici o vină.
Dar şi când veţi ieşi din izolare...
Vor sfârâi cărbunii la grătare.
Punem pe plită muşchi, ciuperci, ficaţi
(Nu şi plămâni, că ăia-s infectaţi).
Eu am opinii mult mai... educate -
La saramură le băgăm pe toate.
Pentru economie (-ncape vorbă?!)
Luăm morţii de Covid depuşi la morgă.
Până atunci staţi liniştiţi în casă,
Că treaba cu Covidu-i tare groasă.
La cimitir sunt porţile închise...
Să nu vă faceţi deci prea multe vise!
Ori daţi amendă, ori plătiţi la popă,
Altfel nici dracu nu vă mai invocă.
Şi totuşi când se va sfârşi Covidul,
Luaţi avionul (dacă vreţi, rapidul)
Şi hai În China! De grătar voi pune.
Am animale pentr-o-ntreagă lume -
Şerpi, lilieci, pisici, blană de câine...
Nu vă grăbiţi, vă mai aştept şi mâine...
Pentru copii am în laborator,
Experienţe pentru viitor.
Nu vă sfiiţi, v-aştept cu nerăbdare.
.....................................................................
Se-apropie o mare sărbotoare

pamflet de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sfatul mamei

Copiii mei eu voi pleca, curând să-mi aflu, tihna,
Voi să-mi aprindeţi cât puteţi, la capul meu, lumina,
Fiţi buni, cinstiţi, orice să vă iertaţi,
Că nu e sfânt în lumea asta ca dragostea-ntre fraţi.

Să-mi faceţi când aveţi cu ce, în curte masă, mare,
Şi daţi un strop din via mea, să închine fiecare,
Pune-ţi bucate din belşug şi vreo câţiva, colaci,
Chemaţi să vină! Zâmbitori, pe goi şi pe săraci.

Nu vă certaţi pe ce-o rămâne, pe casă sau pământ,
Şi voi plecaţi copii mei şi aveţi doar un mormânt,
Lăsaţi deoparte lăcomie şi amară duşmănie,
Iubiţi-vă şi fiţi ca fraţii şi bine o să vă fie.

Iar la icoana Preacuratei, să puneţi, busuiocul,
Că m-a vegheat viaţa toată, mi-a ocrotit, norocul,
Să nu lăsaţi portiţa mea copii să ruginească,
Ea ştie cât v-am aşteptat, cu ochii pe fereastră!

De câte ori m-am rezemat, oftând de stâlpul porţii,
Priveam la drumul nesfârşit, eraţi plecaţi cu toţii,
Am adunat pozele voastre, la piept ca pe-un altar,
Si mulţumeam la cerul sfânt, c-aţi fost al vieţii dar!

Eu am să plec! Cer vouă azi, puţină îndurare,
Am ars o viaţă pentru voi, precum o lumânare,
De sus din cer o să privesc, apus şi răsărit,
Si voi trăi la voi în suflet, să ştiţi că v-am iubit!

poezie de Elena Căruntu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru cele mai gingaşe mame...

Voi femeile înainte să fiţi doamne,
Voi sunteţi pentru noi mame.
O viaţă primiţi şi o viaţă daţi,
Tot cei mai scump voi meritaţi.
Din buchetul de flori
Tu eşti cea mai frumoasă floare
Şi azi pentru tine e sărbătoare,
Vreau să-ţi urez sănătate,
Şi ani frumoşi cât se poate,
Fericirea aş vrea să vă fie,
În sufletul tău cu bucurie,
Trandafiri cu miresme să primiţi,
S-aveţi anii fericiţi!
La mulţi ani, pentru ale noastre mame,
Voi rămâneţi şi veţi fi,
Cele mai mai gingaşe doamne.

poezie de Eugenia Calancea (8 martie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Băi!

Băi, ţara vă-i ca şi vândută
Şi prime luaţi de murături
Toţi ce-i cu palma nebătută,
Manifestanţi... de înjurături!

Băi, ţara-i toată o hârtoapă
Şi porcul vi-l tăiaţi din primă,
Orbi vă săpând, orbeşte, groapă,
Uitând că tot trăiţi din crimă!

Băi, ţara moare, e tot mai rară,
Vă premiind cu miel de Paşte
Şi nu vă paşte gând c-afară
Fugind munciţii, gol se naşte!

Băi, pute ţara de putoare,
Ce vrem ca alţii să ne-o spele,
Din bănci luând bani pentru mâncare...
Nu din ce facem; bune-n rele!

Băi, ţara este fără spor
De-un car de ani şi tot luaţi sporuri,
Până ce-o fi "mall"-un decor,
Ca altădată plin, cu... goluri!

Băi, tot crăpăm şi nu vin alţii
În loc, că şcoala-i discotecă;
Plină cu ai noştri, premianţii...
De lemn, ce-l cred... bibliotecă!

Băi, cum ca draci, munciţi afară
Şi nu opt ore -ăi de muncă-
Şi-n ţară doar furaţi, comoară
Crezând-o a voastră... Neam de... şuncă!

Băi, v-aţi făcut religioşi,
Făcând calendar onomastic,
Sărbătorind în păcătoşi
Şi sfinţii... din butoi de plastic!

Băi, vă luaţi la orice un spor,
Ca din butoiul fără fund!
Vă tăiaţi craca sub picior,
Vă războind vizi, furibund!...

... Băi, ştiţi, o lume vă priveşte
Şi voi îi faceţi analize...
Ca ombilice atot terestre,
Trăind pe spatele-i, des,... crize!

Băi, ca să fiţi la fel, s-aveţi,
Faceţi profesii din conştiinţă;
Nu doar femei, de frumuseţi,
Că lumea-i plină... de-aşa ştiinţă!...

Băi, umpleţi ţara de palate,
Din bani cinstiţi faceţi maşini
Şi străzi... fiţi sarea din bucate!
La codrii, le fiţi leac, răşini!

Băi, învăţaţi să respectaţi
Democraţie şi contracte,
Nu doar când luaţi... şi atunci când daţi!
Nedrepţi, orbiţi de cataracte!

Băi, nu sunt alţii vinovaţi;
Voi şi copii, ce-i creşteţi iară
Din neamuri dezrădăcinaţi...
Fiţi moşii... ce ne-au lăsat ţară!!!

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (6 septembrie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Voi ne daţi speranţa

Voi ne daţi speranţă
Că avem un viitor,
Să nu cădem în disperare,
Să fim ca pasărea în zbor.

Voi aveţi mâini de aur
Şi răbdare de oţel
Vă mulţumim din suflet,
Pentru al vostru caracter.

Voi, care din paturi ne ridicaţi
Şi cu vorba ne alinaţi,
Sunteţi pentru noi,
Ca nişte mame şi taţi.

Sănătate să aveţi
Şi ceea ce vă doriţi,
Să nu uitaţi de noi
Cei mai puţin fericiţi.

poezie de Vladimir Potlog (3 octombrie 2014)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Durerea femeiască

V-am tot iertat, v-am tot acoperit,
Şi, să mai amânăm, nu-i înţelept,
Ar fi, să recunoaştem, în sfârşit,
Femeia, n-are, totuşi, nici un drept.

Muncim, ca nişte sclave, zi de zi,
Frumoase-am fost, pe cel dintâi traseu,
Şi condamnarea de-a ne urâţi,
Chiar voi, ce ne iubiţi, ne-o daţi, mereu.

Stăm în picioare, încă de cu zori,
Şi vă miraţi că nu mai sunt subţiri,
Dar voi, care vă credeţi tot feciori,
De ce nu arătaţi ca nişte miri?

Pe unde ne daţi dreptul de-a munci,
Lucrăm istovitor, cu voi în rând,
Din când în când, în burţi ne daţi copii,
Iar voi plecaţi la altele, râzând,

Când suferiţi, ne cereţi lângă voi,
Ori vă-mbătaţi, ori aţi trudit prea mult,
Vă plângem, când vă duceţi la război,
Sau când vă speriaţi, la vreun consult.

Eroic v-am iubit nelegitim,
Şi legitim, eroic v-am iubit,
Ne bateţi, ne-nşelaţi şi noi o ştim,
Ba, alteori, intrăm în circuit.

Iar cele care, azi, pe termen scurt,
Vă fură amintirile de ieri,
Îşi vor plăti plăcerea unui furt,
Fatal, cu furtu-aceleiaşi plăceri.

Şi, uneori, păcătuim curat,
Crezând, prin lacrimi mari, de ochi atei,
Că însuşi Dumnezeu este bărbat
Şi nu le înţelege pe femei.

Dar, vai, a fost odată prea frumos,
Ca-n filmele de dragoste a fost,
Şi-acum, ne omorâm sârguincios
Şi zilnic ne distrugem fără rost.

Ne-nvinge viaţa fără orizont
Şi voi ne-nvingeţi, într-un mod câinesc,
Trăim ca nişte văduve de front
Şi mâinile mereu ni se aspresc.

Acum, când auziţi acest reproş,
Priviţi, fără privire, înapoi,
Încuvinţaţi din cap, mărinimoşi,
Şi credeţi că nu-i vorba despre voi.

Şi, totuşi, e vorba despre toţi
Sunteţi la fel de răi şi de flămânzi,
Durerea femeiască pentru soţi,
E-un credit fără giruri şi dobânzi.

Vă e urât cu noi, vă e urât,
Şi ne-aţi ucide, dragilor bărbaţi,
Aşa că vă rugăm numai atât:
Puteţi să ne jigniţi, să ne-njuraţi,
Dar faceţi-o cu tonul coborât
Şi pân-adorm copiii, aşteptaţi.

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Alexandra Mihai
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru bărbaţii carii să însoară bătrâni şi vor să ia mueri tinere

Nu vedeţi voi ticăloşi
Că sânteţi neputincioşi,
La ce focul mai umblaţi
Tinere ca să vă luaţi?
Luaţi mai bine mătuşi
Ce umblaţi după păpuşi?
Vreţi să le purtaţi în cap
Sau să le aveţi în dulap?
Tinerele pentru voi
Vă sânt grijă şi nevoi.
Nu vedeţi că mârâiţi,
La ce tinere voiţi?
Sau în loc de cadre vreţi
Să le puneţi în păreţi?
Mai întâi vă socotiţi
Ca să nu vă amăgiţi.
Tinere luaţi belea
Grijă şi inimă rea.
Că cum le vedeţi şăzând
Lâng-un tânăr şi râzând,
Rămâneţi la îndoieli
La grijă şi bănueli
Tremuraţi, ohtaţi amar,
Vă pedepsiţi în zădar,
Voi pe mâni să le purtaţi,
Tot rămâneţi înşălaţi.
Că-n săptămâna dintâiu
Vă pune supt căpătâiu.
Ele vor tineri frumoşi,
Nu caut la voi, la moşi.
Voi cu cât le dezmierdaţi,
Cu atât le-ntărâtaţi,
Şi mai rău le nebuniţi,
La gust mai rău le porniţi,
Când mergeţi la adunări,
Ele privesc desfătări,
Cu cei tineri frumuşăi
Întinde glume râs cu ei.
Şi voi atunci necăjiţi
Staţi d'oparte şi priviţi.
Staţi d'oparte ruşinaţi,
Ca când nu le-aţi fi bărbaţi.
Lor l-e gândul la amor,
Casă cu bătrâni nu vor,
De casă nici nu-ngrijesc,
Nici pân minte socotesc
Pe voi v-au în loc d-argaţi,
Nu vă socotesc bărbaţi."

poezie de Paris Mumuleanu din Rost de poezii adecă stihuri (1820)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul de zăpadă

Copii frumoşi, sunt Omul de zăpadă
Care-a văzut prea multe-n viaţa lui
Şi care mai aşteaptă doar să cadă
Pe el omătul Dumnezeului.

Nu mă mai pot juca precum odată,
Când nas de morcovi îmi puneaţi şi ochi
Din doi cărbuni, iar mătura stricată
Mi-o aşezaţi sub braţ ca pe-un deochi.

Acum vă las, fiindcă e-un rost în toate
Şi vreau s-o fac atâta cât mai pot,
În sens invers şi-ncet de a-i străbate
Poveştii mele albe drumul tot.

A fost frumos atâţia ani de zile
Să ne jucăm alături, nu-i aşa?
Definitiv rămâne scris pe file,
În cartea fericirilor de nea.

Când veţi vedea că nu mai sunt în locul
În care mă clădeaţi voi tot mereu
Veţi şti, mai mari, că-mi port în mine focul
Şi mă topesc după un plan al meu.

Că Omul de zăpadă e-o poveste
Ce din păcate are un sfârşit,
Ca orice basm, dispare fără veste
Când timpul vieţii noastre-a-mbătrânit.

Veţi şti, de-asemeni, că am fost aparte
Şi că m-aţi plămădit din fulg ceresc,
Că frigul lumii îl simţeam ca moarte,
Plângând prin râsul vostru pământesc.

Eu plec acum, cât încă mai e iarnă,
Prin încălziri globale mă disip,
Las viaţa voastră-ntreagă să discearnă
Trecutelor zăpezi frumosul chip.

Mă voi gândi la voi întotdeauna,
Vă voi vedea-n paltoane şi galoşi
Şi voi simţi cum mi-aşezaţi cu mâna
Bulgări pe trup şi-am să v-aud voioşi.

Când veţi fi mari şi trişti şi singuri poate,
Când veţi uita frumosul nostru joc,
Din liniştea zăpezilor trădate
Vă voi aduce-n vis semn de noroc.

Iar de nu veţi avea nici somn în noapte
Şi un opaiţ va lumina la geam,
Eu, Omul de zăpadă şi de lapte,
Am să vă ning precum când ne jucam.

poezie de Dragoş Niculescu din Duminica poemului mut (2015)
Adăugat de Dragoş Niculescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pluguşor

Aho, aho, prieteni dragi,
Cronofobi şi cronofagi,
Scriitori, comentatori,
Sau doar simpli spectatori,
Serioşi sau puşi pe glume,
Critici aspri - nu dau nume,
Plângăcioşi sau revoltaţi,
Staţi puţin şi nu postaţi
Şi urarea-mi ascultaţi!
Să aveţi un an mai bun
Cu o sănătate tun,
Cu copiii lângă voi
Şi părinţii amândoi,
Iar de nu aveţi copii,
Are ţara, încă, mii,
Iar de nu aveţi părinţi,
Că se află printre sfinţi,
Bucuraţi-vă de-amici
Cât mai suntem pe aici,
Bucuraţi-vă acum,
Nu ştim mâine ce şi cum!
Să uităm puţin de rele,
De necazuri şi belele,
De politică, de hoţi
Şi de marii mafioţi!
Să-nchinăm, deci, un pahar,
Pentru oamenii cu har,
Pentru oamenii cinstiţi,
Care merită iubiţi,
Pentru cei ce mai muncesc
Şi din muncă dăruiesc!
Hai să ridicăm paharul,
Să avem belşug cu carul
Şi noroc şi fericire
Şi în suflete iubire!

De urat aş mai ura,
Dar mă strigă draga mea!
Zice să arunc tableta,
Să mă duc să spăl chiuveta,
Să închid calculatorul,
Să mă duc să bat covorul,
Să las, dracu, internetul,
Să m-apuc să frec parchetul!
Şi mă strigă şi băiatul
Să termin cu colindatul,
Să mă duc să-i spăl maşina,
Să-i fac plinul cu benzina,
Că se duce de pe-aici,
Cu amice şi amici.
Şi mă strigă şi socrela,
Să mă duc să spăl vesela
Şi să dau cu măturoiul,
Iar apoi s-arunc gunoiul!

Asta e, nişte ţărani!
La anu şi la mulţi ani!

poezie de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru voi pereche scumpă

Pentru voi pereche scumpă
Am adus urări cu drag,
Le proştern ‘naintea voastră
Şi le cânt astăzi în prag;

Nunta voastră-i sărbătoare,
E-mpletită ca-n poveşti,
Iar iubirea voastră-I mare
S-o trăiţi tot mai intens.

Şi de vin furtuni în viaţă
Voi să fiţi biruitori;
Să-L aveţi pe El la cârmă
Şi să fiţi încrezători.

Să căutaţi mereu iubirea
Şi răbdarea s-o aveţi,
Bunătatea şi credinţa
Sunt pietre de mare preţ.

Casa voastră plină fie
De Cerescul Domn Isus;
Să-L aveţi pe El ca sprijin,
Să-L iubiţi cu dor nespus.

Iar acum vă las cu bine,
Să rămâneţi fericiţi,
Să faceţi din Domnul scopul
Şi veţi fi prea mulţumiţi!

poezie de Toma Simona Magdalena
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

N-aţi vrea să mai fiţi copii?

Oameni mari din astă lume,
N-aţi vrea să mai fiţi copii?
Puşi pe şotii şi pe glume,
Şi pierduţi prin jucării?

N-aţi vrea să fie din nou,
Acele vremuri... ghiduşe?
Să mâncaţi pâine cu ou,
Marmeladă, corcoduşe?

Să-i gustaţi bunei aluatul,
Pe furiş, pus la dospit?
Să vă certe: "Nu am altul!",
Voi să râdeţi, chicotit?

Să furaţi din cuibar, oul,
Să vă temeţi de gâscan?
Să goliţi, flămânzi, platoul,
Păstrat pentru... "noul an"?

Să vă murdăriţi hăinuţa,
Jucându-vă prin noroi?
Şi să vă umpleţi mânuţa,
Cu fructe zemoase, moi?

Genuchiul să vi-l juliţi?
Să plângeţi de supărare?
Tot crescând, veţi fi uimiţi,
Că viaţa doare mai tare...

poezie de Andreea Văduva
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi... vrem copii?

Faceţi rugă la stat pentru bani de copii,
Nu mai ştiţi nici ce înseamnă pe lume să vii,
Calculaţi matematic nevoi de valori,
Nu mai ştiţi care-i rostul să naşti, sau omori.
Sunteţi bandă rulantă în pornire nebună
Spre o lume de a cere averi şi pe Lună.
Nu contează dorinţa, nevoia, plăcerea
Aţi ajuns doar să credeţi că mică-i averea.
Vindeţi case, pământuri, trăiţi cât mai bine,
Fără a avea şi dorinţa a celui ce vine.
Faceţi credite multe, vreţi salarii mai mari,
Nu le ştiţi datoria, nu creaţi cărturari.
Aveţi bani să plătiţi, cumpăraţi aparate
Nu gândiţi viitor ce de prunc vă desparte.
Mame sunt doar femeie, nu mai dau ca să sugă
Nu ascultă de plânset, nu înţeleg nici de rugă.
Nu îngrijiţi de nimic, daţi copiii la doici,
Sunteţi demni de ruşine ca bietele scoici
Fără ochi, fără suflet cu minţile gherle
Să producă mai mult, să se umple de perle.

Va veni însă ziua când totul expiră
Şi copilul uitat..., nu va plânge de milă.
Şi asemeni va fi cu ambiţii deşarte
Fără pic de... plecare spre-o crâncenă moarte.
Insensibili produşi ai materii vii,
Ce nu ştiu de vreodată... fost-au voştrii copii.

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (21 martie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu mă joc... Tu! Ce faci?

Peste câmpuri pustii,
Cu un grup de copii,
Uneori printre vii,
Sau păduri argintii,
Eu mă joc....

Încălţat sau desculţ,
Mai jegos, ca cei mulţi,
Chiuind sau cântând,
Uneori chiar... plângând,
Dar mă joc....

Pe la vaci, pe la oi,
De e praf, de-i noroi,
Prin mocirle, puhoi,
Ce apar după ploi,
Eu mă joc....

Mă lovesc şi fiori
Mă cuprind uneori.
Nu mă las şi din zori,
Iar alerg printre flori,
Şi mă joc...

Tu ce faci?

Da! Şi eu joc....

Un barbut de noroc
Pe la colţuri de bloc.
Pe un pot din ţigări,
Ce conţin şi.... "Plăceri"
Şi eu joc.

Uneori şi pe bani!
Când nu am gologani
Mai cerşesc la babaci,
Dacă au? Că-s săraci.
Dar.... mai joc.

Mai trag fum dintr-un muc
De ţigară, trabuc.
Eu cu ea mai plutesc
Printre nori, să cerşesc...
Dar mă joc...

La subsol sau pe hol,
Tot mai des, când e gol.
Arunc mingea, un lob,
Sparg un geam şi un glob,
Dar mă joc.

Ce să fac? Nu am loc.
Printre blocuri să joc?
Peste tot sunt maşini,
Cu şoferi mai cretini,
Ce mă-njură cu, foc.

Unde? Şi... cum să mai joc?

poezie de Corneliu Zegrean-Nireşeanu din Freamăt de gânduri Lacrimi de dor (intern) (2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireşeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poveşti de ziua voastră

Zi de vară fermecată,
se alintă soarele
şi din nou, în lumea toată
s-au deschis poveştile.

Feţi-Frumoşi şi zâne bune,
zmei, balauri şi pitici
de cu zori încep a spune
întâmplări pentru cei mici.

Însă este-o zi specială,
zi de râs şi de jucat,
deci eroii de cerneală
basmele le-au transformat,

iar duşmanii cei mai straşnici
sunt amici pentru o zi
şi se-arată buni şi paşnici
numai pentru voi, copii.

Reaua-mpărăteasă, iat-o,
nu mai este furioasă
şi pe Alba a iertat-o,
chiar dacă-i cea mai frumoasă.

Lupul şade cu bunica
şi mănâncă... ciocolată!
Greierele şi furnica
îşi împart merindea toată

iar Pinocchio e cuminte,
face teme şi citeşte,
nu mai fură, nu mai minte
şi nici nasul nu-i mai creşte.

Baba-Cloanţa e-o scumpete
şi găteşte prăjituri
pentru băieţei şi fete
care-o văd azi prin păduri.

Nu mai spun de zmeul care
a descoperit deodat'
c-are-o voce-ncântătoare
şi-i maestru la cântat...

Da, copii, de ziua voastră
râde-n noi copilăria
şi în mica lume-albastră
e stăpână iar magia.

Astăzi, toţi povestitorii
şi-au dat mâna peste vreme
şi-au gonit spre zare norii,
la poveste să vă cheme.

Să fiţi buni, să fiţi voioşi.
La mulţi ani, copii frumoşi!

poezie de Mihaela Hură
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec femeiesc

Aşa e mama şi a fost bunica
Aşa suntem femei lângă femei
Părem nimic şi nu-nsemnăm nimica
Doar nişte "ele" ce slujesc pe "ei".

Ei neglijenţi, iar ele foarte calme
Ei încurcând ce ele limpezesc
Ei numai tălpi şi ele numai palme
Acesta e destinul femeiesc.

Şi-n fond, ce fac femeile pe lume?
Nimic măreţ, nimic impunător.
Schimbându-şi după ei şi drum şi nume
Pun lucrurile iar la locul lor.

Cu-atâţia paşi ce au făcut prin casă
Şi pentru care plată nici nu cer
De-ar fi pornit pe-o cale glorioasă
Ar fi ajuns şi dincolo de cer.

Ei fac ce fac şi tot ce fac se vede
Ba strică mult şi ele-ndreaptă tot
Şi de aceea nimeni nu le crede
Când cad, îmbătrânesc şi nu mai pot.

Aşa e mama şi a fost bunica
Şi ca ele mâine eu voi fi.
Ce facem noi, femeile? Nimica,
Decât curat şi uneori copii.

Suntem veriga firului de aţă
În fiecare lanţ făcut din doi
Ce greu cu noi femeile în viaţă
Dar e şi imposibil fără noi...

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!