Curcubeul îndrăgostiţilor

S-a amânat
vizita de lucru
a
lui
Dumnezeu

Bacovia
mătură tacticos
ultimele rămăşiţe

violete

ale
mileniului doi

Hai
Doamne
mai repede

Că
mi-e sete

Şi
nu
mai este
nici

Iarbă verde
pentru
picnicul-de-apoi

poezie de Costel Zăgan din Poeme infracţionale (2000)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Incendiu la duminica cea repede

Cât de repede ne naştem
cât de repede e luni
cât de repede suntem tineri
cât de repede nebuni
cât de repede iubim
cât de repede e marţi
cât de repede rămânem singuri
cât de repede bărbaţi
cât de repede e ura
cât de repede e miercuri
cât de repede suntem Bacovia
cât de repede nu-s ce(r)curi
....................................
Cât de repede îngerul ajunge şchiop
cât de repede paradisu-i un jug
cât de repede e sâmbătă
O şi cât de repede
arde
Doamne
acest
rug

poezie de Costel Zăgan din Poeme de-aprins noaptea (31 august 1979)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înflorim de foaie verde

Suferinţă fii de treabă
primăvara a venit
ia colea un fir de iarbă
un poem fără sfârşit

Primăvara a venit
hai să înflorim în doi
dincolo de infinit
să dăm timpul înapoi

Hai să înflorim în doi
ia colea un fir de iarbă
soarele parcă-i un sloi
suferinţă fii de treabă

Primăvara a venit
pe muchie de cuţit

rondel de Costel Zăgan din Cezeisme II (2016)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec-descântec

Mi-e sete de stele şi lună,
Mi-e sete de mierea din strună,
Mi-e bine pe-a liniştii scară,
Mi-e ploaie, mi-e pace, mi-e ţară!

Mi-e sete de-albastru şi verde,
De codrul ce-n sine mă pierde,
Mi-e bine cu gândul spre mâine,
Mi-e cântec, mi-e ie, mi-e pâine!

Mi-e sete de frate şi soră,
Mi-e floare, mi-e holdă, mi-e horă,
Mi-e bine, când muguri m-aclamă,
Mi-e înger, mi-e rouă, mi-e mamă!

poezie de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Firişoare de iarbă

În ceruri,
Câteva tulpiniţe de iarbă
Stăteau în faţa lui Dumnezeu.

" Ce aţi făcut?"

Atunci, toate, mai puţin una,
Au început nerăbdătoare să înşire

Meritele vieţii lor.

Acea una stătea mai în spate
Ruşinată.
Imediat, Dumnezeu a întrebat-o,

" Dar tu, tu ce-ai făcut?"

Firul de iarbă a răspuns, "O, Doamne,
Memoria nu mă prea ajută,
Pentru că, dacă am făcut fapte bune,
Nu mi le mai amintesc."

Atunci Dumnezeu, în toată splendoarea Lui,

S-a ridicat de pe tron.

"O, cel mai bun firişor de iarbă!" a exclamat El.

poezie de Stephen Crane, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Insomnie în verde

A naibii
iarbă

Creşte
şi
noaptea

Verde legănat

Verde
de
adormit
vântul

Verde la pat

poezie de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dosarul secret al lui Bacovia

Dosarul Secret al lui Bacovia

îl scrie ploaia
pe frunze
pe garduri
de drumuri desfundate de melancolie

Pianul cântă răstignit
Do Re Mi Fa

Serenada privighetorii
cheful meu muzical

De-atâta singurătate
nu mai simt nici ploaia

Muzica îmi intră sub piele

Fulger de plumb
postum

poezie de Costel Zăgan din Elegii bacoviene (30 iulie 2018)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

În schimb, vioara ştie totul despre tăcerile subversive ale lui Bacovia.

Costel Zăgan în Dosarul secret al lui Bacovia (17 iunie 2011)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi totuşi, Bacovia plânge şi de verde, nu doar de negru şi alb!

Costel Zăgan în Dosarul secret al lui Bacovia (17 mai 2014)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când aud de Bacovia îmi vine să mă apuc de verde.

Costel Zăgan în Dosarul secret al lui Bacovia (13 august 2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Altfel de aripă

De nervi vioara lui Bacovia nu mai cântă ţipă

monostih de Costel Zăgan din Universuri paralele (1 iulie 2011)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu mi-e frică să fiu român: România este fiica lui Dumnezeu.

aforism de Costel Zăgan din Inventeme (15 iunie 2016)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

A venit Bacovia

E Bacovia fără un sfert
în loc de rugăciune
îngenunchez
şi
recit
Lacustră

Ploaia repetă monoton

Amin

Mă ridic

În jur
persistă
Bacovia

poezie de Costel Zăgan din Hipebole blitz (2005)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cartea inepuizabilă a cerului

Tatăl meu
în
ultimele
clipe
de viaţă

Căuta
cu înfrigurare
cerul

Crăpat
de
greutatea
incomensurabilă
a
cernelii

Mai
scrii
Doamne

Mai scrii

poezie de Costel Zăgan din Ode gingaşe (28 decembrie 2010)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bacovia, George

George Bacovia: drumul cel mai scurt dintre plumb şi aur.

definiţie aforistică de Costel Zăgan din Definiţii eretice (11 septembrie 2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eminescu fără rest

Copii eram noi amândoi
Dumnezeu şi cu mine
să-mpartă lumea azi la doi
nici Lui nu-i convine

poezie de Costel Zăgan din Axiomele lui Don Quijote (10 aprilie 2015)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fuga dinspre verde

Iubito
nu-ţi
mai
încapi
în
piele

De-atâta
frumuseţe

Nici
primăvara
nu
te
crede

Şi
fuge
din
verde

poezie de Costel Zăgan (9 iunie 2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi-mi e să mai ning...

Mi-e toamnă, mi-e vis,
mi-e cântec şi ploi.
Mi-e albastru de-abis
Dureros de noi doi.

Îmi este ninsoare şi-mi este descânt.
Îmi este durere şi-mi este furtună.
Îmi este plecare şi-mi este şi vânt…
Şi alb... si nesomn, şi mi-e lună.

Şi mi-este departe de tine şi frig.
Şi mi-e amurg şi pustiu.
Şi mi-e curcubeu şi-mi e să mai ning.
Şi mi-e, unde eşti, să mai ştiu.

Şi sete îmi este şi iar îmi e dor,
mi-e rană de cântec în gând.
Şi-mi este şi spaimă... şi-mi este şi... nor
de ploi prea albastre plângând

poezie de Lelia Mossora (11 iunie 2003)
Adăugat de Lelia Mossora
Comentează! | Votează! | Copiază!

Replay bacovian

Atât plopii pentru azil În rest ceilalţi
copaci să-şi descarce frunzele de pe
internet După nevoi şi anotimp Un
hoit un corb un câmp minat cu mu
şeţel şi iarbă zăpada şi eu corbul
lui Bacovia zburând de la un
cuvânt la altul Luna galbena
serenadă a nopţii abia se-a
ude Ecou somnambul
de romanţă

poezie de Costel Zăgan din Elegii bacoviene (5 august 2018)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oh, amurguri...

Oh, amurguri violete...

Vine
Iarna cu plânsori de piculine...

Peste parcul părăsit
Cad regrete
Si un negru croncănit...

Vesnicie,
Enervare...
Din fanfare funerare
Toamna sună, agonie...

Vânt de gheată s-a pornit,
Iar sub crengile schelete,
Hohot de smintit.

Nici o urmă despre tine,
-- Vine, nu vine...

Oh, amurguri violete...

poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bacovia pe diagonală

Zi de zi vai mă sfâşie
Doamne aceeaşi poezie
şi-mi ia aurul la schimb
transformându-mă în plumb

poezie de Costel Zăgan din Axiomele lui Don Juan (1 octombrie 2015)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!