Secretara: Parcă era vorba că afară din peşteră vom vedea soarele.
Domnişoara: Soarele? Ce înseamnă soare?
Moisescu: Soarele e un glob rotund şi foarte fierbinte. Seamănă cu un bec de 100W şi e atârnat de tavanul cerului.

replici din piesa de teatru Logica rătăcirii, scenariu de Valeriu Butulescu (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Domnişoara: Ah, abia aştept să văd soarele. Mi-l imaginez ca pe un bărbat fierbinte, plin de temperament, plin de energie.
Secretara: S-ar putea să te frigă.

replici din piesa de teatru Logica rătăcirii, scenariu de Valeriu Butulescu (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moisescu: Propun să renunţăm la sporul de peşteră, deoarece trebuie să părăsim imediat peştera.
Domnişoara: Adică tot ce am văzut o viaţă întreagă a fost un joc de umbre?
Funcţionarul: Va să zică şi porumbul acela enorm era o umbră.
Moisescu: Porumbul era o umbră, iar mălaiul o ficţiune.

replici din piesa de teatru Logica rătăcirii, scenariu de Valeriu Butulescu (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Contabilul: Eu nu înţeleg ce căutăm în deşert. Parcă era vorba că mergem direct în Ţara Făgăduinţei.
Moisescu: Între sclavie şi pământul binecuvântat se află deşertul. Ne vom chinui prin acest purgatoriu. Dar vom ajunge la destinaţie spălaţi de orice păcate.

replici din piesa de teatru Logica rătăcirii, scenariu de Valeriu Butulescu (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Funcţionarul: Moise, eşti un şarlatan. Ne-ai scos din peşteră, din visul nostru de aur, numai aşa, să ne bată soarele în cap.
Omul Roşu: Jos Moise!
Contabilul: Jos Moise! Jos Moise!
Funcţionarul: Demisia!
Toţi: De-mi-si-a! De-mi-si-a!
Moisescu: Sunteţi neserioşi. Vă purtaţi ca nişte mârlani.

replici din piesa de teatru Logica rătăcirii, scenariu de Valeriu Butulescu (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Struguri

Soarele a căzut în panere,
Albastru, violet, auriu,
Soarele dealurilor mele,
Soarele dulce pe care îl ştiu.

Strugurii mei, luminile mele,
Gem în panerele lumii,
Soarele din viile acestea mustoase,
Soarele căzut pe mâinile tale.

poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis de soare

tu ma imbratisezi precum
soarele
soare plutind in apele
norilor
tu esti soarele care rasare
pe cerul vietii mele
tu esti rupt din soare
si lipit de inima mea
tu esti soarele care-mi
bate la fereastra in fiecare
dimineata
pasarea galbena cu pene
de soare
strabate vazduhul
vis galben
soare de aur
aur de soare
vis.

poezie de Stela Cioban
Adăugat de Stela Cioban
Comentează! | Votează! | Copiază!

În fiecare zi, soarele găseşte câte un om care să merite, ca el, soarele, să-şi rotească privirea, urmărind omul, până când unul dintre ei asfinţeşte. De parcă şi omul poate fi un soare, iar soarele – o floare care să-şi aplece fruntea sau obrazul înspre el.

citat din romanul Ambroise de Doina Postolachi (iulie 2017)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Secretara: Adio, vremuri minunate! Ţineţi minte? Niciodată n-am ştiut ce-i setea pe malul Nilului.
Domnişoara: Faraonul ne lăsa să bem cât vrem. Direct din Nil. Era tare drăgălaş Faraonul.
Contabilul (Nostalgic): Şi ce apă minunată! Parcă era sifon.

replici din piesa de teatru Logica rătăcirii, scenariu de Valeriu Butulescu (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cad pe ape

Soarele jos a picat,
Soarele, soarele,
Ca rochia ta din pat,
Soarele, soarele.
Cade o frunză din înalt,
Frunzele, frunzele,
Ca palma mea din părul tău cald,
Frunzele, frunzele.
Lunecă din cer o stea,
Stelele, stelele,
Ca lacrima pe faţa ta,
Stelele, stelele.

poezie celebră de Grigore Vieru
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dar sorii Pleiadelor sunt foarte îndepărtaţi, sunt la vreo 190 de ani lumină de noi, iar Soarele nostru, transportat acolo, nu l-am mai vedea decât numai ca o steluţă de mărimea 9, adică numai cu lunetele l-am mai putea vedea. Dacă există locuitori pe unele din planetele acestor sori gigantici, apoi ei văd Soarele nostru ca o stea de mărimea 9 în constelaţia Şarpelui. Nici nu ar bănui ei că în jurul acelei steluţe neînsemnate pluteşte un glob numit Pământul, ai cărui locuitori se silesc să priceapă rostul universului.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moisescu: Acuma, pentru că ne-am băut laptele şi mierea, putem finaliza problema organizării. Nu e de glumă. Cei de pe Muntele Sfânt ne-au cerut restructurări urgente.
Secretara: Cum adică, restructurări?
Moisescu: Simplu. Se modifică schema. Trebuie să renunţăm la trei birouri.
Funcţionarul: Au înnebunit? Am târât aceste birouri prin deşert atâta vreme. Şi acum ne cer să le scoatem din scenă?
Moisescu: Aşa s-a hotărât, aşa vom face. E prea mare numărul de birocraţi pe cap de locuitor.

replici din piesa de teatru Logica rătăcirii, scenariu de Valeriu Butulescu (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pătratul

unde e beznă e întuneric
unde-i lumină arde un bec
soarele nu
e destul de puternic
pământu-i rotund universul e sferic
zilele nopţilor trec
pătratul
rămâne pătrat omul consumă
curenţii de aer pământul
e rotund înclinat
spre dezastre

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soarele nu ştie cine e corect. Soarele nu ştie cine e greşit. Soarele luminează fără scopul de a încălzi pe cineva anume. Cel ce s-a găsit pe sine însuşi e asemenea unui soare.

proverbe japoneze
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Floriile

Iată zile-ncalzitoare
După aspre vijelii!
Vin Floriile cu soare
Şi soarele cu Florii.

Primăvara-ncântătoare
Scoate iarba pe câmpii
Vin Floriile cu soare
Şi soarele cu Florii.

Lumea-i toată-n sărbătoare,
Ceru-i plin de ciocârlii.
Vin Floriile cu soare
Şi soarele cu Florii.

poezie celebră de Vasile Alecsandri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Priveşte culoarea feţei iubite ca soarele
Luna mâncată de nori se ceartă cu soarele.

Lumânării i-a fost dor de pletele iubitei
Într-o singură viaţă dragostea e ca soarele.

Despică-mi pieptul şi vezi cum inima bate, deschide
Fereastra spre marea care spumegă ca soarele.

Ey, Fuzulî, când profetul se-mpotriveşte, nu lua
În seamă, uită-te la o fată ca soarele.

poezie clasică de Fuzulî din Gazeluri (2005)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Contabilul: Ah, nu suport această lumină. Soarele vostru e un foc nebun. Cine oare are interesul să risipească energia Universului?
Funcţionarul: Încearcă să nu-l iei în seamă. Soarele e un adevărat Făt-Frumos, spătos ca un cal şi mintos ca un lider sindical.

replici din piesa de teatru Logica rătăcirii, scenariu de Valeriu Butulescu (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moisescu: Întrucât v-aţi cristalizat deja gândirea politică, cred că ar fi cazul să ne apucăm de lucru.
Contabilul: Domnule Moisescu, parcă alta era înţelegerea.
Funcţionarul: Tigrul a dispărut, Faraonul a căzut, ideologia doarme. Cine crezi dumneata că mai vrea să muncească?

replici din piesa de teatru Logica rătăcirii, scenariu de Valeriu Butulescu (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă soarele îl luminează pe el, înseamnă că soarele şi-a făcut datoria... Şi poate să intre în eclipsă.

Teodor Mazilu în Elegie la pomana porcului (1976)
Adăugat de George Geafir
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mângâiaţi şi-mbrăţişaţi de soare...

Tu şi el, doi rătăciţi, doi loviţi de soartă... prea trişti.
Parcă erati doi copaci desfrunziţi si goi, zilnic mângâiaţi de ploi
Dar sărutaţi de soare!...
Ce s-a-ntâmplat oare, cum v-ati aflat? V-ati vindecat?
Ea a plans, s-a rugat, a şi înjurat, dar s-a-nălţat... Ai aflat?
.
Ţi-ai inchipuit că era fericit, când a venit de v-ati întâlnit?
Imi amintesc, nu era toamnă, si-n suflet... şi el ducea
De mult, a lui dramă ce încă îl durea, îl apăsa, nu se vedea...
Dar, sărutaţi de soare,
V-aţiîmbrăţişat!... Si de mana, aţi plecat veseli, chiar fericiţi.
.
Soarele vă mângâia, soarele vă săruta, soarele vă-nfierbânta
Si amandoi, aţi simţit că va fi un tainic viitor, împreuna... Si-a fost!
Vis, Eden pe pământ-paradis, de nimeni descris, doar simţit...
Întâmplare de uitare?... Nu, neuitată niciodată.
Între-un covor de gânduri, te-aşteaptă si te cheamă oricand.
.
Stiu, că si orb de-ai fi, o vezi, o ştii si ai gasi-o!
Ai invatat-o ca pe- lectie, logic, pe de rost şi toata.

poezie de Garofiţa Popescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soare

Soarele

Soarele, de cum se-arată,
Pentru unii e o mană
Ajutându-i ca să poată
Face umbră de pomană.

definiţie epigramatică de Iulian Tănăsescu din Dicţionar de epigrame (1981)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!