Unui doctor darnic

Cu-injecţii şi medicamente,
Ca-n faţa morţii iminente,
Făcu, de teamă să nu mor,
Din mine un laborator!

epigramă de Mircea Micle
Adăugat de Mircea Micle
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şansă

Efemerida-n zi frumoasă
Trecuse prin a morţii coasă;
Chiar de-a trăit o zi, nu-o lună,
Măcar a prins o vreme bună.

epigramă de Mircea Micle (26 mai 2011)
Adăugat de Mircea Micle
Comentează! | Votează! | Copiază!

În faţa morţii

Când tare-ai fost în faţa sorţii,
Fii tare şi în faţa morţii!

distih de George Budoi din Viaţa şi Moartea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (1 septembrie 2017)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

În Serbia bolnavii mor de moarte naturală. Din lipsă de medicamente.

aforism de Aleksandar Cotric din Cartea neagră, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina vieţii înspre ea ne cheamă.
Din cupa sacră a iubirii bem.
Privim în ochii morţii fără teamă;
În faţa ei cu toţi datori suntem.

catren de Mihaela Banu din Te rătăcesc în gânduri, ca să te regăsesc (2020)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jurământul se dezleagă-n faţa morţii: credincioşii ca păgânii mor.

Ibn Hazm al-Andalusi în Colierul porumbiţei
Adăugat de Cecilia Ivanov
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca-n codru

Azi se fură ca-n pădure
Şi-i normal şi foarte logic
C-au ajuns ca să ne fure
Chiar şi ceasul... biologic!

epigramă de Mircea C. Dinescu din Revista nouă, nr. 7 (2009)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Monologuri şi paralelisme

teamă şi păstârnac
aşa colegul
de la patul alăturat descrie
"nelocul" acesta
teamă pentru fricile iminente
viitoare şi trecute – trecute?!
Da, de replicile lor...
Păstârnac
Păstârnacul din borcanul meu cu
tocană de legume
aşa suntem
ne învaţă aici cum
să ne fie
frică de frici plus
poziţia păstârnacului destoinic...
băieţaşi –
ei uită că nu suntem născuţi
în spaţiul acesta, cel puţin eu
Nu

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

Medicul devenit scriitor

Fi'ndcă te-ai lăsat de medicină,
Mare merit ai, nicicum o vină,
Căci, de când eşti scriitor,
Pacienţii nu mai mor.

epigramă de Mircea Micle din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apreciere

Este ca şi altădată
O femeie foarte bine,
Mai ceva chiar decât mine,
Parcă-i neutilizată!

epigramă de Mircea Micle (9 februarie 2009)
Adăugat de Mircea Micle
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soţii şi puiul fript

Soaţo! chiar de ne iubim,
Suntem numeroşi, nu-i bine;
Şi aş prefera să fim
Numai puiul şi cu mine.

epigramă de Mircea Micle (23 mai 2011)
Adăugat de Mircea Micle
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul rozelor ce mor

E vremea rozelor ce mor,
Mor în grădini, şi mor şi-n mine -
Ş-au fost atât de viaţă pline,
Şi azi se sting aşa uşor.

În tot, se simte un fior,
O jale e în orişicine.
E vremea rozelor ce mor -
Mor în grădini, şi mor şi-n mine.

Pe sub amurgu-ntristător,
Curg vălmăşaguri de suspine,
Şi-n marea noapte care vine
Duioase-şi pleacă fruntea lor... -
E vremea rozelor ce mor.

rondel celebru de Alexandru Macedonski din Poema rondelurilor (1927)
Adăugat de Isolde
Comentează! | Votează! | Copiază!

Micle

nu trebuia să îi scrii
nu trebuia să îi vii
nu trebuia să-i mai ucizi cu sânge
rece picioarele care nu încăpeau în şosetele
pantofilor dulci fără degete-n etajere -
cartofi-eunuci în umblarea ră
sunătoare după fustele ieşilor dumitale -
micle
trebuia să fii o femeie de
săvârşită din viaţa de-acum
când geniul piticului uluitor (?!) boem şi poet
te-a cunoscut prin ale sale sfere
castrate la atingerea sorţii
la destinderea
morţii cu somnoroase prăsele -
micle
ce bună erai încă mai eşti
de vorbit de tăiat de iubit...
grai şi trist crai
uite: îţi e
criminalul

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Martor la divorţ

Domnule judecător,
Dacă mint, aici să mor.
Soţii se certau frecvent,
Mai ceva ca-n parlament.

epigramă de Mircea Constanda din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adunare

O reuniune pură,
Nu ca cea din parlament,
Unde-aproape permanent
Este o... adunătură.

epigramă de Mircea Micle (22 februarie 2011)
Adăugat de Mircea Micle
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultima pagină, nescrisă

mi-e dor de mirosul busuiocului prins
în grinda din casa bunicii
şi de ploaia care vindeca dealurile triste
sub care tata
îşi etala sudoarea

mi-e dor de oameni şi de mine
de copilul care impresiona alergând
desculţ
după fluturi

ştiu c-am plecat din mine
în clipa în care
miriştea îngenunchea
în faţa dimineţii
ca o tăcere

mi-e dor şi de tine, doamne!
ca de-o respiraţie
în faţa morţii

poezie de Teodor Dume (2014)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toată viaţa am vrut să fiu pregătit pentru orice mi s-ar întâmpla. Acum, în faţa morţii, îmi dau seama cât de nepregătit mor.

citat din Cesare Borgia
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Foarte mediatizatului pod de pe apa Buzăului

Podul din Mărăcineni
Îi făcu pe Buzoieni
Cunoscuţi, ca-n nici un an,
Tot din vina lui Traian.

epigramă de Celarian Bucuroiu din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soldaţii duc lupte, mor şi şterg răni

sunt un soldat
care se încăpăţânează să înainteze prin el, deşi, uneori, drumurile se înfundă,
ajung la răscruci de mine cu mine, de mine cu tine,
iar uneori, când drumurile se închid cu totul, mă găsesc zidită ca Ana lui Manole
şi mă mai eliberez o dată. mai eliberez o teamă, o slăbiciune, un lanţ.
sunt un soldat care se încăpăţânează să înainteze fără hărţi, fără arme,
chiar dacă viaţa mă mai aruncă în mijlocul unor bătălii, iar eu nu am nimic,
decât o inimă pe care o bag la înaintare. şi mor.
mai moare o iubire, mai moare o încredere, mai moare o bucată adâncă din mine,
mai mor nişte vise, dar eu sunt un sodat şi nu contează.

ce dacă mai mor o dată?

soldaţii se ridică din morminte, mai şterg o rană, mai şterg o moarte
şi merg mai departe. eu sunt aşa cum spunea tata:
un soldat neinstruit care are mai multe inimi de rezervă, din prea multă dragoste.
care crede în drumuri nestrăbătute. uneori, ajung la luminişuri de mine cu tine,
de mine cu mine şi înţeleg de ce soldaţii stau mereu de veghe,
nu dorm şi nu bat pasul pe loc

soldaţii duc lupte, mor şi şterg răni!

poezie de Sandrina-Ramona Ilie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul albinelor

Albinele-s laborator
De miere - dulce elixir,
Cu gustul lui îmbietor
Ce îl culegem în potir.

Gândesc mereu şi mă tot mir
Că faptul nu-i întâmplător...
Albinele-s laborator
De miere - dulce elixir.

De intră cineva pe fir,
Devine roiul mai sonor,
În stare este de omor
Când hoţul vine musafir.

Albinele-s laborator.

rondel de Ioan Friciu (2016)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Criza de medicamente

În loc de medicamente,
Bătrânii iau condimente -
Ardei roşu şi piper
Şi pironesc ochii în cer.

epigramă de Dumitru Delcă (30 iulie 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!