E timpul

Am înţeles că bate ceasul
Să mă retrag în cuibul meu,
Să trag oblonul la fereastră
Şi să vorbesc cu Dumnezeu.

Să scotocesc prin buzunare,
Bucăţi de linişte s-adun,
Să pun cristalul în cuvinte
Ca-n rugăciunea ce o spun.

Cu sufletul descătuşat,
Cu picături din călimară
S-aduc aproape orizontul
Şi timpul scurs să nu mă doară.

poezie de Mariana Dobrin din Îngerul albastru
Adăugat de Mariana Dobrin
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

e atât de linişte în mine...
e-atâta murmur şoptit si cald...
încât aud cum mă sfărâm în bucăţi de tine
in firimituri de cuvinte si sclipiri de dor...

amestecându-mă cu timpul...

poezie de Mariana Daniela Bidascu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De întâi aprilie

Soţul crede că-l iubesc,
Mi-l alint, îi spun "comoară"'
Pe întâi îl păcălesc,
Iar în rest... îl trag pe sfoară!

epigramă de Mariana Dobrin din Adevărul şi minciuna (2011)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cerc vicios

N-aş vrea prin Kabul erou,
Prefer conductor de metrou
Dacă stau şi mă gândesc
Şi prin minte scotocesc

Aş cam da munca-ntre şine
Pe nurii unei balerine,
Care-mi spune într-o doară,
Mă priveşte, mă măsoară...

- Să ştii că eşti interesant
Şi-mi pari genul amuzant,
Totuşi, aş avea-un regret,
Îţi spun micul meu secret:

Visul meu de-adolescentă,
Doar o plăcere inocentă,
Mi-am dorit, sună bizar,
Un sergent din Kandahar!

poezie de Alex Dospian (iulie 2013)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noaptea-mi bate la fereastră ...

Noaptea-mi bate la fereastră
Amintind iubirea noastră,
Când simt, pentru-a câta oară,
Că tristeţea mă-nfioară.
Cu singurătatea soră,
Număr oră după oră,
De mă apasă pereţii
Până-n ceasul dimineţii.
Noaptea, timpul se dilată,-
Ceasurile prind să bată
Sferturi, jumătăţi şi ore,
Zorii zilei să-i implore.
Noaptea lungă şi pustie,
Îmi va ţine companie
Stând cu mine la taclale,
Umplând ceasurile goale.
Printre florile din glastră
Noaptea-mi bate la fereastră
Alungând pe orişiunde,
Ore, minute, secunde...

poezie de Mihaela Banu din Ne învârtim în cercul vieţii (2012)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te iubesc fără cuvinte

Când nu îţi spun că te iubesc să ştii că te iubesc mai mult
Eşti un parfum sublim ce-l simt, fără cuvinte...
E uneori prea greu de spus, prefer să tac şi să ascult
Când număr printre picături vechi jurăminte

Când uit să-ţi spun că te iubesc, să nu tresari în visul tău
Şi să nu crezi că te-am pierdut printr-o uitare…
Secundă-ţi sunt într-un abis, eşti clipa sufletului meu
Prin întunericul prea dens te-mbrac în soare

Când nu ţi-am spus că te iubesc, te-am mai iubit încă odată
Şi neştiind că te ador, mi-ai plâns în braţe
Smaraldul trist din ochii tăi m-a tot strigat ca altadată
Lăsând durerea ce-o simţeai să mă agaţe

Când nu-ţi voi spune te iubesc, să ştii că te iubesc din nou
Şi-ţi scriu pe buze un sărut ce nu te minte
Nu mă-nvăţa cum să te chem în noapte cu al meu ecou!
Eu ştiu să-ţi spun că te iubesc fără cuvinte…

poezie de Mariana Eftimie Kabbout
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăciune în timpul inundaţiilor

Doamne, apă-ai dat prea multă,
Doar o rugă îţi mai spun:
La români, te rog, m-ascultă,
Dă-le şi ceva... săpun!

epigramă de Mariana Dobrin din Epigrama la scenă deschisă
Adăugat de Mariana Dobrin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuibul

Din cuibul meu, pui au zburat în zi de vară, zi senină,
Şi bucuroasă îi priveam cum dau din aripi în lumină!
Când bruma toamnei se aşterne şi frigul simt cum mă-nconjoară
Mă uit în zări, cât mai departe, aştept un pui ca să apară...

Un scurt popas.-Ce faci? Cum eşti? Vrei supă sau o pană-n dar?
Vom sta o noapte la poveşti... lângă o sobă cu mult jar!
Pe rând, ne amintim de toate, câte au fost în cuibul plin,
De zilele cu bucurie şi albul florilor de crin....

Dar vremea trece, zori apar, răsfrâng luminile-n muşcată
În linişte uşa deschid şi trag zăvorul de la poartă.
Cred c-am visat în noaptea lungă, solstiţiu este pe aproape
Şi iarna rece mă aşteaptă, în braţ, cu două-trei cojoace.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăciune în timpul inundaţiilor

Doamne, apă-ai dat prea multă!
Doar o rugă îţi mai spun:
La români, te rog, m-ascultă,
Dă-le şi ceva... săpun!

epigramă de Mariana Dobrin din Cuget, deci exist, dar nu mai rezist (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plouă cu grindină afară
şi trag storurile la fereastră
să nu-mi tulbure
liniştea din casă
şi din sufletul meu.

gogyohka de Ion Cuzuioc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Călătorie prin cuvinte

Pot să trec prin amiaza tăcerii,
să-i îndur singurătatea
într-o călătorie prin cuvinte
dintr-un roman apocrif.

Să muşc nemilos din marginea durerii
ce mă pune la încercare,
trecând prin tunelul de sare
până dincolo de apele morţii.

Frunze de mentă sălbatică să pun
lângă inima ce-mi bate
cu limbi de ceas cântător
în cuibul mătăsos al somnului.

Noaptea să-şi ridice ochii
din întunericul fără trup
şi cu secera lunii să-i taie
picioarele prea lungi.

Aromele dimineţii să-i beau
cu potirul dragostei
şi să cer luminii de rouă
regină să-mi fie.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A venit la mine Moşu'...

Stăteam la geam pe înserat
Speram să ningă-oleacă,
(Mai mint şi eu, eram pe chat
Ca vremea să mai treacă),
Deodată sar şi mă trezesc
Cu Moş Crăciun în casă,
Îmi bagă ho, ho, ho, firesc
Prin barba lui cea groasă,
Îi spun să stea lângă cuptor
Îi dau vin fiert şi şuncă
Dar el îmi zice-un pluguşor
Scăpat ca din speluncă:
-Aho, aho, măi cetăţene
Stai şi nu te umfla-n pene,
C-am venit s-aduc ulcica
Cu-ndelemn de la bunica,
Cu făina pentru pizza
Şi cu zahăr Coroniţa
Tu dospeşte-ţi aluatul
Iar guvernu-ţi dă rahatu';....
Iarna-ai grea, omătu-i mare,
Iar n-am bani în buzunare
Fiindcă-şi puşi la borderouri
Nu am bani pentru cadouri,
N-am ce să vă pun în sac,
Ce-am făcut, s-a scurs pe crac,
Dă-mi tu mie o leţcaie
Vei primi-ndoit pe foaie;....
Mâine anul se-noieşte
Tot cu boi pe tron fireşte,
Care trag la munca grea,
Se gândesc ce să-ţi mai ia.
Ia mai mână cetăţene
Lupta, nu-ţi mai fie lene,
Dovedeşte c-ai măciucă
Bagăle-o-n guvern şi-mbucă;
De urat aş mai ura
Dar mi-e că mă voi îmbăta
Eu de cinste-ţi mulţumesc
Timpul nu ţi-l mai răpesc
Îţi spun la mulţi ani din fiere
Pa şi pu! la revedere!....-
Eu nu l-am condus afară
Cum ar fi fost cuvenit,
Ci frumos cu o fanfară
l-am băgat pe-unde-a ieşit,
Dupa ce vine cu golul
Mai îmi toarnă şi palavre,
Că la noi minune-i solul
Ies din el la vot cadavre,
Şi că noi am duce vina
De prin '90 încoace...
Ce prostii!... La noi-i Divina
Comedie, asta zace!....

poezie de Vasile Zamolxeanu (22 decembrie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ceea ce m-a umplut de tristeţe

(caut cuvinte cu rezonanţă muzicală)

la ora prânzului am întâlnit-o pe dânsa
sfânta care are grijă de lebede şi de porumbei
de pescăruşii şi de câinii din Insulă
se tânguia
e sufletul meu
catran de supărare
cătrănit rău de tot

cineva furase ouăle din cuib
şi de aceea
lebăda şi lebădoiul
sunt atât de nefericiţi

lebedele erau pe apă, cuibul părăsit
ceea ce m-a umplut de tristeţe

să aştepţi să se nască 8 pui de lebădă
şi-n loc de bucuria aceasta
să te trezeşti cu cuibul părăsit
ce vrei mai trist de atât?

trec peste-o vale de tristeţe
caut cuvinte cu rezonanţă muzicală
prin întâmplările diurne
aproape-n fiecare zi
o poveste nouă
ca apa-n izvorul meu
la care trebuie să urc
împreună cu câinii mei
care cunosc şi iubesc locurile din Insulă

cărările-s pline de anotimpuri
de la toamnă la primăvară
nu trece mai mult de o clipă

"E noapte târziu
un greier zurliu
îmi cântă-n fereastră
o simfonie albastră...

Aici toamna se lasă cu nopţi fermecate
de greieri cântate...

Zilele-s scurte,
ploile multe şi oameni ursuzi
fac viaţa să pară, ca o povară
dar eu am un loc de refugiu, mereu

Un cer plin de stele
sclipiri efemere
şi visele mele
poteci argintii..."

glasurile-s amestecate-n sufletul meu
clipele-s lungi, cât un Voiaj
de la Tomis la Cartagina
şi înapoi...

ai început povestea candelabrului şi-a cucului
din ceasul dulapului cu 5 uşi...

poezie de Ioan-Mircea Popovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe-un petec de hârtie

O lacrimă s-a scurs în călimară,
Peniţa frântă n-a mai vrut să scrie,
Idila începută-n miez de vară
S-a stins în toamna rece şi pustie.

Ardeau iubirile de-odinioară
Şi le stingeam pe-un petec de hârtie,
O lacrimă s-a scurs în călimară,
Peniţa frântă n-a mai vrut să scrie.

Mi-e dor de sărutarea ta târzie,
Cerneala mirosea a primăvară,
Plângea romanţa-n strune de vioară
Şi linişte-mi găseam în poezie,
O lacrimă s-a scurs în călimară.

rondel de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis cu ochii deschişi

visul din miezul zilei o minune albastră
trăit cu ochi deschişi care privesc spre cer
mănunchi de raze îmi bate la fereastră
muzici îngereşti mă ajută să sper.

universul meu răsună ca o harpă
mâini diafane pun timpul în mişcare
freamăt de viaţă într-o nouă etapă
romantismul meu se umple de culoare.

am aşteptări să se-ntâmple minuni
să-mi curme amarul bătrâneţea grea
soarele meu apune peste rugăciuni
lăsându-mi în suflet dulce liniştea.

lumini îmi pun pe tâmple diafane cununi
să-mi înfrumuseţeze pururi dragostea.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea iar a revenit

De multe ori am vrut să zbor
până dincolo de cer.
Să-închid acolo al meu dor,
să rămână un mister.
Să nu mai ştiu nimic de el.
Să nu-mi mai ardă inima.
Să pun iubirii lăcăţel,
s-o uit pentru totdeauna.
Sufletul să nu mă doară,
să mă simt descătuşat.
Fără foc la inimioară
şi cu sine împăcat.
E drept, voinţă am avut.
De reuşit, n-am reuşit.
M-ai fermecat cu-al tău sărut,
Iubirea iar a revenit.

poezie de Dumitru Delcă (16 iulie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inspiraţie

Despre vin şi-a lui virtuţi,
Ce se trag din mama viţă,
Scrii cu har de ne laşi muţi
Numai dacă... te faci criţă!

epigramă de Mariana Dobrin din Epigrama la scenă deschisă
Adăugat de Mariana Dobrin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poarta spre Dumnezeu este credinţa, iar forma prin care se intră la Dumnezeu e rugăciunea. Rugăciunea e singura manifestare a omului prin care acesta poate lua contact cu Dumnezeu. Gândită creştin, rugăciunea ne arată că umilinţa înalţă, iar nu coboară pe om.

citat celebru din Petre Ţuţea
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu

Rănit într-o confruntare de vise, cu o armă
Mă retrag stingher în agonie
Într-un colţ de noapte ce nu vrea să adoarmă
Suferind probabil de o veche insomnie.
Cu atâtea gânduri la capul unei idei
Mă retrag treptat din viaţa voastră
şi nu mai bântui ale sufletului alei
Nu vă mai tratez existenţa sihastră.

De aceea poemul meu este sigilat
Ca un vers cioplit pe fluierul de soc
Ca un vis înfierat pe cerul dantelat
Ca un înţeles pierdut pe fundul unui doc.
De aceea mai pun o virgulă la versul nescris
Cu cerneala nopţii care mă asfixiază
Se pare că poezia mă chinuie şi-n vis
şi sufletul mi-l modelează
Probabil mă pregătesc pentru paradis.

poezie de Iustinian Gr. Zegreanu
Adăugat de Iustinian Gr. Zegreanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gânduri...

Cad picături de ploaie rece
Peste pervazul din fereastră
Şi udă florile din glastră,
Iar ploaia nu mai trece...

Un fulger luminează-n noapte,
Un tunet se aude–n depărtare,
Prin ropotul de ploaie se-aud şoapte,
Şi gănduri trecătoare...

Iar gândurile mele sunt confuze,
Deşi e frig, eu ard de dor,
Vântul serii şuieră prin frunze,
Petalele se pierd în zbor.

Cad picături de ploaie rece,
Peste pervazul din fereastră,
Cad picături peste amintirea noastră,
Iar ploaia nu mai trece...

poezie de Florentina Danu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Odihnă

Sunt singură. E linişte în jur.
Ceasul respiră, apoi tace, cu timpul vrea să se împace.
O carte nici bună, nici rea se odihneşte şi ea.
Sufletul meu închină un imn oboselii senine.

poezie clasică de Margareta Sterian
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!