Atunci când ne plângem morţii, ne plângem de fapt propria neputinţă sau chiar moartea.

Rita Drumeş în Staccato - Frânturi de viaţă
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să nu plângem ce am pierdut, să nu plângem ce pierdem, să nu plângem ce vom pierde. Să ne bucuram că suntem o existenţă sub cerul vieţii care se poate indentifica pe sine insăşi şi să încercăm să nu ne pierdem sufletul.

Viorel Muha (2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne plângem

Românul veşnic reproşează
Când n-a făcut nimic în viaţă:
Că tata n-a fost om de vază,
Că popa nu i-a dat povaţă.

epigramă de Vasile Iuşan din Am cap de neamţ, nu de chibrit! (2009)
Adăugat de Vasile Iuşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne întoarcem în cuvinte chiar şi atunci când amuţim iremediabil, când simulăm vorbirea tăcută şi plângem nescris.

Cristian Lisandru în Cuvinte (10 decembrie 2010)
Adăugat de Cristian Lisandru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doliu

Bergamo e-n doliu...
Morţii se plâng într-un mod iluzoriu.
Un preot se roagă deasupra coşciugului închis,
Ca sufletul celui ce-a fost,
Să ajungă în Paradis.
Nu se va învinge moartea
Decât prin rugăciuni...
Luaţi aminte, români!
Plângem morţi fără nume
Din morminte comune.
Nu mai sunt locuri în cimitir.
Repetat plângem. Tot asemeni murim...
E simfonie de lacrimi, durere şi chin.
Incineraţii se ridică în rugă şi cruci.
Ucigaş fără chip,
Vrei tămâie la schimb?!
Oh, tu nu ştii să plângi!
Tu, satanicul nimb...

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să plângem...

Să plângem azi copiii ce şi-au pierdut chipul pe vecie
Şi copţi bărbaţi, femei, ce vor avea trup mutilat.
Să plângem pe bunici ce şi-au pierdut nepot deodat'
Şi îndrăgostiţi eterni, rămaşi fără perechea, mai deunăzi vie.

Să plângem câte vise au pierit definitiv, fără să zboare
Şi cât de atroce, multă, a fost durerea dinainte.
Să plângem ultima atingere, ultim sărut fierbinte
Pe buze, sau pe frunte, de atâţi ştiuţi, mai ieri doar oarecare.

Să plângem vinovaţii ce se îmbuibă în cârca noastră, indiferenţi,
Interesaţi doar s-aibă cât mai mult, vampiri de neam, hiene...
Să plângem, c-or muri de atâtea burţi, de atâta nesfârşită lene
Şi rugi să îndreptăm în sus, să fie morţii cât mai competenţi!

Să plângem o popie ordinară azi, impostor ortodoxă,
Ce ştie doar să fure prea sărac, în fum să-l tămâiască...
Să plângem că tot ne vând gropi, de morţi, ei, tagma mişelească,
Că stă ascunsă, pronând ce-i lumina doar de Paşte... clerul nostru noxă.

Să plângem hoardele în convoaie oficiale tot mai nesfârşite,
Ce vor sfârşi în minciună răstigniţi de atâtea, atâtea răuri.
Să plângem perfidia şi hoţiile adânci, adânci până la hăuri,
Ce-au împânzit o ţară şi se cer, ordurile ce sunt... nepedepsite.

Să plângem pe-un pungaş primar, ce-şi vrea doar lui mumia prin spitale,
Pe banii mei şi ai tăi, ca el să-i ţină... şi i-a pus deoparte.
Să plângem că-i o viaţă atât de scurtă, un blestem cu totu' aparte,
Ca tot cei neavuţi să fie mai curând lui Dumnezeu, să-i stea în poale.

Să plângem noi, viii de acum, pe morţii noştri, de-acum noi
De-o noapte de coşmar, sacrificaţi pe altarul lăcomiei.
Să plângem ce-am avut şi şi-au plătit soborul cast, al nevinovăţiei...
Dar să nu stăm apatici, că suntem încă mulţi... şi sunt şi eu cu voi!

Să plângem pân' om seca lacrimi, de nu ne-om cere ţara înapoi,
Să nu stăm doar la poarta "Colectivului"... Să fim cu toţii... NOI!!!

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (1 noiembrie 2015)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne urmărim propriile ambiţii cu egoism şi apoi ne plângem de lipsa de altruism a lumii. Îi respingem pe oamenii care nu ne plac şi pe care nu îi considerăm suficient de frumoşi, atrăgători, cu statut social dar plângem că lumea e rea şi lipsită de iubire pentru noi când defapt suntem trataţi exact cum îi tratăm noi pe cei care ar avea nevoie de aceleaşi lucruri ca şi noi: iubire, atenţie, grijă. Ne plângem de lipsa de cultură din mass media în timp ce măsurătorile arată clar audienţele cele mai mari exact pe incultura de care ne plângem cu atâta ipocrizie. Lumea se schimbă foarte uşor când te schimbi tu. Arată tu altruism, iubeşte-i pe cei care nu au parte de iubire, aruncă televizorul pe geam şi ai grijă ce cumperi şi cui acorzi atenţia ta. Răul pe care tu îl percepi în lume nu ar exista dacă nu l-ai hrăni chiar tu. Când începi schimbarea?

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

N-ar trebui să ne plângem că am aşteptat prea mult, ar trebui să ne plângem că ne-am prea grăbit.

citat clasic din Paolo Mantegazza
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un om nu poate scăpa de lanţurile în care viaţa îl încătuşează decât atunci când tot ea acceptă să-l elibereze. Sub o formă sau alta, va rămâne încătuşat până îşi va însuşi lecţiile vieţii, preţul fiind acelaşi, indiferent de cătuşe.

Rita Drumeş în Staccato - Frânturi de viaţă (1 septembrie 2008)
Adăugat de radu negrea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire este atunci când două inimi cântă acelasi cântec. Când una dintre ele schimbă cântecul, în cealaltă ia naştere dezamăgirea.

citat din Rita Drumeş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atunci când plângem, o facem ca să udăm florile pe care le-am sădit în sufletele noastre.

citat din Irina Binder
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă ar fi trebuit să plângem, ar fi trebuit s-o facem atunci când ne-au fost luate armele.

citat din Hannibal
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Curios cum găsim în orice motive ca să ne plângem, uitând să recunoaştem stropul de fericirea atunci când ne pică în ceaşca de cafea a dimineţii...

aforism de Sorin Şomandra
Adăugat de Sorin Şomandra
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea nu ţine cont de nimic! Pe ea nu o interesează de eşti tânăr sau bătrân, de eşti ateu sau ortodox, de eşti liber sau încătuşat!

Rita Drumeş în Staccato - Frânturi de viaţă (15 aprilie 2007)
Adăugat de radu negrea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Momentul în care plângem la un film nu e cel în care lucrurile sunt triste, ci atunci când ele se dovedesc mai frumoase decât ne aşteptam.

citat din Alain de Botton
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De va fi să fie o iubire profundă şi nu doar atracţie trupească, atunci nimeni şi nimic nu-i va putea fi barieră, dar de este doar un foc de paie, atunci vei avea exact ce rămâne în urma unui foc de acest gen.

Rita Drumeş în Staccato - Frânturi de viaţă (5 august 2008)
Adăugat de radu negrea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu trebuie să ne plângem când se încheie viaţa, pentru noi sau pentru fiinţa iubită; putem privi înapoi cu mulţumire, dacă a fost trăită curajos şi onorabil.

citat celebru din Albert Einstein
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Decepţie

Chiar de vecinul meu s-a dus,
Îl plângem toţi, îl regretăm...
A mai rămas o pâine-n plus,
Însă cu ce s-o cumpărăm?

epigramă de Nichi Ursei din Cimitirul vesel (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu contează câte discuri se vând sau câţi muzicieni cu chelie şi semi-pensionaţi, ca mine, mai sunt ascultaţi, chiar dacă o singură viaţă e salvată, merită să ajutăm, tot e mai bine decât să ne odihnim fundurile şi să ne plângem de sărăcia din lume.

citat din Peter Gabriel
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sufletul plânge deseori şi noi nu ştim cum să-l facem să râdă şi atunci plângem împreună cu el, ca să ştie că-i suntem alături.

citat din Simona Oncescu Tunaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În viaţă avem parte de o paletă vastă de întâmplări, ce modifică structura sufletească, ce destramă echilibrul interior sau îl consolidează, după cât de rezistent este fiecare!

Rita Drumeş în Staccato - Frânturi de viaţă
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!