Băsescu lui Voronin 2009 (dublă cetățenie)
Nu ți-am pus focul nici para,
Dar te iau cu binișorul,
Nu-mi dai țara,
Îți iau poporul.
epigramă de Vasile Iușan din Dacă vrei să scapi de stres (2009)
Adăugat de Vasile Iușan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
cum să rămâi să reconstitui țara
cu fond genetic de postură selectivă
trecut prin focul comunizmului și para
moldovenizmului cu disonanța cognitivă?!
catren de Iurie Osoianu (21 octombrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Focul și para
Zise focul către pară:
-Domnisoară
îți cam arde de glumit
de când te-ai îndrăgostit
de-un chibrit!...
Umbli tot cu capsa pusă,
ești sedusă,
pâlpâi parc-ai fi o lină,
de lumină,
rază, deci palpaitoare,
lumânare, stând să pară
arsă cu un pic de ceară!...
Pe cand... eu
ard la greu
tot ce întâlnesc în cale!...
Pe deasupra, vezi la foale
cât sunt de folositor
și util!...
Para, folosindu-se de stil
atât apucă să-i spună:
-Asta-i bună, ești un prost,
dacă eu nu aș fi fost
sigur nici tu nu erai,
foc bălai!...
-Geaba mă faci de ocară,
Iar morala-i... foc și pară!...
fabulă de Gheorghe Gurău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
După scrutin
cum să rămâi să reconstitui țara
cu fond genetic de postură selectivă
trecut prin focul comunizmului și para
moldovenizmului cu disonanța cognitivă?!
și cu complexul absolut al lui Oedip
în sânge infiltrat ca o credință
voindu-și mama pură-n fel și chip
și neștiind ce-i ăia pocăință?!!...
poezie de Iurie Osoianu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îmi iubesc țara și poporul în mod visceral. Pentru poporul ăsta am bocit, pentru el m-am rugat în toate catedralele lumii, lui i-am adresat mesaje, lui îi adresez zi de zi rugăciunile mele. Poporului meu, țării mele pe care am iubit-o și am reprezentat-o! Iubesc tot ce-i românesc, cu tot ce ține de pădure, câmpie, de glie, de țăranul român, de toți oamenii care respiră în țara asta. Însă nu-mi place că ei se orientează către non-valori care nu au făcut decât să ne decimeze spiritul și credința pe care am avut-o în noi înșine... ne-am îndepărtat de Dumnezeu, ca popor.
citat din Gheorghe Zamfir
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Reminiscențe
Cu focul dragostei aprins
Ieri ne iubeam ca doi nebuni!
Nici astăzi focul nu s-a stins,
Dar e o criză de cărbuni!
epigramă de Vasile Panaitescu din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Falșii prometei
Mit suprapopulat de prometei...
Azi, focul lor nu luminează țara
La focul sfânt ei își aprind țigara...
Nu-s prometei, sunt doar... preamititei.
Și, în micimea lor, atât ar vrea
Să țină focul numai pentru sine...
Îi încălzește și le face bine
Focul luat cu mâna altuia...
Nu-i leagă nimeni, nu, de nicio stâncă...
Numai ficat de vultur, toți, mănâncă,
Sperând s-ajungă sus, pe culmi, să zboare...
Dar, pricepuți numai la tâlhărie,
Preamititeii nu au cum să știe
Că zborul nu e pentru târâtoare...
poezie de Vasile Romanciuc
Adăugat de vasili brinza
Comentează! | Votează! | Copiază!
În țara zeilor
Din focul ce-ați aprins pe creste,
ne-am întrupat. Venim la vetre,
bărbați frumoși ieșiți din pietre,
din flori de colț, femei și fete.
Lumină-n ochi focul ne-aduce,
durerea inimii s-o duce,
să o lăsăm să se usuce,
privind la stele, nu la cruce.
În țara zeilor ni-i locul,
aici vom arde-ntruna focul,
i-a venit inimii sorocul,
iar să cunoască zâmbetul.
poezie de Octavian Sărbătoare (2009)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gogyohka
ți-am pansat inima
cu petale de trandafiri
și i-am pus
aripi de fluture
să treacă prin focul nestatornic
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nostalgie
Azi m-am întors la fosta mea casă
dar n-am putut intra.
E plină de amintiri.
La ușa ei este țara mea,
orașul meu, poporul meu, viața mea, lumea mea
fără a putea să le cuprindă.
Nu-mi mai aparțin.
poezie de Juan Calero Rodriguez, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nici natura și nici poporul nu și-au semnat capodoperele.
aforism de Vasile Ghica
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
A votat poporul
A votat poporu-n dușmănie
Și avem parlamentari în câmpul muncii,
Câți oșteni avea Mihai în bătălie,
La Călugăreni, când a luptat cu turcii.
Avotat poporul numai floare;
Mă scuzați căci faună am vrut să zic:
Și penali și vulpi și căprioare,
Lei, bursuci și oameni de nimic.
A votat poporul în neștire:
Femei, bărbați și vârstnici în baston:
Pentru aleși, confort și prețuire,
Cureaua să o strângă nea Vasile, Gheorghe și Ion.
N-au fost uitați nici cei care-și plătiră orții,
Pe o list'-aparte, specială,
Au fost aduși forțat la vot și morții,
Încât să nu rămână nicio listă goală.
Nu are țara pentru toți fotolii,
Dar merită aleșii câte-un tron,
Să le creăm confortul contra oboselii,
Cureaua să o strângă nea Vasile, Gheorghe și Ion.
Și-au creat aleșii ministere,
Să ajungă pentru oricare intrus,
Așa a reieșit după negociere,
Ce mai două-trei sute-n plus?
Mașini la scară, sedii, secretare,
Așa a vrut poporul... să avem pardon,
Bugetele sunt mari, costisitoare,
Cureaua să o strângă nea Vasile, Gheorghe și Ion.
Mai dă-o-ncolo de democrație,
În fața legii doar nu vreți să fim egali,
Egalitatea e o utopie,
Aleșii noștri sunt mai speciali.
Legile-s făcute pentru proști,
Aleșii se-ngrădesc cu alte legi,
Iar tu popor să nu-ndrăznești,
Ce ți se-ntâmplă azi să înțelegi!
Alesii nu au vina că se-îmbogățesc,
Că și-au făcut din lege bastion;
Aleșii au doar drepturi, e firesc,
Cureaua să o strângă nea Vasile, Gheorghe și Ion.
Are poporul ceea ce-a votat:
O viață grea... a fost cu ghinion!
Fie poporul preaslăvit, și-apoi iertat;
Să trăiți bine!... Nea Vasile, Gheorghe și Ion!
poezie de Nicu Constantinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prietenului de pe Facebook
Nu ți-am spus
La primul tău like
Încântat de cunoștință,
Nici mulțumesc nu ți-am spus,
Nici că am fost mângâiat
De o rază
Izvodită de aura ta.
Nu ți-am spus cât de mult
Mă distrezi cu glumele tale,
Nici cât de tare mă încălzește
Lumina gândului tău.
Nu ți-am spus,
Nu ți-am spus...
Doar mă bucuram că ești,
Mă bucuram că sunt,
Mă bucuram că suntem...
Și plâng acum
Și sunt trist
Ca acest sfârșit de noiembrie
Când văd
În locul pozei tale de profil
O panglică neagră...
poezie de Ion Diviza
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
ți-am mirosit florile
și ți-am simțit speranțele
ți-am ascultat frunzele foșnind
și ți-am simțit frământările
ți-am gustat fructele
și ți-am simțit împlinirile
ți-am mângâiat scoarța
și ți-am simțit resemnările
dragule, pomule
poezie de Argentina Stanciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nici politicienii și nici femeile nu au descoperit focul. Dar le place teribil să se joace cu el.
aforism de Vasile Ghica din În ghearele râsului (mai 2011)
Adăugat de Vasile Ghica
Comentează! | Votează! | Copiază!
Slogan depășit
Cu bojocii precum para,
Pus pe șotii, un chefliu,
Strigă: "Nu ne vindem țara"!
(Se trezise cam târziu!)
epigramă de Iulian Bostan din Cuget, deci exist, dar nu mai rezist (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doină la sfârșit și început de an
Binecuvântează Doamne România
binecuvântează Doamne Țara
din cuvinte am aprins făclia
și din suflet scăpăra-va para
Binecuvântează Doamne Țara
de la mic la cel bâtrân
de la Botoșani la Dumbrăvioara
de la iarbă până hăt la fân
De la mic la cel Bătrăn
din cuvinte am aprins făclia
apa trece dacă pietrele rămân
binecuvântează Doamne România
Binecuvântează Doamne Țara
și pe dinăutru și pe dinafara
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (20 noiembrie 2021)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doină la sfârșit și început de an
Binecuvântează Doamne România
binecuvântează Doamne Țara
din cuvinte am aprins făclia
și din suflet scăpăra-va para
Binecuvântează Doamne Țara
de la mic la cel bâtrân
de la Botoșani la Dumbrăvioara
de la iarbă până hăt la fân
De la mic la cel Bătrăn
din cuvinte am aprins făclia
apa trece dacă pietrele rămân
binecuvântează Doamne România
Binecuvântează Doamne Țara
și pe dinăutru și pe dinafara
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (20 noiembrie 2021)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Țara
în Moldova totul e arhaic
de la intelect pîn' la instincte
de la credincos la simplu laic
de la oamenii vii pîn' la morminte
nici politică ca lumea, nici alegeri
numai stat și numai ministere
țara-n care pîn' și vâra degeri
ce exportă oameni și importă mere
țara lui Ion și-a lui Vasile
a Ilenei țară și-a Mariei
țara-n care mita iau în chile
și întorc în tone sărăcie
țara fără de economie
țara existând din remitențe
c-o jumate de popor în begenie
și cu alta-n dură subzistență
a mai apucat o primăvară
ici colo și iarba verde apare
-mă sugruma-așa un dor de țară
între ștreang străin și depărtare...
poezie de Iurie Osoianu (1 martie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mărturisire la focul lui Zamolxe
Doamne ne știi, suntem poporul de zei și de zâne.
Cu focul aprins ne găsim astăzi de față cu Tine
Cu inimi deschise spre Tine avem multe a-Ți spune.
Răul din noi Tu vei arde cu focul minune,
Știm că zeul Zamolxe ne-aduce adevărul. Bătrâne
Doamne, promitem! Vom urma faptele bune.
Ne sunt mințile treze de-a Ta-nțelepciune.
Mântuitorului nostru Zamolxe multe-I vom spune,
până ce focul sacru va fi doar un tăciune.
poezie de Octavian Sărbătoare (2009)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-e dor de Alba și de Arad...
Mi-e dor de Alba de atunci
Și-mi arde sufletul ca para,
Când răsuna pe văi și lunci-
"Noi vrem să ne unim cu țara!"
Curgeau șuvoaiele de ape
Spre-aceeași vrednică fântână
Din care veșnic să se-adape
Această nație română!
Și nimeni nu le-a stat în cale
În ceasul dat de Dumnezeu,
Vreau clipa mântuirii tale
Să bată iar, poporul meu!
Te-a dezbinat și te dezbină
Cei care vin cu gând murdar
Și dau cu pietre în lumină
Și cu noroi în calendar!
..................................
Azi gândurile mele ard
Și lacrimile-mi curg pe față,
Mi-e dor de Alba și de-Arad,
De România "dodoloață!"
poezie de Nicolae Nicoară-Horia (1 decembrie 2016)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!