Dependenţă

Această dependenţă a umbrei de lumină
e chiar foarte jenantă
numai noaptea
îşi mai poate permite
o oarecare libertate
reuşind chiar să-şi râdă
de strălucirea întâmplătoare
sau de paloarea lunii
tot ce e de sine stătător
propriile împotriviri îşi învinge.

poezie clasică de Tadeusz Sliwiak din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Există două feluri de joc - jocul de gentlemen şi celălalt joc, de plebeu, cupid, pe care-l practică tot soiul de lepădături. Aici există o diferenţă riguroasă - şi cât de josnic e în fond această diferenţiere! Un gentleman, de pildă, poate să pună o miză de cinci, sau zece ludovici, rareori mai mult, de altfel, poate să pună şi o mie de franci dacă-i foarte bogat, dar numai de dragul jocului, de dragul distracţiei, numai ca să urmărească procesul câştigului sau pierderii; însă nu trebuie să-l intereseze defel câştigul în sine. Dacă a câştigat, îşi poate permite, de pildă să râdă cu glas tare, să comunice cuiva dintre cei din jur părerea sa, poate chiar să mai pună o dată şi să mai dubleze, dar numai din pură curiozitate, ca să-şi urmărească şansa, să facă combinaţii, şi nu din dorinţa plebee de a câştiga... Lepădăturile joacă într-adevăr foarte murdar. Ba chiar accept ideea, că aici, în jurul mesei, se petrec multe hoţii din cele mai ordinare. Crupierii, care stau la capetele mesei, urmăresc mizele şi plătesc, au teribil de mult de lucru. Ce mai lepădături! În cea mai mare parte sunt francezi.

Dostoievski în Jucătorul (1991)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rebelul trăieşte individual - nu ca o spiţă într-o roată, ci ca o unitate organică. Viaţa sa nu este decisă de nimeni altcineva, ci numai de propria sa inteligenţă. Aroma pătrunzătoare a vieţii sale este cea a libertăţii - nu numai că el trăieşte în libertate, dar îi permite oricărui altul să trăiască de asemeni în libertate. El nu îngăduie nimănui să se bage în viaţa sa, şi nici el nu intervine în viaţa altcuiva. Pentru el, viaţa este atât de sacră - iar libertatea este cea mai de preţ valoare - încât îşi poate sacrifica totul pentru ea; respectabilitate, statut, chiar însăşi viaţa.

citat celebru din Osho
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jenantă

V-a fost chiar atât de jenă
De reflecţiile mele
Şi le-aţi aruncat în benă...
Hai c-aveţi şi voi... mai rele.

epigramă de Gheorghe Ionescu din Epigrame (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu se poate concepe nimic care să îl condiţioneze într-atât de mult pe om încât să îl lase fară nici cea mai mică urmă de libertate. De aceea, chiar şi în cazurile nevrotice si psihotice, o rămăşiţă de libertate tot îi rămne omului, oricât de limitată ar fi ea. Într-adevăr, nucleul cel mai lăuntric al personalităţii pacientului nu este nici măcar atins de psihoză. O persoană psihotică incurabilă poate să îşi piardă utilitatea, dar să îşi păstreze demnitatea sa de om. Acesta este crezul meu psihiatric. Fără el aş considera că nu merită să fii psihiatru. De dragul cui aş fi? Doar de dragul unei maşinării a creierului distruse, care nu poate fi reparată? Dacă pacientul nu ar fi mai mult decat atât, eutanasia ar fi justificată.

Viktor Frankl în Omul în căutarea semnificaţiei
Adăugat de Silvian Guranda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine îşi învinge nervii îşi învinge cel mai mare duşman.

citat din Publilius Syrus
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În orice om există o voce, o chemare care îi cere să devină diferit de restul. Această voce îşi poate reduce volumul odată cu trecerea timpului şi presiunea celor din jur însă nu amuţeşte niciodată, reamintind permanent fiinţei umane că este destinată să se exprime pe sine în toată puterea şi măreţia ei. Fiecare om se naşte cu un potenţial care poate fi scos la suprafaţă şi exploatat la infinit. Nimeni nu poate spune că se află pe acest pământ şi este desăvârşit. Tot timpul există loc de perfecţionare. Asta ne spune că pe drumul evoluţiei noastre, nu există obstacol de nedepăşit, dorinţă ce nu poate fi îndeplinită. Cu toate astea, foarte mulţi oameni rămân blocaţi la nivelul turmei, cu o personalitate ştearsă sau chiar inexistentă.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viermii şi El Dorado sau gândind despre America

Cea mai îndepărtată parte a întregului
trecut prin sabie şi foc
rezistând cunoaşterii;
cunoaşte-te pe tine însuţi se spune,
dar asta nu ţi-e îndeajuns când identificat eşti
cu groapa de gunoi
chiar tu, gunoiul aruncat la pubelă
chiar tu, viermele, chiar tu, mocirla,
delir al evidenţei orbitoare.
Ah, această lumină părtaşă la crimă!
Acestei orori trebuie să-i rezişti
noaptea întreagă,
vorbind cu lucrurile mărunte
atât cât mai ai vreme
pentru că nicicând culmile
nu vor ajunge la pace
iar gândurile tale în această lumină
ar putea deveni reale
– săbii hăcuindu-te în absenţa Femeii.

poezie de Ion Pascal Vlad din Risipiri în retină
Adăugat de Cody
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine îşi permite...

Ca o tristă constatare,
Banul astăzi guvernează,
Şi-i normal, doar cine-l are
Peste tot se "afişează".

epigramă de Iulian Bostan din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Braţele tale sunt leagănul meu
părul ţi-e locuinţă divină
vreau să-ţi scald iubirea-n ceruri de lumină
briza ta mă-nfioară
te amesteci cu noaptea densă

Fără tine, totul e pustiu
lipsa ta arde ca focul
ochii mi se închid şi tot ce văd e trupul tău
până când lumina zilei
îşi răspândeşte paloarea...

poezie de Lucian Domşa din Black metal
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eros şi Thanatos

Există o anumită lumină în tablourile lui El Greco
În aerul saturat, cel mai frecvent înainte de furtună,

În focul care nu arde,
În flacăra care se stinge brusc
Ca viaţa sau dragostea.

Eros şi Thanatos sunt aproape aceiaşi,
Pentru că nimic nu se schimbă, poate numai lumina,
Când în ochii tăi îşi pierde strălucirea nereflectată.

poezie de Zofia Walas, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chiar prescriind tablete, medicul îşi pune la contribuţie propria bioenergie. De aceea el trebuie să fie într-o oarecare măsură duhovnic. Şi numai cu o mare rezervă de iubire în suflet poţi deveni medic.

Serghei Nikolaevici Lazarev în Diagnosticarea Karmei - Iubirea
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul în piele de lup îşi devorează chiar şi propriile amintiri.

aforism de Teodor Dume din Colecţionarul de răni (2017)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deseori, Ion se trezea noaptea, îşi scotea verigheta şi se bucura de libertate. Apoi şi-o punea înapoi, îşi îmbrăţişa soţia şi adormea.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nuca

am deschis
o nucă italiană
am văzut că este inteligentă
cunoaşte întreg copacul

poezie clasică de Tadeusz Sliwiak din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sfat libertăţii tale

Fii chiar tu protagonistul vieţii tale...
Luptă pentru dreptul tău firesc la libertate!
Libertate în toate formele şi substraturile ei,
Libertate în tot şi în toate,
Iubirea în libertatea ei crează munţi de lumină.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Caută să nu mai cauţi, ci doar observă fiinţa infinită ce se arată în absenţa gândului. Chiar şi gândul "eu" – căutătorul - cu care te identifici apare în conştiinţa infinită şi fără formă care o eşti. Caută să nu mai cauţi, doar astfel căutătorul îşi va găsi sfârşitul în pacea care este reînceputul eternei tale veşnicii. Şi ea, pacea este dintotdeauna Aici. Cel care caută este gândul care pleacă din această clipă să îşi găsească sfârşitul în următoarea. Dar în prezenţa, graţia Gurului, Sinelui, gândul îşi găseşte sfârşitul chiar acum. Guru nu te pune să cauţi nicăieri, nu te trimite într-o nouă călătorie spirituală, el îţi arată prin propria lui Prezenţă, născută din Absenţă că şi tu eşti Acasă chiar acum, iar gândul care caută este doar un veşnic pribeag ce trebuie abandonat graţiei de "A-Fi" chiar în această clipă! A recunoaşte că niciodată nu ai fost gândul înseamnă a fi veşnicul Sine. Nu poţi face absolut nimic pentru asta, poţi doar abandona orice facere Pentru asta. Tu eşti viaţa, Sinele care există etern în această clipă, şi nu rătăcitul gând ce mereu apare în ea şi caută ceva. Doar clipa de faţă o ai tot timpul, dar mintea îţi spune că ai rătăcitul ei copil gândul care apare şi pribegeşte în ea.

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Masa de prânz

Toate vietăţile
Îşi găsesc ascunzători,
Să-şi apere vieţile
De flămânzii prădători.

Omul, căutând o cale,
Să se-ascundă îşi asumă,
Chiar în gândurile sale,
Şi acolo se consumă.

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiecare bibliotecar este, într-o oarecare măsură, un arhitect. Acesta îşi construieşte colecţia sub forma unui labirint în interiorul căruia cititorul trebuie să îşi croiască un drum, să se descopere pe sine însuşi şi să trăiască.

citat din Michel Melot
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Este cea mai nenorocită cale pentru un om să pretindă a obţine fericirea - şi asta se întâmplă de asemenea într-o măsură similară şi cu năzuinţele lui, acest lucru duce la a ruina totul în această lume. Un om va reuşi să înregistreze un progres doar dacă se poate elibera de toate aceste pretenţii, şi să nu-şi dorească nimic altceva decât ceea ce poate descoperi în sine. În deplin acord cu asta este recomandabil ca omul să-şi fixeze limite foarte moderate asupra aspiraţiilor, plăcerilor, rangului, onoarei, şi aşa mai departe;pentru că este doar o luptă şi o strădanie continuă pentru a fi fericit;să încerci permanent să fascinezi lumea, să cucereşti atingerea unei vieţi pline doar de plăcere şi bucurii, ceea ce implică în sine o mare nefericire. Este prudent să-ţi reduci aşteptările, fie chiar şi din simplul motiv că este foarte uşor şi facil să fii foarte nefericit.

citat celebru din Goethe
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adultul, în ceea ce-l priveşte, a dobândit facultatea de a face această distincţie. El a înţeles că este inutil să-şi formuleze dorinţe şi ştie din experienţă că este mai bine să-şi înăbuşe dorinţele până în momentul în care, pe căi ocolite şi graţie împrejurărilor mai favorabile, acestora li se va permite satisfacţia. Rezultă că în somnul adultului realizarea directă a dorinţelor apare rareori, poate chiar niciodată, şi că visul adultului, care ni se pare de tip infantil, se relevă la examinare ca o problemă infinit mai complicată.

Sigmund Freud în Interpretarea viselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!