Epigramiștilor juriști
Confrații mei neîntrecuți
Aleargă într-un vino - dute
Pri sala pașilor pierduți,
Pe urma poantelor pierdute!
epigramă de Constant Petrescu din Urmașii lui Cincinat (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Maestrului Radu D. Rosetti, autorul prozei din "Sala pașilor pierduți"
- Ei, unde vă e avocatul?
Întreabă Curtea pe doi muți.
- S-a rătăcit, spune aprodul,
În sala pașilor pierduți.
epigramă de N. Mihăescu-Nigrim (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
S-au regăsit în sala pașilor pierduți.
paradox aforistic de David Boia (30 septembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Divorț
Se căutaseră o viață,
Când s-au găsit erau "trecuți",
I-a despărțit o dimineață
Din sala "pașilor pierduți".
epigramă de Carmen Mihuțescu din De la croșetă... la floretă - epigrame (1978)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tranziția în Sala pașilor pierduți
Cu atâta forfoteală
Pe culoar și-n încăperi,
Unde-i lege nu-i tocmeală,
Ci, mai nou, negocieri.
epigramă de Elis Râpeanu din Trei decenii de epigramă (1999)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
În sala pașilor pierduți
Se-ntreabă bieții inculpați,
Când cheltuiesc enorme sume:
Pe cine s-angajeze-anume
Să-i apere de avocați?!
epigramă de Sorin Beiu din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
La Tribunal
Când sentința se citește
Ești pierdut, ce mai discuți,
Nu degeaba se numește
Sala pașilor pierduți.
epigramă de Florea Ștefănescu din Urmașii lui Cincinat (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Țărmul pașilor pierduți
Pe țărmul pașilor pierduți,
Treceam întâia oară
Îmbrățișați, neabătuți
De vremea de afară.
Era atât de cald, iar noi
Ne luminasem chipul,
Căci lumea-ntreagă dinapoi,
Era, pe țărm, nisipul.
Ne îndreptam spre un apus
Cu simpla adiere
A vorbelor ce ni le-am spus
În clipe de plăcere.
Și ne-am jurat pe țărmu-acel
Iubirea să ne fie
Ca diamantul din inel
Și înc-o veșnicie.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aforismul se naște în "Sala Oglinzilor" și ajunge prinț în "Sala Tezaurului".
N. Petrescu-Redi (iunie 2019)
Adăugat de N. Petrescu-Redi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cine își putea închipui că fata aceea, subțire ca o trestie, numai surâs și farmec, care părea amețită ca un fluture ce dă de lumină, poartă, ca un melc în spinare, toate casele prin care trăise și care nu erau mai luminoase decât sala pașilor pierduți?!
Cella Serghi în Pânza de păianjen
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îndemn epigramistului George Zarafu
Vino, meștere Zarafu,
În grădina mea cu flori.
Uite-i gata epitaful...
N-a rămas decât să mori!
epigramă de Constant Petrescu din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Invitație la dans epigramistului G. Zarafu
Vino, meștere Zarafu,
În grădina cea cu flori,
Uite,-i gata epitafu'...
N-a rămas decât să mori.
epigramă de Constant Petrescu din Epigrame pentru eternitate (1980)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ratare. O dramă a pașilor pierduți.
citat din David Boia (29 noiembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vino...
Vino, în cerul înalt, printre nori
Vino, să numărăm stelele până-n zori
Vino, să îți arăt steaua mea
Vino, doar așa, cred, ne vom vedea!
Vino, eu te aștept oricât ar trebui
Vino, nu-ți fie frică, te voi păzi...
Vino, să vezi îngerii cum ne zâmbesc,
Vino, doar știi ce mult te iubesc.
Vino, în noapte, sub clar de lună
Vino, te aștept să fim împreună,
Vino, și dacă și tu ai vrea...
Vino, să îmi arăți steaua ta!
Vino, în amurg, în fapt de seară
Vino, când stele-ncep să răsară
Vino, să zburăm printre ele...
Vino...
Să ne-mpletim cununi din flori și din... stele
poezie de Mariana Simionescu (12 septembrie 2011)
Adăugat de Mariana Simionescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bucuria cazării
Ne-am împăturit în foița de la țigară
trenul și-a retras toți melcii pe linia moartă
sar graurii pe paturile de fier de la universitate
dreptate își cere un înger cu restanțe
la ebrietatea din gară
mai cade din senin seninul
a vinit electricianul să schimbă ploaia din siguranțe
citim treptele legate în piele
în șirag de mărgele ne aduc graurii prăjituri
și ne cântă "mulți ani trăiască!"
pisicile în călduri dogoresc pe ferestrele deschise
sala pașilor pierduți a început să nască
morminte A4
nu avem cazare...
ne întrebăm dacă toate lifturile sunt goale
să apăsăm cu foița de țigară pe demisol
să ne dăm cu aromă de tutun
nu avem cazare iubito!
nasol!
poate ne mutăm într-un simplu balon de săpun!
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unuia carea afirmat că mă uit la epigramă precum vițelul la o anumită poartă
La vârsta mea, eu, într-un fel,
Sunt mândru c-am rămas vițel,
Când în al vieții larg șuvoi
Mulți s-au grăbit s-ajungă boi!
epigramă de Constant Petrescu din Zece ani de epigramă (1979)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lui Eugen Barbu, autorul romanului "Incognito"
Deși maestru-i foarte tare -
Nici eu nu sunt un oarecare;
Aș zice chiar că, într-un fel,
Sunt mai incognito ca el!
epigramă de Constant Petrescu din Zece ani de epigramă (1979)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și Duhul, și Mireasa...
Și Duhul, și Mireasa zic: "Vino! vino! vino!
Cât te așteaptă Tatăl cu haină de lumină
Și cât te cheamă Domnul cu dragoste de mamă
O, vino! vino! vino! că nu mult te mai cheamă.
Vino, vino, vino suflete-așteptat
Până nu se-apleacă ziua spre-nnoptat
Până nu se duce Cel ce te-a chemai
Până te mai iartă sângele curat."
Și frații, și Cuvântul zic: "Vino, vino, vino
Și pune-ți legământul pe calea cea divină
Căci Domnul te așteaptă să scapi de-a morții teamă
O, vino! vino! vino! că nu mult te mai cheamă."
Și moartea, și viața zic: "Vino! vino! vino!
Căci harul și prilejul nu mult au să mai țină
Cât încă poți întoarce, ia azi chemarea-n seamă
O, vino! vino! vino! că nu mult te mai chemă."
poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe lângă fiecare trece o umbră, o părere de rău: ceea ce n-a fost, ceea ce n-a spus, înduioșare de clipă, pentru gânduri pierdute, pentru vieți pierdute, umbre...
Cezar Petrescu în Întunecare
Adăugat de Doina Bumbuț
Comentează! | Votează! | Copiază!
El
A existat o idee de dor
în culorile curcubeului,
cu rădăcini de noapte
din visul plutind peste
lumea pașilor pierduți
poezie de Vasile Ghinea
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sala de așteptare
Ninge-afar-a disperare
Peste linii și marfare
Ce confuză așteptare,
Sala de așteptare
Trupuri-sloi de-nfrigurare
Răstignite de spătare
Lângă triste valigioare,
Sala de așteptare
Răvășite lupanare
De destine boschetare
Se-afundă-n dormitoare,
Sala de așteptare
Tremură în mâini murdare
Cartea de identificare
La somații reci, jandare,
Sala de așteptare
Stația de-amplificare
Anunță o suspendare
Între doruri pendulare,
Sala de așteptare
Primul tren care apare
Pune lumea în mișcare
Îmbulzeală la urcare,
Sala de așteptare
Doar năluce solitare
Trezite din hibernare
Zgribulesc pe culuoare,
Sala de așteptare
Gara din Bacău, între două geruri, două trenuri, două spleen-uri
poezie de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!