Viața nu-i așa simplă ca și cum ai travesa un câmp cu flori.
proverbe rusești
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Flori de "Foc-De-Dor"
Flori de câmp sub soarele amiezii,
Ce sărut de foc misturitor!
Ce plăpând și ce sfios pasc iezii,
Ce albastru și ce alb mi-e dor!
Flori de câmp, miresele-ntâmplării
Că mi-s ambii ochi mirați ca mirii,
Ajutați-mă să pot uitării
Da, ca voi, pedepsele iubirii!
poezie de Marius Robu din Suflet la troc (15 iulie 2014)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce este viața fără de iubire?!...
Un câmp arid, o simplă amăgire,
Un pom voinic cu roade veștejite,
Sau vise-n doi rămase ne-mplinite?!
catren de Mihaela Banu (26 iulie 2020)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Flori de primăvară
Flori de primăvară-n păr,
Flori de câmp și flori pe ramuri,
Toate ies la adevăr.
Triluri mii de păsărele
Ne încântă fantezia
Soarele cu-ale lui raze
Ne alungă astenia.
poezie de Eugenia Calancea (1 martie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un câmp de margarete poate însemna un câmp de flori sau dorințe.
aforism de Cînepă Ștefan din Dumnezeu este lumina conștiinței noastre, Reflecții Maxime Axiome V
Adăugat de cinepa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Mii de flori
Mii de flori ți-aș da în dar,
Nopțile să-ți fie jar...
Zilele cu cerul plin
De iubire și senin!
Mii de flori adun din câmp,
Mlădiate de un vânt,
În nuanțe rogvaiv,
Să-ți pun gândurilor tiv.
Mii de flori ți-aștern în cale,
Să-mi fii vis cu alb de cale,
Să-mi fii zâmbet, împăcare,
Să-mi fii ziua cea cu soare!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viața parlamentară...
Făcând o simplă socoteală,
Moș Ion Roată nu-i în sală,
Dar privindu-i după gene
Îl găsim pe... Moșul Ene!
epigramă de David Boia din ziarul "Unirea" din Alba Iulia (9 februarie 2006)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Flori de câmp
Am strâns astăzi curcubeul în buchet cu flori de câmp,
Am pus vara în clepsidră să se scurgă-ncet în timp,
Din nuanțe tricolore ROGVAIV-ul am făcut,
O speranță de căldură pentru sufletu-mi pierdut
Și am strâns în albăstrele un azur luat din cer
Să mi-l pun iarna la grindă când se cântă Lerui-ler
Și când plouă sau când ninge și e totul trist în jur
Să-mi ascundă norii negri paravanul de azur...
Iar din soare-n sânziene am pus raze aurii
Pentru când lumina moare noaptea-n orele târzii
Și din albe margarete aripi îngerilor pun
Să-mi aducă pacea-n suflet când se zbate în taifun
Macii ard ca niște torțe cum a ars iubirea-n piept
Cu-n buchet de flori de câmp țes un curcubeu........ și-aștept!
Hai să împletim cunună, eu te-oi aștepta sub tei
Tu să-mi faci inel din lună, să pui stele-n ochii mei!
poezie de Ioana Gărgălie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mergem prin flori
Mergem prin flori
Cu stele în mână,
Îngerii sug lapte
Cu-aromă de lună.
Gustul acru-dulce
I-ascuns în icoane,
Într-un câmp de flori
Cu urși de bomboane.
Ia-mi inima iubito,
Ne-ascundem în frunze
Să adunăm din umbre
Stelele lehuze!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Miros de flori de câmp
Miroase-a romaniță și-a fân abia cosit
Presimt că până mâine voi fi mai fericit,
Presimt că până mâine tristețea voi cosi,
Că trupul său ca sfinții când mor va mirosi.
Miroase-a flori de câmp și-a moaște de iubire
Presimt că până mâine va fi doar amintire,
Tristețea din trecutul în care te-am iubit,
Presimt că până mâine ce-a fost s-a isprăvit.
poezie de Marius Robu din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Violetă, floare de câmp...
Alerga copilăria, flori de câmp purtând în plete
Cu tăcerea dimineții și-a-nserării violete
Și în liniștea albastră, din petale de cicoare
Picurau în ochii tineri, lacrimi și un dor de mare.
Pe scaieți tronau albine, îmbrăcate-n muselină
Ciumăfaiele ca neaua, îmbibate-n vanilină
Erau gazdele perfecte, lângă macii rupți din soare,
Înroșiți de astrul lumii când apune sau răsare.
Clopoței și anemone, galbenele, albăstrele
Le-mpleteam în coronițe pentru nopțile cu iele;
Margarete, sânziene, stânjenei și garofițe
Le-așezam pe ia mamii, broderie pe altițe.
Păpădii și levănțică, dediței și viorele
Toate au rămas în mine, amintiri cu gust de stele;
Când mi-e dor, alerg în vise pân' la lunca dunăreană,
Să-mi găsesc copilăria-n țara hiperboreană,
Unde iarba crește noaptea într-un anotimp albastru,
Flori de câmp sunt păzitorii viitorului dezastru.
Eu păzesc poeme-albastre, în câmpiile-elizee
Și m-adăp din râul Lethe, să-mi uit viața de femeie...
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Femeia potrivită
Iubiți femeia lângă care,
Chiar și pietrele-nfloresc,
Simplă, dar plină de soare,
Viața însăși și... Firesc.
Iubiți pe-aceea, ce cu drag,
Vă poartă grija, și-i pasă,
Zicând, veselă în prag,
"Bine-ai revenit acasă!"
Iubiți-i cuta de pe tâmplă,
Iubiți-o când, parcă, nu-i ea,
Deseori, atunci se-ntâmplă,
Vorba bună să vi-o vrea.
Iubiți-i trupul ce emană,
Miros de hrană, uneori,
Lăsați privirea bădărană,
Schimbați-o-n buchet de flori.
poezie de Andreea Văduva din Blogul "Rânduri rupte din viață"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De ziua ta
De ziua ta, te venerez femeie,
Ca pe-o zeiță cu aer levantin,
Stihuri îți scriu cu magice condeie,
La glezna ta, supus eu mă închin.
Iubirea mea, eu ți-o aduc ofrandă,
Și ți-o așez sfios pe-al inimii altar,
Gătită cu flori culese din verandă,
Alături de o cupă plină cu nectar.
De ziua ta, te venerez femeie,
Și îți urez, cum am făcut de atâtea ori,
Să-ți fie viața numai curcubeie,
Și minunată ca un câmp de flori!
poezie de Paul Aelenei din Gingășii de Toamnă (2019)
Adăugat de Diana Iordachescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
E Ea
[iubirea]
Nu e soție, nici monahie,
Nici ciocârlie, nici păpădie.
E-o simplă bucurie
și e (cred) din a ei copilărie
și când e tristă-i veselie.
E castă, e tăcută,
E înțeleaptă când cuvântă
E o copilă demnă și plăcută
E una rară aici sub soare
E-o frumusețe-ncântătoare.
E simplă fata, e minunată.
E cea mai simplă fată.
E cea mai simplă minune
e-o simplă de a Ta minune
pe care-o pot striga pe nume.
poezie de Lucian Puiu Bobu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sculați, gazde, nu dormiți!
Sculați, gazde, nu dormiți,
Vremea e să vă treziți.
Casa să vi-o aranjați,
Flori de măr,
Și masa s-o încărcați
Flori de măr,
Ca umblăm și colindăm
La mulți ani să vă urăm,
Să traiti, să-ntineriți,
Flori de măr,
Pentru mulți ani fericiți,
Flori de măr,
Și la anul vom veni,
Numai dacă ni-ți pofti.
Și mai multe vom ura,
Flori de măr,
Un cocuț dacă ni-ți da,
Flori de măr,
Și colinda nu-i mai multă,
Să trăia cine ascultă!
Și colinda-i atâta,
Flori de măr,
Cine-ascultă să trăia,
Flori de măr!
folclor românesc
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Primăvara
Flori de primăvară-n suflet,
Flori de primăvară-n păr,
Flori de câmp și flori pe ramuri
Toate ies la adevăr...
Triluri mii de păsărele
Ne încântă fantezia,
Soarele cu-ale lui raze
Ne alungă astenia;
Ies făpturile la aer
Se animă, se amuză,
Peste-o gingașă petală
Șade lin o buburuză;
Iese lumea în grădini
Că-ncep zilele senine,
Totu-i verde într-un zâmbet
Fluturași și cu albine;
Primăvară, primăvară,
Zurlie ca o paiață,
Sinceră și drăgăstoasă
Tu trezești totul la viață!...
poezie de Vasile Zamolxeanu (13 martie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viața se poate să nu fie simplă. Dar moartea ar fi putut să fie mai simplă, dacă la un moment dat ne-am fi decis să ne sinucidem. Ăsta e punctul nodal: Când trebuie să fim în stare s-o facem? Cioran nu a fost în stare.
Friedgard Thoma în Pentru nimic în lume (2005)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.Stropi de legătură...
a fost o simplă legătură între noi
o simplă legătură celulară
în plină toamnă cu copacii goi
și nopți cu luna scârțâind la scară
a fost o simplă legătură între noi
o simplă legătură prin mesage
în care norii de cuvinte și de ploi
se năruiau în ample monoloage
a fost o simplă legătură între noi
o simplă legătură întreruptă
de promoroacă-n dimineți și de noroi
pe panta vieții tristă și abruptă
a fost o simplă conjunctură de moment
dar s-a sfârșit ca orice conjunctură
și toamna asta plouă permanent
cu stropi lipsiți de orice legătură...
poezie de Iurie Osoianu (23 octombrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Imensitate
viața nu-i decât un paradis pe-o sferă
ce atârnă-n hău imensurabil
viața asta nu-i decât himeră
între spații și între durabil
viața nu-i decât o frumusețe
galbenului lut atribuită
care ba e undă de tristețe
ba la nesfârșit se vrea iubită
viața asta nu-i decât o lungă
luptă îndârjită, inegală
cu ceva ce veșnic ne alungă
într-o lume mai universală
viața noastră-i revelația divină
conștiința noastră-i puritatea
iar suflarea nu-i decât o vină
pedepsită cu eternitatea..
poezie de Iurie Osoianu (1 martie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sânziene... flori frumoase
Într-o zi așa frumoasă
dorul nostru se revarsă,
în jocul de Sânziene
cu flori multe ca pe scene.
Flori de câmp ce ne sunt dragi
în horă cu oameni dragi,
cerul s-a deschis puțin
ne așteptă să venim.
Mireasma de flori pătrunde,
izvoare și flori mărunte
plutind în părul lor bălai,
cu armonie într-un dulce plai.
Jocu-i lung în seară târzie
și multe fete au să vie,
iar pe cerul plin de stele
cele rele să se spele.
Cerul are luna plină
o boare pe frunte m-alină
și mă-ndeamnă să privesc
din vis, să nu mă trezesc.
poezie de Eugenia Calancea (24 iunie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un câmp minat, urcușul ce duce înspre pisc
Un câmp minat, urcușul ce duce înspre pisc.
Câți temerari nu-ncearcă recordul să-l doboare
Măcar c-un pas, doar unul, mai sus, țintind spre soare
Și ignorând că-i doare entorsă, plex, menisc!
Chiar viața noastră însăși e-un câmp minat, pe care
Îl tot parcurgem zilnic, sfidându-i orice risc,
Până-ntr-o zi o cruce,-un menhir sau obelisc
Marchează-un pisc, râvnitul, sau ditamai eroare.
De ești, în lumea asta confuz-crepusculară,
Astronaut notoriu, năier sau alpinist,
Pe drumul ce te-nalță și care te coboară
Tu nu uita o clipă să fii și bun genist.
Un câmp minat e viața în drum spre Everest,
Dar ce măreață-i clipa trăită fără rest!
sonet de Nicolae Mătcaș din Un câmp minat, urcușul (2010)
Adăugat de Maria Hadârcă
Comentează! | Votează! | Copiază!