Când e vorba de ură, amintirea străbate timpul și se hrănește din orice, uneori chiar și din iubire.
Amin Maalouf în Primul secol după Beatrice
Adăugat de Diana I. Sandu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Stinca lui Tanios" de Amin Maalouf este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Citate similare
Dragostea se hrănește cu răbdare la fel ca și cu dorință.
citat din Amin Maalouf
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Orice iubire, viață, fenomen se termin cu un... Amin! De aici încolo începe... Amintirea.
calambur aforistic de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Începea să i se pară lung și pustiu timpul pe care îl petrecea fără ea. Când își dădu seama de nevoia care se născuse în el, se sperie. Era oare cu putință să se fi legat atât de tare de femeia asta?
Amin Maalouf în Stânca lui Tanios
Adăugat de iulia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când doare, varsă râuri de lacrimi, construiește un pod și treci peste!
citat din Amin Maalouf
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
În legăturile de dragoste nu faci provizii pentru plecare.
Amin Maalouf în Primul secol după Beatrice (1992)
Adăugat de Diana Sandu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trupurile ne pot continua cuvintele, dar nu le pot înlocui, nici tăgădui.
Amin Maalouf în Samarkand (2006)
Adăugat de Madame
Comentează! | Votează! | Copiază!
Munții cei mai înalți dau spre văile cele mai adânci.
Amin Maalouf în Stânca lui Tanios
Adăugat de iulia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îmi pierdusem speranța să te mai văd. Noroc că soarta își bate joc de reținerile noastre.
Amin Maalouf în Stânca lui Tanios
Adăugat de iulia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adesea cei ce se iubesc se țin de mână și visează împreună la fericirile viitoare. Dar, cât vor trăi ei, nu vor avea fericire mai mare ca în clipa aceea când mâinile li se împletesc și visele li se întrepătrund.
Amin Maalouf în Leon Africanul
Adăugat de iulia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fericire trecătoare? Toate sunt așa, fie că durează o săptămână sau treizeci de ani, vărsăm aceleași lacrimi când vine ultima zi și am fi în stare să acceptăm osânda veșnică numai pentru a mai avea drept la încă o zi...
Amin Maalouf în Stânca lui Tanios
Adăugat de iulia
Comentează! | Votează! | Copiază!
La doisprezece ani, încă mai credeam că, dintre fiare și oameni, cele dintâi erau cele mai dăunătoare.
Amin Maalouf în Leon Africanul
Adăugat de iulia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Înțelepți asemenea mie nu există decât câțiva într-un veac, în vreme ce viziri ca tine s-ar putea numi câte cinci sute pe an.
Amin Maalouf în Samarkand (2006)
Adăugat de Madame
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu doresc nimic altceva decât să-mi continui modestele cercetări la adăpost de nevoie. Să am de băut și de mâncare, un acoperiș și veșminte, lăcomia mea nu merge mai departe.
Amin Maalouf în Samarkand (2006)
Adăugat de Madame
Comentează! | Votează! | Copiază!
Două inimi ar fi trebuit să am, prima, insensibilă, a doua, mereu îndrăgostită; pe aceasta din urmă aș fi încredințat-o celor pentru care bate, iar cu cealaltă aș fi trăit fericit.
citat din Amin Maalouf
Adăugat de Madame
Comentează! | Votează! | Copiază!
Uneori...
Buzele încă îmi ard
Doar amintirea ți-o păstrez
Când uneori pe gânduri cad,
Pe tine iarăși te visez.
Da, te păstrez în amintire
Intactă, chiar și parțial,
Când în vreo clipă de gândire
Zbor în neant, spre ireal.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cel mai simplu
într-adevăr, am primit s-alegem orice poveste:
una a noastră, alta și-a lor;
nimic obișnuit, spuneai; nimic obișnuit, bănuiam că e;
eu făceam loc printre valurile tale
când ieșeai cu câte o alta, de hotar ce-aș fi putut înțelege
și doar ce se făcea cu o treaptă mai sus;
uneori, altele îți erau în lucru, precum cărțile mele
despre cele mai vechi amintiri, așa cum te-am învățat,
chiar și cea care ne-nsoțea, de știam ori nu;
sigur ne putem străbate orice poveste
chiar și-n lung și chiar și-n lat, să stăm și-n drum
și-n pragul ei și-n orice sfere și mai înalte decât noi.
cel mai simplu dintre toate ne este simplu
și așa cum se-arată:
cu gutui la masa de seară... aceea care ne așteaptă
și cu flori din orice anotimp
încât nimic să nu sfârșim și niciodată.
poezie de Ana Ștefănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă iarăși s-ar închide porțile în fața ta, bagă-ți bine în cap că nu viața ta se termină, ci doar una dintre viețile tale, și că o alta e nerăbdătoare să înceapă. Îmbarcă-te atunci pe un vas, un oraș te așteaptă.
Amin Maalouf în Stânca lui Tanios
Adăugat de iulia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Inima
ei cere iubire iubire iubire
uneori mă întreb ce face
cu ea
unde încape atâta dragoste
sau nu o depozitează nică
ieri azi mâine o con
sumă
se hrănește din ea
iubirea o ține în viață
o face să fie fericită
o face femeie
idol divă nimfă păpușă
iubită și ce mai vrea ea să fie
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îmi rămâne amintirea, a iubire, să-mi miroasă...
Am pe frunte flori ''râpene'', care-mi înfloresc pe gene
Și albastrul ''mioritic'', decolteul mi-l îmbracă,
Lângă mine am ''camelii'', cântec roz de sânziene,
Și ce dacă vine ploaia și mi-s ochii triști, ce dacă!
''Șipot'' grațios și dulce izvorăște din Ileană
Și-mi pătrunde-adânc în suflet, ca o simfonie-albastră
Eu mă simt ca o zeiță, lacrimă nepământeană
Ce-nflorește fantomatic într-o părăsită glastră.
Cu o bucurie-''augustă'', un jian cu versu-n brațe
Mă îmbie să-mi las toamna în păduri să hiberneze,
Mă dor umerii de vară și las aripi să mă-nhațe
Și învăț să las poeme, din iubire să cineze.
Ce magie-mi umbă-n vene și cum curge poezia,
De pe buze fremătânde și cuvântul se răsfiră,
Ca un fluviu de lumină ce-mi hrănește sihăstria
Ca o notă-amețitoare, acompaniind o liră.
Timpul s-a oprit din mersu-i, în clepsidre marmorate
Frunza-i doar decorul verde, nemișcat în consternare
Eu implor îngenuncheată, doar un strop d-eternitate
Să fiu țărmul ce așteaptă-mbrățișarea de la mare.
Sunteți valurile-albastre, ce-mi mângâie glezna rece,
(Eu nu am știut că vara poate fi așa frumoasă)
Chiar de vine înserarea și minutul se petrece
Îmi rămâne amintirea, a iubire să-mi miroasă.
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rugă spre Tatăl ceresc
Amin! Așa se încheie orice rugă spre Tatăl ceresc
Pe aripi de îngeri Iisus ne duce ruga,
Sfinții cu chipul blând îi sărută picioarele
Plecându-și frunțile înaintea Sa.
Se roagă-mpreună, pentru noi, păcătoșii...
Să trăim în adevăr,
În fapte de laudă
Și în iubire de semeni!
Amin!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!