Ființă atot-puternică... ființă supremă, adevăratul meu ocrotitor și călăuzitor, milostivește-te de nenorocirea mea; îmi vezi slăbiciunea și nevinovăția, vezi cu ce încredere îți închin întreaga mea nădejde, îndură-te și scapă-mă de primejdiile ce mă pasc sau, cel puțin, cheamă-mă de îndată la tine printr-o moarte mai puțin înjositoare decât cea de care am fugit.
Marchizul de Sade în Justine (1791)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
* * *
Puțin de nor, puțin de soare,
Puțin de viață, puțin de moarte,
Puțin de bine, puțin din mine moare
În fiecare clipă petrecută fără tine!
Puțin din timp, puțin din azi,
Puțin din noapte, puțin din somn,
Puțin cât am putut să dorm
În fiecare noapte petrecută fără tine!
Puțin din vis, puțin te mai visez,
Puțin mai îndrăznesc, puțin te mai chem,
Puțin te mai aștept, puțin te mai iubesc
În viața asta petrecută fără tine!
Puțin regret, puțin moment,
Puțin ai fost, puțin te mai cunosc,
Puțin de rost, puțin mai plâng,
În lumea asta petrecută fără tine!
Puțin mi-a mai rămas, puțin din glas,
Puțin dintr-un cuvânt, puțin din gând,
Puțin pământ, puțin mormânt
În moartea ce vine fără tine!
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adevăratul talent, adevăratul geniu are o anumită simplitate care îl face mai puțin neliniștit, mai puțin agitat, mai puțin grăbit să se arate decât un fals talent, care este luat drept veritabil și care nu e decât o ambiție deșartă de a străluci, fără posibilități de reușită.
Jean-Jacques Rousseau în Julie sau Noua Eloiză (1761)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unica ființă
Mama mea, icoană sfântă,
Mama mea, suflet de pâine,
Tu ești unica ființă
Care în sufletul meu veșnic va rămâne.
Va trece timpul peste mine,
Va trece timpul peste noi,
Dar tu vei fi unica ființă
Care mă va apăra de vânt și ploi.
Pentru tine, scumpă mamă,
Aș trece munții în zbor,
Căci tu ești acea ființă
Care mi-ai dat un viitor.
În fața ta mă închin
Și multă sănătate îți doresc,
Căci tu ești unica ființă
Pe care cu adevărat o iubesc.
poezie de Vladimir Potlog (5 martie 2016)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Omul este o ființă liberă, o conștiință creatoare: doar ființa care suferă este o ființă necesară. Existența fără nevoi este o existență superfluă;o ființă fără nevoie este o ființă fără cauză;o ființă fără suferință este o ființă fără esență. O ființă fără suferință nu este nimic altceva decât o ființă fără sensibilitate, fără materie.
citat din Ludwing Feuerbach
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt prea bun că-ți las viața, fii atentă cel puțin la felul în care vei răspunde la noua mea milostivire.
Marchizul de Sade în Justine (1791)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bogăția supremă de ființă reprezintă realiter un scop superior unei rarefacții ontologice. Acolo unde este adevăr există mai multă ființă decât în aparență sau eroare, care reclamă ființă fără să o dețină. Maximitatea ființei este deci scopul suprem, și totodată sursa de ființă a tuturor scopurilor derivate: manifestarea ființei are natura unei cascade ontologice, ea fiind astfel o ontofanie.
Vlad Mureșan în Arhitectonica valorilor
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am fugit...
Am fugit ades de mine,
Fără să mai iau în calcul
Că nu știu unde mă duc...
Lovindu-mă iar cu capul
De propria goliciune!
Am fugit mereu de lume,
Chiar dacă nu am putut
S-o evit, cum am sperat,
Dar măcar am început
De ea, a nu mă mai teme!
Am fugit mereu de tine,
Cel ce știi atât de multe!
Mai puțin esența vieții...
Știi tu? Lucrurile sfinte
Cele care-ți sunt străine!
Am fugit de toți și toate,
Mai puțin de slăbiciuni...
Am fugit, dar nu mai fug
Nu mă mai tem de minuni,
Nu mai fug de realitate!
poezie de Andrei Ș.L. Evelin din Începuturi (13 mai 2018)
Adăugat de Andrei Ș.L. Evelin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Află mai întâi adevărata ta ființă și apoi ai să vezi că tot acest circ care pare că e despre tine, nu ești TU!
citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ne moare dragostea asta minunată și nu știu ce să fac. Nu mai știu cine să fiu ca să-ți plac. Nu știu să iubesc ca-ntr-o iubire defectă și șchioapă, unde inerția te duce oricât de departe și obișnuința te închide într-o ființă mult mai puțin performantă și mai bună decât ești de fapt. Și mult mai puțin frumoasă... Nu mai știu cum ar fi să trăiesc fără tine și fără ce simt pentru tine. Nu mai știu cum ar arăta ochii mei, dimineața, când n-ar da de tine pe perna cealaltă.
Mihaela Rădulescu în Întreabă-mă orice (2011)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
În ochii Spiritului, oamenii sunt absolut egali. Bogatul nu are mai multe privilegii decât săracul. Omul simplu nu este mai puțin apreciat decât intelectualul strălucitor. Atunci când vezi dincolo de aparențe, când vezi ce este în inimile oamenilor, vezi aceeași luptă, aceeași durere.
Paul Ferrini în Liniștea inimii
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu există o ființă mai umană decât românul. Asta e nenorocirea.
citat celebru din Emil Cioran
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Reflecții...
Când te uiți în oglindă
chipul din oglindă
se uită la tine
tu... te uiți la el
nu te vezi însă doar pe tine
îți vezi și trecutul și prezentul
și
dacă te uiți profund și foarte atent
îți poți zări și puțin din viitor...
poezie de Viorel Vintila
Adăugat de Dan C
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi o mulțime de bărbați deștepți alături de femei mai puțin deștepte, însă mai rar vezi o femeie deșteaptă lângă un bărbat care nu este inteligent!
citat din Erica Jong
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mai rămâi...
Mai rămâi puțin în gândul meu
Tu vis frumos de primăvară,
Sărută-mă acum, apoi mereu
Te rog, topește urma de zăpadă.
Mai rămâi puțin în tâmpla mea
Pentru o clipă să te port în gând
Vom fi un ultim fulg de nea
Poemul iernii, Iubirea pe Pământ.
Mai rămâi puțin în ochi-mi verzi
Să-mi cânte inima duios de tine
Eu sunt aici, deși nu vezi
Că iarna te aduce iar la mine.
Mai rămâi puțin în al meu piept
Să-mi fii inima unui gând timid
Vei știi atunci că te aștept
O viață și-ncă una lăcrimând.
Mai rămâi și adu-mi primăvara
Uitată-n gândul tău verzui
Când tu dispari iar vine iarna
A inimii regină, al lacrimii etui.
Mai rămâi puțin să-mi fii poem
Să te rescriu în piept cu lacrime de sânge
Ba vii, ba pleci, al inimii boem
Te rog rămâi, nu vezi că inima îmi plânge?
poezie de Mirela Crâșmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mai mult sau mai puțin, toate păcatele de moarte ne îndepărtează de copil, pentru că el, în comparație cu noi, nu este numai o ființă pură, ci are în el calități ascunse, misterioase, pe care noi adulții, în general, nu la putem vedea, dar trebuie să credem în existența lor.
Maria Montessori în Copilul, ființă divină, dar neînțeleasă (1991)
Adăugat de nicoleta dinu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu nu ai decât o scuză, o prinț al Tenebrelor, aceea că tu nu exiști! Cel puțin tu nu ești o ființă conștientă: negația ființei absolute, tu nu ai realitatea psihică și voluntară decât aceea pe care ți-o împrumută fiecare dintre perverșii în care te încarnezi.
citat clasic din Stanislas de Guaita
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă vezi numai suprafața a ceea ce se întâmplă în viață, vezi printr-o lentilă fumurie. Vezi numai imagini de vis. Dar dacă ridici perdeaua și te uiți în spatele ei, vezi actorii aflați după persona. Vezi cum tot ceea ce vi se întâmplă provine din profunzimile ființei voastre.
Paul Ferrini în Liniștea inimii
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dictatorul unei națiuni, dacă este Suprem, n-are nevoie de nicio Ființă Supremă; chiar el e Ființa Supremă.
Augusto Roa Bastos în Eu, Supremul (1974)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Uită-te în jur, tot ceea ce vezi e construit de oameni mai puțin inteligenți decât tine, cum să nu realizezi ce amprentă uriașă poți lăsa în lumea asta?
citat din Steve Jobs
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ființă, ramuri în cer
Tu să nu-mi spui cum te numești
Ființă cu pielea de sticlă,
Voi măsura cu tihnă ceea ce ești,
Cu tihnă, și poate cu frică.
Tu să nu-mi scrii despre cum crești
Ființă cu părul în soare,
Voi cerceta-n candele umbre cerești
Cu ruga murită-n picioare.
Tu să nu-atingi cuvântul greu
Ființă cu buze de-apusuri,
Voi decanta în clepsidră, acum și mereu,
Privirile-ți, tainice spusuri.
Tu să nu-adulmeci pom răsărit
Ființă cu aer de seară,
În flori am să-ngrop, în chip felurit,
Zefiru-ți, în lacrimi de ceară.
Tu să nu pleci când te apleci
Ființă cu pasul de crânguri,
Pe urmele tale umbla-voi în veci
Ca ciuta prin tainice gânduri.
Tu să nu-mi spui cum te rostești
Ființă cu zâmbet de nuferi,
Voi fi lângă tine, ca ploaia-n ferești,
Să alin când tresalți, sau când suferi.
Ființă cu pielea de sticlă
Ființă cu părul de soare
Ființă cu buze de-apusuri
Te îngân slavoslovind în picioare,
Ființă cu aer de seară
Ființă cu pasul de crânguri,
Ființă cu zâmbet de nuferi,
Te tot caut, rătăcind... printre
Rânduri.
poezie de Șerban Moescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!