Unui pescar și unui vânător necăsătoriți
Ce poți prinde la cârlig?
Boală-n oase, ploaie, frig!
La cartuș e mai cu spor:
Prind ce pot și nu mă-nsor!
epigramă de Teodor Groza-Delacodru din Voivodina, Banatul Sârbesc (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Obrăznicie
Pe dânsu-l doare undeva,
Că unii nu au ce mânca,
Dar eu nu sunt așa ca el.
Mă doare-n cot de toți la fel!
epigramă de Teodor Groza-Delacodru din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui "Norocos"
Repetent, fără pereche,
Azi o duce ca în rai!
Înțeleaptă-i vorba veche:
Prost să fii, noroc să ai!
epigramă de Teodor Groza-Delacodru din Voivodina, Banatul Sârbesc (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Unui profesor
Mă-ntreb, în sudoarea minții,
Profesor cum ai ajuns?
Cum de dai minte la alții
Când ție nu-ți e de-ajuns?
epigramă de Teodor Groza-Delacodru din Voivodina, Banatul Sârbesc (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui Doctor
Mult stimate domnul doctor,
Un adevărat fachir,
Scapi bolnavii de durere
Și-i trimiți la cimitir.
epigramă de Teodor Groza-Delacodru din Voivodina, Banatul Sârbesc (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui ziarist și bun prieten
Prietene, sticla la gură
Îți cam dă dureri de frunte.
Ți-am zis să bei cu măsură
Nu să bei... măsuri mai multe.
epigramă de Teodor Groza-Delacodru din Voivodina, Banatul Sârbesc (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui prieten ce nu s-a lăsat convins
Să joci hora lor, de vrei,
Zi ca ei și fă ca ei.
Dacă vrei să-ți meargă bine
Zi ca ei și fă ca mine.
epigramă de Teodor Groza-Delacodru (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spor de altitudine, spor de subteran, spor de pericol, spor de noapte etc. Înainte munceam cu spor. Astăzi muncim cu sporuri.
aforism de Valeriu Butulescu din Stepa memoriei
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Unui prieten chel pe care îl deranjează părul meu
Ai zis că păru-mi abundent
E comic și nu-s eminent.
Află, părul doar cu rost
Fuge de pe capul...!
epigramă de Teodor Groza-Delacodru din Voivodina, Banatul Sârbesc (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru rodul pământului
hrăniți orfanii și păsările cerului
deopotrivă pe toți cei care
poartă povara a aceea ce ați fost
să nu vă fie frică
nu doare
pământul nu doare
ci doar din când în când
vi se va face frig
din ce în ce mai frig
tot mai frig
tot mai frig...
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Momeala perfectă
Chiar de e arșiță sau frig,
La pescuitul de blondine,
Pun spirulina în cârlig
Să tragă fâțele la mine!
epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă nu poți prinde muștele oferindu-le oțet, cu atât mai puțin poți prinde o femeie, oferindu-i acest neplăcut acid.
citat celebru din Balzac (martie 1849)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Românilor le place să muncească numai cu spor: spor de vechime, de confidențialitate, de stres. Pe când spor și pentru sporovăială?
aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Era frig și ploua
neîntrerupt, fără milă, așa cum
numai în orașe poate să plouă
lăsând impresia că o s-o țină
așa un veac bătând în geamuri
în capotele mașinilor
sau pe asfalt
era frig și ploua, fără milă
cu alte cuvinte, inundând stațiile
de metrou la coborârea
în întunericul plictisitor
era o ploaie bună pentru începutul
unei depresii care se instalează
mai ușor în frig și umezeală
era o ploaie de sfârșit de februarie
cum nu mi-ar fi trecut prin minte
că poate exista vreodată
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Împunsătura de moarte
E toamnă, ploaie, frig și cea,
Borcane pline cu dulcea,
Precum și putina cu var,
În beci, sunt sigure că iar
Care se-apropie pe-afa,
N-are, de-acum, ce să le fa.
E toamnă, ploaie, frig și cea,
La oameni nu-i ca la dulcea
Sau ca la putina cu var:
Se tem de moarte și de iar
Ce vin croite să-i împun,
Pe-afară și pe dinăun.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cifrele
Unu este un cârlig
Cu nasu-ascuțit de frig,
Doi o lebădă frumoasă
Care a plecat spre casă.
Trei e un cocor în zbor
Spre țări calde călător,
Patru, scaun răsturnat,
Pe el nu m-am așezat.
Cinci, seceră cu coadă ruptă
Dintr-un lan de grâu se-nfruptă,
Șase, lacăt desfăcut,
Buzunarul l-a-ncăput,
Șapte este parcă-o coasă
Peste iarbă grasă trasă,
Opt sunt doi covrigi lipiți
Pentru mine pregătiți,
Nouă, lacătul întors
Ce din buzunar l-am scos,
Zece, un cârlig și- un ou,
Mi-l face mama cadou.
Cifrele am învățat,
Pot să trec la adunat.
poezie de Gigi Stanciu
Adăugat de Gigi Stanciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ciobanul: Masa mi-e gata, am muls oile. La ușa colibei mele zăvorul e tras, focul arde în vatră. Iar tu, tu poți trimite oricâtă ploaie, cerule!
Buddha: Eu nu mai am nevoie nici de hrană, nici de lapte. Vânturile sunt coliba mea, focul mi s-a stins. Iar tu, tu poți trimite oricâtă ploaie, cerule!
Ciobanul: Eu am boi, am vaci, am pășunile străbunilor mei și un taur care-mi fecundează vacile. Iar tu, tu poți trimite oricâtă ploaie, cerule!
Buddha: Eu n-am boi, nici vaci. Eu n-am pășuni. Eu n-am nimic. Nu mă tem de nimic. Iar tu, tu poți trimite oricâtă ploaie, cerule!
Ciobanul: Eu am o ciobaniță supusă și credincioasă. De ani și ani de zile ea e muierea mea; sunt fericit să mă joc noaptea cu ea. Iar tu, tu poți trimite oricâtă ploaie, cerule!
Buddha: Eu am un suflet supus și liber. De ani și ani de zile îl exersez și-l învăț să se joace cu mine. Iar tu, tu poți trimite oricâtă ploaie, cerule!
replici din romanul Zorba Grecul de Nikos Kazantzakis
Adăugat de Simona E
Comentează! | Votează! | Copiază!
Suferință
Strecurată, noaptea
inundă cu lacrimi
amintirea ta.
Îngeri de somn
se zbat fără spor
la geam.
Lung vis de fericire,
visat...
cu ochi deschiși
așteaptă în zadar.
E frig!
E frig de amintirea ta
uitată, de timpul zdrențuit.
Suferință neștiută de nimeni,
gând strecurat
anevoie
în noaptea
umezită de lacrimile
îngerilor obosiți
de nesomn...
poezie de Dorel Lazăr
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Genunchii frământă
lutul după rugăciune
capul stă plecat gândind
la cel care a înviat
călcând pe moarte
cuvintele prind aripi și
se-nalță la cer
ochii se ridică la zenit
simte lutul cum intră în oase
umezeala vine din pământ
parcă vede un bătrân cu toiag
palmele transpiră-n rugăciune
se simte tras în adâncuri
tatăl nostru plânge
cu lacrimi grele
cu lacrimi de sânge
genunchii frământă lutul
încet încet încet
cu pioșenia care vine
ca o pată de lumină
lutul ia o formă
genunchii frământă încet
lutul prinde altă formă
o suflare divină și-ar prinde viață
nici nu mai simte artroza
genunchii frământă lutul
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Neanderthal (3)
Bărbatul ei nu mai era
Nici prost, nici bleg, cum îl știa,
Și, chiar atunci când încerca
Pe plac să-i facă, ea vedea
Că nu-i deloc atent la ea,
Iar mintea-i e... altundeva.
Și s-a gândit, s-a perpelit,
Dar, iată, ziua a sosit
-eu nu știu cine-a ciripit-
Când o idee i-a venit
Și cerului i-a mulțumit
Că ruga i-a-mplinit.
S-a dus și-a reușit, cumva,
Ca sapiensa blondă, rea
De muscă sau de altceva,
Să fie de acord cu ea
Că sigur-sigur, i-ar plăcea
Cu amândoi alăturea.
Că-n peșteră nu i-ar fi frig,
Și-ar fi, desigur, un câștig
La foc, în loc de pipirig,
Un lemn, din cele ce se-nfig
Cu vlaga unui cucurig
Vestit, cu, la femei, cârlig.
Așa a fost: în trei amor,
Iar anii au trecut ușor,
Și-n peșteră, muncind cu spor,
Au apărut, încetișor,
Cinci puradei. Iar el: "Vum knor!"
(Înseamnă: "Recunoscător!")
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Petrecere de 1 Mai
Am băut o bere
Ca să prind putere
Și-am fost lac de apă,
Că eram... la sapă!
epigramă de Gabriela Gențiana Groza (1 mai 2017)
Adăugat de Gabriela Gențiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!