Întâmplare

Dormea întinsă şi-am privit-o
Cu sâni umflaţi, ca vai de ei,
Şi pe-ntuneric am iubit-o.
Mă crezi... era bunica ei?

epigramă de Vasile Mandric din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marea Văicăreală (aleilor şi bocitoarelor de la Bellu)

Vai! Vai! Vai! Vai! Vai! Vai! Vai!
Vai! Vai! Vai! Vai! Vai! Vai! Vai!
Vai! Vai! Vai! Vai! Vai! Vai! Vai!
Vai! Vai! Vai! Vai! Vai! Vai! Vai!
Vai! Vai! Vai! Vai! Vai! Vai! Vai!
Vai! Vai! Vai! Vai! Vai! Vai! Vai!
Vai! Vai! Vai! Vai! Vai! Vai! Vai!
Vai! Vai! Vai! Vai! Vai! Vai! Vai!
Vai! Vai! Vai! Vai! Vai! Vai! Vai!
Vai! Vai! Vai! Vai! Vai! Vai! Vai!
Vai! Vai! Vai! Vai! Vai! Vai! Vai!
Vai! Vai! Vai! Vai! Vai! Vai! Vai!

A umblat pe ape, apa este vinul
ce a rupt Poetul de slăvirea Sa...

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dormea la mal

ca un prunc la sânul cu lapte
pasteurizat lăsat la soare
visa inelul de logodnă furat
într-un groaznic trecut
care-l urmărea liniştit în somn
era coşmarul care plângea
sub pământul de lângă apă
dormea absurd absorbit de vânt
iarba din jur amaneta hainele
pentru achiziţionarea un şuvoi
de termite cu antene de ceară

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru

că am iubit-o pe fericita
pe care am iubit-o dintr-o dată
în timp ce culcam la pământ
lanuri de floarea
soarelui coborât în cuvânt
eu
am iubit-o pe ea
deşi s-ar putea
să n-o fi iubit şi să nu
fi scris poemul acesta

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plumb

Dormeau adânc sicriele de plumb,
Şi flori de plumb şi funerar vestmânt -
Stam singur în cavou... şi era vânt...
Şi scârţâiau coroanele de plumb.

Dormea întors amorul meu de plumb
Pe flori de plumb, şi-am început să-l strig -
Stam singur lângă mort... şi era frig...
Şi-i atârnau aripile de plumb.

poezie celebră de George Bacovia din Plumb (1916)
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am sărutat-o chiar pe această femeie care nu mai era a mea, era a morţii şi am privit-o cu indiferenţa cu care priveşti un tablou!

Camil Petrescu în Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război (1930)
Adăugat de Vostav
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când eram duminica la bunica...

Dimineaţa aburindă
cu linişte în oglindă
cu vise-n zi de sărbătoare
şi clipe răcoritoare.

Fericita zi e duminica
cum era altădată la bunica
plimbare în natură
dacă e vreme bună.

Pe cărările-n pădure
unde culegeam mure,
ciuperci şi pânişoare
şi era linişte mare.

Aş vrea şi-acum linişte-aceia
când gândurile nu erau,
când viaţa era frumoasă
şi ziua luminoasă.

poezie de Eugenia Calancea (22 octombrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bunicii

Demult, cândva pe astă lume
Era un om ce m-apăra,
Şi când venea bunica să mă mustre
Moşu-începea a o certa:
- Măi tu femeie, eşti bătrână
Ce ai cu fata asta bună?
De iarăşi vrei să dai în ea
Eu nu te las, tu şti asta.
Că am şi eu o întrebare ;
Ai fost copil, cum ai fost oare?
Tu nu făceai o prostioară,
Şi îi scoteai din minţi afară
Şi pe părinţi şi pe bunici?
C-aşa-s copiii cât sunt mici.
Şi-atunci bunica se calma
Şi începea a mă pupa,
Şi-a braţe tare mă strângea
Că doar era bunica mea.

poezie de Ramona Kovacs
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bunicii

Demult, cândva pe astă lume
Era un om ce m-apăra,
Şi când venea bunica să mă mustre
Moşu-începea a o certa:
- Măi tu femeie, eşti bătrână
Ce ai cu fata asta bună?
De iarăşi vrei să dai în ea
Eu nu te las, tu şti asta.
Că am şi eu o întrebare ;
Ai fost copil, cum ai fost oare?
Tu nu făceai o prostioară,
Şi îi scoteai din minţi afară
Şi pe părinţi şi pe bunici?
C-aşa-s copiii cât sunt mici.
Şi-atunci bunica se calma
Şi începea a mă pupa,
Şi-a braţe tare mă strângea
Că doar era bunica mea.

poezie de Ramona Kovacs (2002)
Adăugat de Ramona Kovacs
Comentează! | Votează! | Copiază!

Satul premierului

Când era bunica fată,
Ce bărbaţi erau odată,
Pricepuţi în toate cele
Cum îs cei din Răchiţele.

epigramă de Vasile Manole (2011)
Adăugat de Mihai Enachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Crezi

că vei mai putea clipi din aripi cât ochii
încă-şi plâng şpanu la subţiori? - crezi
sau nu crezi, rugina din dragoste-aşteaptă
să cazi într-o plasă de drone... întinsă de ieri
înspre azi înspre mâine înspre progres!

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În fiecare pasăre dormea un munte...

În fiecare pasăre dormea un munte.
Din fiecare mână şarpele sfânt
mânca sare. Şi-n fiecare uliţă din port
un bătrân episcop punea-ntrebări unui copac.
Gol, goluţ era vinul şi aproape de fluviu,
jelite, savanele dispărute
din timpul când întâlniseră zăpada.
Nu era pic de foc, şi vrăjitorul
şi-a luat nevastă, -atunci, oraşu-n flăcări.

poezie clasică de Alain Bosquet, traducere de Virgil Teodorescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

epigramă

Definiţie

Epigrama e-un festin,
O beţie cu gâlceavă,
Trei pahare sunt cu vin,
Ultimul e cu otravă.

definiţie epigramatică de Vasile Mandric din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apreciere

Femeia-i floare, de-o priviţi,
Un îngeraş, de-o auziţi,
În voie de-i intraţi e Rai,
Altminteri este... vai, vai, vai!

epigramă de Vasile Larco din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Satisfacţii

Răsuflă soacra uşurată:
E ginerele-i în furori,
E fata-i iarăşi măritată
Şi-i iar virgină.(De trei ori!)

epigramă de Vasile Mandric din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Diogene cinicul era supranumit şi Câinele înstelat, deoarece dormea într-un butoi, ca un câine, dar mintea-i era înstelată de înţelepciune.

George Budoi în Dicţionarul cinicului (2008)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rătăcea în părul ei

cu buzele, cu nasul
toată fiinţa lui o gusta
o mirosea, o pipăia
era ca un vânt nebun
îi descifra enigmele
citea povestea ei
venele gâtului se zbăteau ca un val
pielea ei era un amestec fin de poezie şi jazz
muzică de jazz
rătăcea cu buzele, cu nasul
pe gât, pe umeri
pe sâni
îi şoptea secrete
vorbe dulci
era copilăresc, suav
fierbinte
se contopeau şi toate alea

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Imunitate

Stimulent minuscul dar,
Degeaba mereu o-njuri:
Dac-ajungi parlamentar
Te ajută ca să furi!

epigramă de Vasile Mandric din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Imunitate

Stimulent minuscul dar,
Degeaba mereu o-njuri:
Dac-ajungi parlamentar
Te ajută ca să furi!

epigramă de Vasile Mandric (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atârnată de uitare ca o uşă

Atârnată de uitare ca o uşă
se refuza, încet, privirii;
a fost femeia pe care am iubit-o,
dar de prea multe ori ea dormea asemeni
unei căprioare mecanice răsfăţate,
în vreme ce pe mine mă durea tăcerea metalică
din visele ei.

poezie de Richard Brautigan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frigiderul

stăpânea fiinţa lui începând
din colţul buzelor rânjite
până în adâncul fiinţei lui
dormea îmbrăţişându-l strâns
schimbau vorbe despre frumuseţile
care erau frumos aranjate
în rafturile care străluceau
era frigiderul visurilor sale

striga în visul lui la televizor
s-o lase mai uşor cu meciurile de fotbal
i-a aruncat în ecran pliante
cu frigere pline cu bucurii
a promis că-i ridică o statuie
într-un oraş cu azur luminos
o să-i pună la uşă maşină
cu girofar şi sirenă

s-a fălit şi-n faţa dulapului
cu haine roase de timp
ce dormea pe-un parchet laminat
plin de gâze uscate
avea şi chei ruginite şi strâmbe
nu era un frigider luminos
şi toată lumea putea remarca
cine-ţi înveseleşte sufletul

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!