Parfum de smirnă și de plante-adie blând!
Ce dulce cântă undele sub mal, spumoase,
Ce liniștit zefirul-adie fremătând
Prin crengi de sălcii mlădioase!
catren de Vasili Andreevici Jukovski din Seara
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Parfum de epocă
Într-un buchet de flori de toamnă... am pus parfum de epocă,
Un vechi parfum stors din romanțe, din frumuseți îngălbenite.
Parfum de coarde-atinse tandru și veșnic... ca un miez de rocă,
Parfum din vremuri ce sunt duse... parfum din timpuri fericite.
Pe un buchet de flori de toamnă, am pus parfum de nostalgie,
Un vechi parfum cu iz de-atuncea, când ne iubeam fără păcat.
Parfum de epoci strânse-n viața... cu-aceiași timpi ca-n trilogie,
Parfum din vremuri stinse-n vremuri, odor ce-și n-are duplicat.
Într-un buchet de flori de toamnă, am pus parfum de tinerețe,
Un vechi parfum, stors din dorințe... păstrat acuma în memorii.
Parfum de nopți topite-n patimi, de nopți cu nuferi de noblețe,
Parfum din vremi demult apuse... din vremi răzlețe prin istorii.
Pe un buchet de flori de toamnă, am pus parfum de ploi târzii,
Un vechi parfum cu-aromă dulce, cu-aromă coaptă, de demult.
Parfum din stropi de pasiune... ce-au curs prin nopți cu frenezii,
Parfum din vremi... ce-au fost odată, romanțe vechi ce le ascult.
poezie de Ion Apostu
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântă Cucul!
Cântă cucul prin văzduh,
De se aude ca în burduf!
Cântă cucul cu ecou,
Doar în capitală e metrou!
Cântă cucul prin păduri,
Pe dealuri alergă iepuri!
Cântă cucul pe câmpii,
Hai să alergăm copii!
Cântă cucul prin livezi,
De ești prin preajmă, să-l vezi!
Cântă cucul prin grădini,
Trandafirii sunt plini de spini!
Cântă cucul pe la sate,
Orășenii îl știu din carte!
Cântă cucul prin orașe,
Sătenii îl au ca ceas prin case!
Cântă cucul pe la case,
Toate simulările sunt false!
Cântă cucul printre blocuri,
De revelion au fost multe focuri!
Cântă cucul pentru noi,
Noi vrem pace nu război!
Cântă cucul și nu tace,
Primăvara la toți ne place!
poezie de Ovidiu Kerekes (22 februarie 2014)
Adăugat de Ovidiu Kerekes
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tradiții și ritualuri de Florii
TRADIȚII CREȘTINE ȘI RITUALURI DE FLORII
După datină străbună,
într-o sacră rânduială,
Floriile sunt cunună
la Sărbătoarea Pascală.
În Templul din Ierusalim,
Iisus ca Mare Împărat
a fost cu ramuri de măslin,
de credincioși întâmpinat.
Crengi din sălcii înverzite,
dar și flori de primăvară,
în biserici sunt sfințite
prin credință milenară.
La icoană se păstrează,
în casa credinciosului,
că Dumnezeu o veghează
pe tot parcursul anului.
În cimitire, morminte
se îngrijesc, se-mpodobesc
de rămurele sfințite,
cinstind pe cei ce se-odihnesc.
Când ploaia se dezlănțuie
și o furtună stârnește,
se ard frunze de salcie,
până când se domolește.
Pe secetă sau furtună,
salcia înclină ramuri,
lăcrimând la rădăcină,
ca-n legenda unor vremuri.
Cu a credinței menire,
ramuri de sălcii sfințite,
au harul de lecuire
pentru suflet, trup și minte.
Despre salcie se spune
că pod din crengi arcuite
s-a făcut, ca prin minune,
Fecioarei Neprihănite.
Sau că lacrimile-i ștergea
cu crengile mlădioase,
Maicii Domnului ce-și plângea
Fiul, când Iuda-l trădase.
Intrarea în Ierusalim
deschide porți de rugăciuni,
mereu încrezători să fim
în ale Domnului minuni.
Minunea de a-l învia
pe Lazăr din Bretania,
credinței a fost făclia,
de a-L cinsti pe Mesia.
Postul se mai îndulcește
la această sărbătoare,
prin dezlegare la pește,
ultima din postul mare.
De Florii e sărbătoarea
ce precede pătimire
în datini nepieritoare,
spre pace și mântuire.
Celebrată-i renaștere,
cu viață nouă-n muguri noi,
iar credința-n Înviere
e Calea-n viața de apoi.
Creștini cu nume de floare,
reînnoind tradiție,
fac cinste de sărbătoare,
bine prin an să le fie.
În ceremonial ludic,
merg fete cu Lăzărică.
Fiecare vrea logodnic,
să o facă miresică.
Între mit și rațiune
e neclintită credință
cu a Domnului minune,
ce dă har și iscusință.
Din vol. "Tradiții creștine și ritualuri populare românești"
Autor: Maria Filipoiu
poezie de Maria Filipoiu din Tradiții și ritualuri românești / Editura Paideia - 2008) (2008)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Diminețile de duminică
Ei îi place lumina lunii
și vântul strecurându-se prin sălcii,
ploile ușoare de vară
și măceșele roșii pe crengi în bruma toamnei,
diminețile de duminică
și toate lucrurile care au suflet.
poezie de autor necunoscut/anonim (S.U.A.), traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vine toamna pe furiș
Vine toamna pe furiș,
Fură zilele frumoase,
Tremură dulce-n frunziș
Trilul păsării duioase.
Cuiburi goale-n păpuriș
Zac prin malurile roase,
Vine toamna pe furiș,
Fură zilele frumoase.
Lanuri de porumb mănoase
Ruginesc pe povârniș,
Ies mistreți din ascunziș,
Se plâng sălcii mlădioase,
Vine toamna pe furiș.
rondel de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spumoase valuri
Ispita din amiezi perene,
Unduitoare și flămândă
Se-ntinde dulce... și alene
Spre clipele ca o osândă.
Spumoase valuri... înghițiră
Plăceri, tăceri și plutitorul,
Iar ea, abia de mai respiră
Sorbind ireversibil, dorul.
Cuvintele... nu își au rostul
Când trupuri ard dezlănțuit,
Cine să calculeze... costul
Păcatului?... abia sfințit.
Aștept tăcut, refluxul care
Remodelează-n noi uitări
Atingeri... făr-asemănare,
Extaz nebun și sărutări.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Visam cum sălcii se plecară
Peste al apelor obraz.
Era pe-aproape o căscioară
Cu flori tăcute în privaz.
Bunicul murmura în barbă.
Îi adormea în brațe-un țânc.
Și vântul mirosea a iarbă
Și răsărea o stea'n adânc
Și mama cobora duioasă
Cu zâmbet bun, cu țâța dulce,
Și pruncul și-l lua acasă
Pe perne proaspete să-l culce.
Oftând se închina moșneagul,
Prin sălcii soarele-apunea.
Și-ncet târând cu el toiagul
Spre vis bătrânul se ducea.
poezie clasică de Taras Șevcenko (1850)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un parfum de liliac
Un parfum de liliac dulceag
Pe fereastra deschisă a intrat
Flori albastre așezate șireag
De la geam m-au întrebat
Ce faci tu îți este bine
Astăzi nu te-am auzit
N-ai privit pe geam la mine
Nici scriind nu te-am zărit
Zâmbetul nu ți-am găsit
Când priveai pe cerul tău
Astăzi ochii tăi nu m-au iubit
Vântul bate din vest mai rău
Liliac cu florile albastre
Cum este cerul liniștit
Recunosc parfum de astre
Ești parfumul meu iubit
Eu sunt adierea ta de vânt
Împart parumul tău dulceag
Tu esti blând ca și un cânt
Te iubesc pentu grija ta cu drag
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Suflet blând
Cine esti suflet frumos blând
Din ce astru esti întruchipat
De mi umbli prin vis si gând
Esti vântul domol cel inaripat
Si prin iubirea ta te ai înălțat
Floarea de musetel in vară
Aburul din ceaiul infierbantat
Mireasma din iubirea de seară
Lasă ti părul gălbui despletit
Elixir din aroma unei gutui
Cu parfum de musetel inflorit
Să ti acopere umărul verzui
Suflet dăruit frumos si blând
Carmă adusă pe acest pămînt
Iubești lumea reală plângând
Suflet predestinat si iubit
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec în favoarea altuia
prin geamuri de transparent plumb
privesc spre gânduri spălate de ploaie.
ofensivă chemare a nopții-n dulce venire
cu afirmare dată în crengi șiroaie.
turistica lună caută preferințe de odăi
căzute sub melancolii adunate grămezi.
trilul a zdrențuit liniștea sedusă de capelă
din arome se zidesc ziduri ce nu le vezi.
cântă cerul în favoarea altuia acum,
în sublim iar întâlniri cu vechile stele.
răzbătător cântec pe răsaduri de atingeri
tricotat cu timpul în subiecte adormițele.
creșteri de gânduri noi pe cromatul serii
crengi înecate în ruj, degustări de timp.
lângă bocanci se predau amărăciuni
ochiul repatriat-n lacrimi, e un ghimp.
prin opțiuni, sentiment inutil tolănit.
de sub unghii cad amintiri ascunse;
neliniștea s-a copt, s-a dat în obsesii...
otrava singurătății-n parcuri pătrunse.
e amurg, un atelier de culori virulente,
linii aeriene în trăsături abuz așezate.
pe râușor de lacrimi plutește păpădie
cu zulufii ei dansând pe idei carbonizate.
cântă cerul iarăși în favoarea altui acum
până la urmă pare stupid, dar asta știu.
prin optică fluturii își nehotărăsc alergarea
sub aripile lor mă cheamă, cooptat de griu.
poezie de Mihai Savin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Anecdotică
Pornea, romantic, noaptea pe alei
La muza-i dulce, cu parfum de tei,
Și ajungea, firește, Păstorel
La muza cu parfum de Ottonel.
epigramă de Ion Diviza
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Amurgul ce mă paște iară,
Se-așterne-n cuibu-i liniștit,
Și vama-mi cere evadare
Din al meu suflet răvășit.
În drumul meu atât de simplu
Privii cum nava mă purta
Și prin aducerile aminte
Decor în față-mi așternea.
Printre suiși, coborâșuri
Nu mai sunt decât legănări.
Tristețea hulpavă în riduri
Nu mai e decât alinări.
Din barca ce acum mă poartă,
Întrezăritele lopeți
Tot mai tresar, țesând prin ape
Doar stropi pe umezii pomeți.
Azurul ăsta printre rampe,
Cum minte dulce ispitind,
Mă duce liniștit prin ape,
Mai lin, mai limpede, oricând...
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vino s-asculți privighetoarea
Vino, iubito, vino-n zăvoi
În vad ne-așteaptă vâltoarea
Plete de sălcii curg peste noi
Și cântă privighetoarea.
Vino, privighetoarea cântă
Din piculină și din nai
Și trilurile ei ne-ncântă
Ca-n vraja unei nopți de mai.
Vino, privighetoarea cântă
Sublim asemenea lui Orfeu
Cu toate că ne înspăimântă
Soarta acestui semizeu.
Vino, privighetoarea cântă
Ea știe ce și pentru cine
Dar cântecul ei mă avântă
Seară de seară către tine.
Vino, privighetoarea cântă
Povești duioase de amor
Și melodia ei se-mplântă
În inima plină de dor.
Vino, privighetoarea cântă
Cu-atâta dor, cu-atâta foc
S-avem, atâta ne frământă
O picătură de noroc.
Vino, privighetoarea cântă
Cu pasiune și talent
Iubirea noastră pură, sfântă
În timp ce te alint decent.
Vino, privighetoarea cântă
Să cazi în vraja lui Morfeu
Iar inimile își cuvântă
Când tu visezi la pieptul meu.
poezie de Gheorghe Ionescu din Picături de rouă (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântă luna
Cântă luna-ntr-un sărut,
Noaptea-și cumpără inele,
Doar trecutul... e pierdut
Printre atât-amar de stele.
Cântă luna-n brațe strânsă,
Printre vise și-mpliniri,
De iubire fiind pătrunsă
Și parfum de trandafiri.
Cântă luna la fereastră,
Curge cerul peste noi,
Ca un colț de mare-albastră,
Peste sâni de piatră... goi.
Cântă luna și ne ploua
Cu argint din așteptări,
Plâng cascadele de rouă,
Făr-a pune... întrebări.
Cântă luna... timpul trece,
Vreme nu-i să mai iubesc,
Clipe-ncearcă trist să plece
Si eu vreau să-ntineresc.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântă fluierul
Cântă fluierul cu foc
De răsună-n deal și-n plai
Și adună-n sat la joc
Fetele cu păr bălai.
Cântă fluierul cu jale,
Pleacă turmele la stână
Da'tu mândro nu vi-n cale,
Cu a florilor cunună.
Cântă fluierul duios,
Dezmierdând apus de soare
Și al tău chip somnoros,
Jos în lanul de cicoare.
Cântă fluierul de dor
Seara-n răsărit de lună
Eu ascult în foișor,
Despre tine să îmi spună.
Cântă fluier pentru mine
Versul dulce din popor,
Ca-n pădurea cu suspine,
S-o visez lângă izvor!
poezie de Emil Utalea
Adăugat de Emil Utalea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Suflul poetic
Poetule!
îți plouă cerul cu vers
da, se scutură arbori de nori peste tine și versuri curg șuvoi
prin crângul tău înverzit, când pe sub aurii umbrele
se clatină gălbiorii, îmbătați de iasomie
pe aleea ta cu felinare aprinse, când printre crengi îmbrățișate
îți cântă luna la cobză
prin burlanul casei tale rotunde
plouă-n neștire cu vers
tu îți închizi ochii, îți deschizi brațele și
inhalezi stropii de ploaie în călimara sufletului
apoi îți înmoi condeiul în ea și sufli dumnezeiește cu vers
prin crângurile noastre arămii, când pe sub umbrele de muștar
rânjesc bureții viperei spre stârvuri
pe aleile noastre cu felinare sparte, când printre crengi încovoiate
ne urlă luna a pustiu
prin burlanele caselor noastre pătrate
poezie de Alexandra Alb Tătar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dans din note muzicale
Dansul nostru din pânze se desprinde,
Se proiectează-n spațiu, lumina ne pătrunde
Suntem atingeri diafane pe ochii strălucind,
Suntem al vostru cântec din inimă șoptit
Suntem balanța primilor pași, suntem adieri de vânt
Pe pajisti ne pierdem în sărut,
Iar inimile construiesc vise spumoase,
Redeshizând lumina.
Sufletele cântă în pași de suspin,
Cântă pe un câmp de flori imortela.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Culoarea este claviatura, ochii sunt armoniile, sufletul este pianul cu multe corzi. Artistul este mâna care cântă, atingând o clapă după alta, și producând vibrații în suflet.
citat din Vasili Kandinski
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
- artă
- Arta este rostirea tainei prin taină.
definiție celebră de Vasili Kandinski
Adăugat de Adriana Pleșca
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.
Mi-a înflorit liliacul
Mă socotesc destul de fericit
Că liliacul iarăși mi-a-nflorit
Și-mi umple camera cu-n blând parfum,
Iar trecători se-opresc și-admiră-n drum.
Tot astfel liliacul înflorit
Ne-a-mpreunat, timid, când ne-am zâmbit,
Parfumul lui așa mult ne-a plăcut,
N-am stat pe gânduri când ne-am cunoscut.
Pe-atunci treceai din ce în ce mai des
Și crengi de liliac eu ți-am cules,
Iar în crenguțe-am furișat șirag
Câte-un sărut de dragoste și drag.
Azi liliacul nu mai are flori,
Și simt cum se petrec ai mei fiori,
Tu nu mai vii să-ți dăruiesc parfum,
Stau rătăcit ca cerșetoru-n drum.
Dar pentru florile de liliac
Voi ști de-acuma ce să fac:
Culeg, dar le usuc și le păstrez,
Iubirea noastră s-o reinventez.
Cel ce iubește și nu uită
Și ziua i se pare scurtă,
Așteaptă să-nflorească liliacul:
Vrea inimii ca să-i găsească leacul.
poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!