De la un timp
De câțiva ani
procesul de mortificație a poeziei
s-a accelerat
am observat
că versurile noi
publicate prin săptămânale
se descompun
în decurs de două trei ore
poeții morți
pleacă repede
vii
debordând în grabă
cărți noi
de parcă ar vrea să înfunde cu hârtie
o gaură.
poezie de Tadeusz Rozewicz din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Cuptor
Sunt câțiva morți în oraș, iubito,
Chiar pentru asta am venit să-ți spun;
Pe catafalc, de căldura-n oraș,
Încet, cadavrele se descompun.
Cei vii se mișcă și ei descompuși,
Cu lutul de căldura asudat;
E miros de cadavre, iubito,
Și azi, chiar sânul tău e mai lăsat.
Toarnă pe covoare parfume tari,
Adu roze pe tine să le pun;
Sunt câțiva morți în oraș, iubito,
Și-ncet, cadavrele se descompun...
poezie celebră de George Bacovia din Plumb (1916)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Împresurat de-activități ce nu pot aștepta, uitasem că ar trebui să mai și mor.
citat din Tadeusz Rozewicz
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Lunetistul Bacovia
pac pac pac: un mort doi morți trei morți
pac pac pac: un corifeu doi corifei trei corifei
pac pac pac: trei morți grei
trei morminte a naibii de grele
trei coroane de stele
căzătoare
trei sicrie de plumbi
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt convins că în decurs de câțiva ani, arta muzicală, așa cum o înțelegem noi, va înceta să mai existe. Ea va dispare ca și toate celelalte arte, dar, probabil, mai repede decât celelalte.
Arthur Honegger în Sunt compozitor (1951)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Deconspirare
prea repede iubim
(poate numai noi poeții)
prea repede înșelăm
(femeia bărbatul cuvântul)
prea repede abandonăm
(când ne resping pe noi poeții)
prea repede trecem
(toți)
în spatele geamului
prea repede trece fiecare pas al nostru
(de fapt un pas pe gheață)
prea repede punem talpile
(feminine și masculine)
pe geam.
pentru cei fără patine
lovitura este și mai puternică
poezie de Jolanta Szymska-Wiercioch, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Ana Năgăra
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
* * *
Așteaptă-mă în vatra rece,
Scânteie ce nu vrea.
Nu vrea să plece...
Așteaptă-mă
Să mă fac pe cale, stea,
Steaua ta!
Când voi veni cu vreascuri dure,
Focul îl vor aprinde două
Sentimentete pure:
Unul jos și altul sus,
Prinos Domnului adus!
Afară lupii
s-or apropia suflând,
prin gaură de cheie,
duh, duh parcă bland;
din sân de haită urlet lin...
Din visare ne-or trezi
să
ne croim destin..
poezie de Dana F. Zaharia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rânduri...
ce citești aici nu e scris de mine
ci de viața asta tristă și opacă
pe fundalul vremii care vine, vine
pe dorsala celei care pleacă, pleacă
ce nu poți citi - este scris de mine
buchii transparente pe plăpânda coală
parcă de hârtie, parcă de șestine
parcă clocotinde în cazan cu smoală...
poezie de Iurie Osoianu (18 octombrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Cine este poet
Poet e cel care scrie poeme
și cel care nu scrie poeme
poet e cel care se eliberează de legăturile lui
și cel care își impune singur legături
poet e cel care crede
și cel care nu reușește să creadă
poet e cel care a mințit
și cel care a fost mințit
poet e cel care are buze
și cel care înghite adevărul
cel care cade
și cel care se ridică
poet e cel care pleacă
și cel care nu poate pleca.
poezie de Tadeusz Rozewicz, traducere de Claudiu Komartin
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Două-trei
Două dimineți:
Un soare.
Trei dorințe
La picioare.
Două căști:
O melodie.
Două mâini:
O veșnicie.
Trei păreri:
O ipoteză.
Două inimi
O viteză.
Două guri:
O nostalgie.
Două vieți:
O bucurie.
Trei minute:
O pendulă.
Trei motive:
O credulă.
Două stele:
O poveste.
Trei săruturi
La ferestre.
poezie de Gabriela Chișcari (9 noiembrie 2012)
Adăugat de Gabriela Chișcari
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aceste trei componente ale realității spiritul, mintea și corpul; sau observatorul, procesul observării și obiectul observat reprezintă în esență unul și același lucru.
Deepak Chopra în Cele Șapte Legi Spirituale ale succesului
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tata
Trece prin inima mea
bătrânul meu tată
În viață n-a făcut economii n-a strâns
bob cu bob
nu și-a cumpărat casă
nici ceas de aur
nu prea curgea apă la moara lui
A trăit ca o pasăre
cântând
de la o zi la alta dar
spuneți-mi poate oare
trăi altfel un mărunt funcționar
vreme de mai mulți ani
Trece prin inima mea
bătrânul tată
cu pălăria veche
fluierând
un cântec vesel
și crede cu sfințenie
că va urca la cer.
poezie de Tadeusz Rozewicz din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Văd nebuni
Văd nebuni care
au mers pe mare
au crezut până la capăt
și s-au dus la fund
încă și acum ei înclină
barca mea nesigură
înlătur acele rigide
palme îngrozitor de viu
le înlătur an de an.
poezie de Tadeusz Rozewicz din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doar poeții
Se cern zile și nopți în vâltorile vieții...
În pagini de vise le plâng doar poeții
Când versuri aștern gânditori pe hârtie.
Ei știu clipele- s muguri de veșnicie.
Și ei, doar poeții, în cărțile lor sfinte
Clădesc noi altare din albe cuvinte,
Ei leagănă pruncul și-adulmecă floarea,
Iubirea și-o cântă cât râul, cât marea.
Pe mamă o sfințesc în zâmbet și în lacrimi,
Pe sfinți îi înalță în rugă și-n datini,
Biserica- o- mbracă în sfânt tricolor,
Prin vers spun o rugă Bunului Dătător.
În fața morții reci, cu doruri efemere
Poeții, prin cuvânt, dezlega- vor mistere...
Prin vers înțepa-vor prostia și răul
Și ca-ntr- un bocet blestema-vor ei hăul.
Pe toate poeții în cărțile lor sfinte
Le ceartă, le-adoră ca Bunul Părinte
Când versuri aștern visători pe hârtie
Ei știu clipele- s muguri de veșnicie.
poezie de Dana Logigan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unora le plac versurile
Unora
deci nu tuturor.
Nici măcar celor mai mulți, doar câtorva.
Excluzând școlile, unde trebuie învățate,
și pe poeții înșiși,
versurile ar putea interesa doar două persoane dintr-o mie.
Cum ar fi
unuia îi place supa de pasăre cu fidea,
altuia îi plac complimentele și culoarea albastră,
altuia îi place o eșarfă veche,
altuia îi place să aibă ultimul cuvânt,
altuia îi place să mângâie un câine.
Versurile
dar ce sunt versurile?
Multe răspunsuri neconvingătoare
au fost date acestei întrebări.
Iar eu nu știu, nu știu și mă bazez pe asta
ca și cum m-aș sprijini de o balustradă.
poezie de Wislawa Szymborska, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce faci cu cei câțiva ani pe care-i ai între două cărți de mistere?
autor necunoscut/anonim
Adăugat de Sinziana Mihalache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am rupt o foaie de hârtie...
dintr-un caiet
dintr-un oarecare caiet
am rupt o foaie de hârtie
după ce am lăsat-o plină de semne
am strâns-o în palme cu ură
și mi-am îndreptat privirea spre coș
și parcă...
și parcă ceva
ca un foșnet de frunze
ca strigătul unui copac trecut
prin nu știu câte fierăstraie și prese
și parcă ceva îmi spunea
să nu mă grăbesc
și-atunci... am desfăcut încet-încet
acel cocoloș de hârtie
și... înăuntru
iubita mea stătea
cu capu-ntre genunchi
și plângea
poezie de Ionuț Caragea din Poezii de dragoste (2010)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prea repede
Zboară clipele-n vânt una câte una,
La rând, pierzându-se-n uitate zări,
Prea repede la asfințit răsare luna,
Prea-n grabă apune soarele în mări.
Prea repede s-a risipit copilăria,
Iar tinerețea parcă a trecut acum,
Prea lungă-i, Doamne, veșnicia,
Pentru o viață ce trece ca un fum.
Prea repede trec zilele cu soare,
Iar nopțile albastre nu-mi ajung,
Prea scurtă mi se pare bucuria,
Pentr-un infern atât de lung.
poezie de Paul Aelenei din Iarna Cuvântului (2018)
Adăugat de Diana Iordachescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sare prin gaură
în gaură șiretul îl bagi
tragi și te uiți la bătrână
degeaba o întrebi dacă a mâncat
ea spune același lucru
e numai piele și os. simți
că se duce
tragi șiretul papucului
până simți deznădejdea
cum urcă în capul tău pătrat
de la ultimul chef. te uiți. o
simți că pleacă
te întrebi cât de mult
mai ții la ea. atingi mâna ei
e rece de la circulația deficitară
zâmbetul a rămas același
șiretul sare din gaură
în gaură și tragi ușor
e jocul învățat de la ea
când erai bolnav. spunea
că șiretul era iepuraș
vocea ei alina durerea
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lumea de dupa
Ies încet după ce închizi ușa aburii tăi.
Îi conduc cât pot mai repede în stradă
Am uitat că mi-am ras părul
Sunt goală
Sânii se descompun în sfere mici
Se văd mușcături de vipere pe trunchi
Pe trotuar un câine mi-a lătrat în față
Vagabond cum e
Stă cu covrigii în coadă
În spatele lui o lume stă gură cască
De foame.
Mă uit cum coboară luna
Mirată și ea
Fac repede trei cruci și-mi iau umbra acasă
Piticul de pe creier mi-a șoptit să închid fereastra.
poezie de Ioana Bolba
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poeții nu locuiesc de două ori în aceeași inimă
când și-au strâns rănile și le-au pus în bagaje
nici de mila zărilor nu-și întorc privirea
descheiați la suflet
pleacă la marginea lumii
acolo unde clopotele anunță
îngroparea poemelor
poeții nu-și schimbă sufletul de două ori
cu același suflet
rămân în carnea lor
ca într-o haină zdrențuită
și trag de timp
ca de un colț de pâine
până îndestularea aceasta
sparge văzduhul
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!