Epitaf (pe piatra unui pierde vară)

N-a ştiut ce-i treaba
Nici ce-nseamn-un ţel;
A trăit degeaba
Şi-a murit la fel.

epitaf epigramatic de Vasile Vorobeţ din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

În faţa unui cavou

Aicea - cum se vede treaba
După cavoul sclipitor -
E-un om care-a trăit degeaba
Şi a murit costisitor.

epigramă de Ştefan Tropcea din Epigrame pentru eternitate (1980)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epitaful lui Nătăfleaţă

Aici zace-un adormit,
Nici nu ştie c-a murit.

distih de Vasile Vorobeţ din Cimitirul vesel (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spiritu-mi e averea!

N-am strâns avere în desagi,
Doar în spirit îmi fac treaba,
Să arat vouă, celor dragi,
Că nu am trăit degeaba!

epigramă de Vasile Vulpaşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timpul măsoară faptele

Nu pot şti mâine cum va fii
Când plec departe de cei vii,
Peste timp se vede treaba
Dacă n-am trăit degeaba.

epigramă de Vasile Vulpaşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Graba strică treaba"

La slujbă mai mult trândăvesc,
Că n-am motiv să mă grăbesc.
M-a învăţat cum să-mi fac treaba
Chiar şeful meu... (Când stă degeaba!)

epigramă de Nelu Vasile din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Modelul meu statuar

Aş vrea să stau în propria-mi statuie,
Înalt şi drept ca-ntr-un tablou de Baba,
Cu faţa către scările ce suie
Spre uşile ce le-am deschis degeaba.

epigramă de Vasile Vorobeţ din Antologia epigramei româneşti (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omule, tu n--ai ştiut

Omule,
încă de când te=ai născut
fiinţă pe-acest pământ,
un lucru tu n-ai ştiut:
acela că ai murit de mult.
N-ai ştiut că veşnicia
nu-i făcută pentru tine.
N-ai ştiut că cine moare,
pe lume nu mai revine,
Nici că viaţa-i trecătoare,
că tot ce naşte, şi moare.

poezie de Dumitru Delcă (septembrie 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epitaf neterminat

Doarme somnu-i liniştit
Graţioasa Dorothee;
A trăit cât a trăit
Şi-a murit la vârsta de...

epitaf epigramatic de Dimitrie Jega din Printre epigramiştii olteni (2008)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câţi ani ai trăit?

Nouăzeci de ani şi-o lună,
Fumez de la nouă luni,
Am murit de moarte bună,
Doar cu-n... cancer la plămâni.

epigramă de Vasile Iuşan (2009)
Adăugat de Vasile Iuşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

În faţa altarului

Ea, deprins-a fost cu sfatul
Şi-a spus "da", cu glasul tare,
Că îşi va urma bărbatul.
(N-avu importanţă care!)

epigramă de Vasile Vorobeţ (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Invidie

De când şi-a cumpărat cercei
(Destul de lungi, şi-un pic cam grei),
Aude bârfe-ntre femei:
"Tot e ceva de capu' ei!".

epigramă de Vasile Vorobeţ din Epigrame cu şi despre femei (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Banu' Mărăcine

Să-nţepi la fel şi rău şi bun e, vezi tu, Mărăcine,
Modul cum ai să-nveţi, tălică, ce-i rău şi ce e bine;
Ai doar a sta, şi-a urmări, ce unde coincide,
Şi-a cântări ce iese-apoi, când cercul se închide.

Gândeşte-te la Trandafir, aşa cum stă degeaba.
E admirat, e preţuit, iar tu faci toată treaba...
Vezi, doar, cât este de prielnic să te cunoşti frumos.
Cum Universul dăruieşte la fel şi sus, şi jos!

Fereşte-te de plasmuiri, mireasma nu-i de tine!
Apropie un alt la fel, finitul să-l termine.
În liniştea ce-i înăuntru, să stai ades, vezi bine,
E trafic mult pe contrasens, prea-plinul de suspine.

Aşa se scurg, la pas egal, clipită cu clipită,
Atât de diferite-n sine, identice-n oglindă.
Precum o şoaptă-ntr-un amurg, o boare nerostită,
Sfârşitul vine ca-nceput, iar miezul ne colindă.

poezie de Rareş Bogheanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oare se simt oamenii bine când se gândesc profund la tine? Dacă răspunsul e afirmativ, înseamnă că nu ai trăit în preajma lor pasiv, adică... degeaba. Continuă-ţi încrezător treaba!

aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

NUME: NU DEGEABA ÎL CHEAMĂ... (S-Ş)

Nu degeaba îl cheamă Săracu: n-are nici după ce să bea apă.
Nu degeaba îl cheamă Slutu: e urât cu draci.
Nu degeaba îl cheamă Soare: este un om cald.
Nu degeaba o cheamă Sofia: este o femeie înţeleaptă.
Nu degeaba îl cheamă Solomon: este un om înţeleapt.
Nu degeaba îl cheamă Spânu: e un om al dracu'.
Nu degeaba îl cheamă Strâmbu: este un om strâmb.
Nu degeaba îl cheamă Sucitu: este un om sucit.
Nu degeaba îl cheamă Şarpe: este un om viclean şi periculos ca un şarpe.
Nu degeaba îl cheamă Şovăilă: este un om şovăitor.
Nu degeaba îl cheamă Şugubete: este un om şugubăţ.
Nu degeaba îl cheamă Şutilă: se ocupă cu şutitul.
Nu degeaba îl cheamă Şuţ: este hoţ de buzunare.

George Budoi în Nume: nu degeaba îl cheamă... (5 mai 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

N-aş fi ştiut...

De n-ai fi fost în viaţa mea, iubite,
N-aş fi ştiut ce-i zborul spre înalt,
N-aş fi ştiut ce-s marile ispite
Şi nici noian de fluturi în asalt...

N-aş fi ştiut că-n ochi adânci ca marea
Se-aprind scântei pe irişi de azur,
Că ai furat din cer senin culoarea
Când m-ai cuprins cu braţul împrejur

N-aş fi ştiut cât foc aveai pe buze
De n-ai fi pus, pe-a" mele, flori de mac
Ce semăna cu freamătul de frunze
Când vântul viscoleşte prin copac

N-aş fi ştiut nici dorul ce înseamnă
De nu m-ar duce paşii în pustiu
Când vocea dinăuntru mă îndeamnă
Să te găsesc... Dar unde eşti... nu ştiu...

poezie de Ioana Gărgălie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Turnătorul

Şi-a "cântat" acolo, sus,
Şefi, colegi, chiar şi nevasta,
Nu degeaba, deci, s-a spus
Că-i "cu cântec" treaba asta.

epigramă de Ştefan-Cornel Rodean (2008)
Adăugat de Ştefan-Cornel Rodean
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ceea ce a adus nou creştinismul în lume nu este nici iubirea, nici păcatul, nici pe Dumnezeu şi nici măcar pe îngeri. Toate au fost înainte şi oamenii au trăit şi au murit cu ele. Dar ei n-au trăit şi n-au murit cu voluptatea de a muri. Sub toate inimile creştinismul s-a instalat ca un spin. Şi ele s-au dilatat de câte ori înţepăturile lui nu le atingea marginile. Căci petele roşii au fost totdeauna deliciul ascuns al creştinismului, şi martirii lui n-au făcut decât să transfigureze cosmosul într-o mare de sânge. Ei au plâns lacrimi roşii, ca tot creştinismul de altfel. Sinistrul înfrânge sublimul în această religie de amurguri incendiare.

Emil Cioran în Lacrimi şi sfinţi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Efectul restructurării

La bază e un vechi tipic,
Înlocuind, se vede treaba,
Pe cei ce n-au făcut nimic
Cu alţii ce vor sta degeaba!

epigramă de Vasile Larco din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Microcuriculum vitae

Ca autor de epigramă
Trăiesc şi eu în duhul vremii:
Din pensie – ce-i cât o scamă –
Şi din concursuri fără premii.

epigramă de Vasile Vorobeţ din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ziua mondială a râsului

Ieri n-am ştiut că-i ziua mondială
A RÂSULUI, luat, mereu, cu treaba,
Dar azi, de râd, se ţine socoteală,
Sau râd ca prostul, să nu zic degeaba!

epigramă de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!