Amor
Ies numai noaptea
cand teiul e in floare.
Ma strecor plutind usoara
sunt ca o aripa ce lin coboara
dintr-un vis.
E linistea ce vibreaza in jur,
ma-nvaluie tandru aerul pur
iar teiul se scutura lin
si ma imbata.
O noapte adanca ma-nfasoara,
ma-nalta-n sus de subtioara.
Ating cu mana galaxii,
te chem cu mine ca sa vii
sa ne iubim.
Acum te-nalti si tu grabit,
ti-aduci aminte c-am vorbit
ca noaptea teiul e fecund,
ne daruieste alb parfum
de-amor.
Suntem un corp sudat,
si maini si sold si gat udat
de roua.
Suntem o singura fiinta,
avem o unica dorinta
si-un unic spasm.
poezie de Mara Bartis
Adăugat de Mara Bartis
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre noapte
- poezii despre vorbire
- poezii despre visare
- poezii despre tei
- poezii despre rouă
- poezii despre promisiuni
- poezii despre iubire
- poezii despre flori
- poezii despre corp
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
La Teiul
Închinare lui Eminescu
La Teiul Sfânt ce-și cerne floarea,
Când se luminează Universul,
Cu dalbe raze-nfiorarea,
Ne cheamă să-i culegem versul.
E Teiul ce-a crescut cu timpul
De când a adormit poetul,
Care-a urcat prin el Olimpul
În veac, încetul cu încetul.
Și-n liniștea nemărginită,
Încremenindu-i nemișcarea,
Trăiesc doar clipa infinită
Și-mi arede-n suflet lin, chemarea.
Ascult sfios ca-n alte dăți
Poemul ce îmi pare-a spune
În taina de singurătăți
A timpului dimensiune.
La Teiul care floare-și cerne
Nu-i nici o forță dor să sfarme,
E vraja liniștii eterne,
Pășiți încet. Poetul doarme.
poezie de Petre Gigea-Gorun
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre poezie
- poezii despre somn
- poezii despre viață
- poezii despre versuri
- poezii despre suflet
- poezii despre singurătate
- poezii despre sfinți
Sub teiul meu
Sub teiul meu ce înflorește
Sunt nins de florile-i gălbui
Și inima spre boltă crește,
Miresme-albastre șoapta lui...
Sunt amintiri de neuitat,
Sub teiul meu îmbătrânit,
Sufletul mi-a fost plecat,
Dar totdeauna-a revenit.
Și anii au trecut mereu,
Sunt pe mare în catarg,
Acum își lasă Dumnezeu
Privirea către locu-I larg.
Prin crengile îngălbenite
Migrează dragostea - ecou,
Și visurile neîmplinite
Renasc în pacea din tablou.
poezie de Nicu Petria (18 noiembrie 2011)
Adăugat de Nicu Petria
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre galben, poezii despre religie, poezii despre pace sau poezii despre ninsoare
teiul în floare
poezie și parfum
fluturi în galben
haiku de Marioara Vișan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și citate despre tei, citate despre poezie, citate despre galben, citate despre fluturi sau citate despre flori
Teiul
(nepoatei mele, Maria Elaine)
Teiul, un copac foios,
Crește falnic și frumos.
Frunzele au anvergură,
El are floră pe măsură.
Florile sunt vizitate,
De albine înfometate,
Care culeg cu plăcere,
Polen pentru a face miere.
poezie pentru copii de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre apicultură, poezii despre plăcere, poezii despre miere, poezii despre frunze, poezii despre frumusețe, poezii despre creștere sau poezii despre copaci
Sub teiul unui anonim
sunt un anonim uitat pe o bancă de lemn
sub teiul de la marginea drumului
îmi număr clipele
nimănui nu-i pasă
teiul a înflorit de 56 de ori
în liniștea lui se ascunde o zbatere
una singură dintr-un anotimp în care
mama îmi citea din Tatăl nostru iar
Dumnezeu se juca cu mine
nu mai știu unde e mama
a plecat într-o dimineață de primăvară
și nu s-a mai întors
poate a rătăcit drumul sau poate
nu știe că un băiețel o mai așteaptă
în locul în care
timpul a topit mirosul de tei
ca pe o lumânare...
liniștea începe să urce pe mine ca iedera și
crește și crește răsucită înspre apus
îmi adâncesc fața între palme
și aștept...
poate la celălalt capăt al lumii e primăvară
poezie de Teodor Dume (2014)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre primăvară, poezii despre numere, poezii despre mamă, poezii despre lumânări, poezii despre lemn sau poezii despre jocuri
Sub teiul unui anonim...
sunt un anonim uitat pe o bancă de lemn
sub teiul de la marginea drumului
îmi număr clipele
nimănui nu-i pasă
teiul a înflorit de 66 de ori
în liniștea lui se ascunde o zbatere
una singură dintr-un anotimp în care
mama îmi citea din Tatăl nostru iar
Dumnezeu se juca mereu cu mine
nu mai știu unde e mama
a plecat într-o dimineață de primăvară
și nu s-a mai întors
poate a rătăcit drumul sau poate
nu știe că un băiețel o mai așteaptă
în locul în care
timpul topise mirosul de tei
ca pe o lumânare...
liniștea începe să urce pe mine ca iedera și
crește și crește răsucită înspre apus
îmi adâncesc fața între palme
și aștept...
poate la celălalt capăt al lumii e primăvară
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Despre cine înflorește teiul
Despre tine
înflorește
teiul
iubito
Și-n
primul
rând
și-n
fiecare
seară
Stelele
înmuguresc
pe
alte
ramuri
după
aceeași
Regulă
de
aur
Despre tine
înflorește
teiul
iubito
Despre
tine
luminează
stelele
spre
dimineață
Când
poeții
se
retrag
spre
cer
Cu
tot
cu
poeme
Și
iubite
în
brață
poezie de Costel Zăgan din Poeme infracționale (15 iunie 1995)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre stele, poezii despre seară, poezii despre muguri, poezii despre lumină sau poezii despre dimineață
ÎN IUNIE-N PARCURI TEIUL ÎNFLOREȘTE
În iunie-n parcuri teiul înflorește,
Parfumul lui în inimă-mi trezște
Un gând ș-un dor de Clujul studenției,
Emoția o simt în piept cum crește...
rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre studenție, citate despre parcuri, citate despre gânduri, citate despre dor sau citate despre creștere
teiul în floare -
pentru o vreme depresia
uită de mine
haiku de Mirela Brăilean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
A-nflorit Teiul iar, Iubite!
A-nflorit teiul nostru azi, iubite
Și florile-i albe dansează în vânt
Eu, singură, cu cărțile-ndrăgite
La umbra lui m-așez, pe vechiul tău veșmânt
Un vers încep, din pagini aurite
Și regăsesc numele tău în gând
Mă cheamă dorurile tale răscolite
De florile ce cad pe trupul meu arzând
poezie de Monica Trif
Adăugat de Monica Trif
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre prezent, poezii despre gânduri sau poezii despre dor
Teiul
Teiul este o podoabă,
Considerat copacul sfânt,
În grădina publică, ogradă,
O mândrie pe pământ.
Statura lui așa rotundă,
Cu o coroană îmbelșugată,
Frunza verde conturată,
Florile parfum inundă.
Plouă în vremea lui cu flori
Galbene, roșii, pe alei,
Împarfumatele culori,
Florile sfinte de tei.
Din florile galbene și fine
Culeg polen harnice albine,
Îl poartă atent la ele,
Ca să-l transforme în miere.
poezie de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfințenie, poezii despre verde, poezii despre roșu, poezii despre ploaie sau poezii despre parcuri
Vremea teilor
să-mi dai
iubito
flori din teiul
de sub sprânceana ta...
cu tine
am să rămân și mâine noapte
iar cu polenul din stamine
îți fac o aripă
plâng porii
pe coapsa ca o pantă lină
când o cobor
văd norii
în jocul nostru
ce-o să vină
și-un strop din dulcea-ți sevă
sfios
și singur
se strecoară
pe țărmul rotunjit de buze
de sus
sub gene
prin ecluze
se scurge noua primăvară
sunt fericit
e doar un capăt
cu pulberii aurii din teiul
de sub sprânceana ta
simt zorii
cum mă ucid
când flori mai galbene
ca părul tău
închid
în drumul lor
la început
cocorii
poezie de Florin I. Cernat
Adăugat de Florin I. Cernat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre început, poezii despre vinovăție, poezii despre viitor, poezii despre sprâncene, poezii despre păr, poezii despre plâns sau poezii despre nori
Nu, n-am să plec...
Nu, n-am să plec!
Cu roua dimineții m-au primit trandafirii
și-acum, în toamna vieții
m-am predat iar iubirii!
Nu, n-am să plec!
Corabie vie, pe valuri plutind,
eu te chem să-mi deschizi orizonturi
și-mpreună, de vrei, să pornim către porturi!
Nu, n-am să plec!
Cât mai înfloare teiul și plopul înalt
și ne mai fac umbră din înalt,
sub ochii tăi, iubirea vreau să îmi tac!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Floare de cais
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înălțime, poezii despre trandafiri, poezii despre toamnă, poezii despre porturi sau poezii despre ochi
Ti-aduci aminte?
Ti-aduci aminte de plimbarea-n doi?
In serile de vara, sclipind de luna plina
Pe cand eram si-am vrut sa fim noi doi
Si-n dragoste sa prindem radacina.
Si cand desculti prin ploaie alergam
Si cand voit uitam de toti si toate,
Cuvantul simplu; daca-l mai rosteam
Satui fiind de-acea banalitate.
Si din iubirea de odinioara
Gasit-am azi decat un scrum de fum,
Nu pot lasa chiar totul sa dispara
Chiar de-a fost numai inceput de drum.
Sunt amintiri ce nu le vreau uitate
Sunt clipe ce acum nu vor dispare
De ne-am vorbi; poate mi-ai da dreptate
Caci dragostea a fost si va fi mare.
Eu inca mai strabat acel tirst drum
Unde facut-am mii de juraminte
Dar nu mai pot sa schimb nimic acum
Ti-aduci aminte?
poezie de Luci Frederiksen
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre uitare, poezii despre schimbare sau poezii despre fum
Teiul
Era un tei frumos in curtea scolii,
Ce plin de flori si viata stralucea,
In primavara de dupa decembrie,
Acel decembrie trist ce renastea.
Credeam atunci, cu-atatia ani in urma,
Ca visele desarte au plecat,
Spuneam sperantei:"Vino, esti primita,
Te-am asteptat un timp indelungat".
In primavara, dupa acel decembrie,
In gand cu aripi si iubire-n noi,
Il regaseam pe Dumnezeu din ceruri,
Stergeam din minte anii tristi si goi.
A fost o clipa, la-nceput de drum,
Cand fauream din nou un ideal,
Cand galbenul din flori si albastrul boltii,
Ne ridicau incet, pe vertical.
Acum, din teiul falnic de atunci,
Un ciot stingher ramas-a-n peisaj...
poezie de Iulia Comaniciu (mai 2009)
Adăugat de Iulia Comaniciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tristețe, poezii despre peisaje sau poezii despre idealuri
De-oi adormi...
De-oi adormi curînd
În noaptea uitării,
Să mă duceți tăcînd
La marginea mării.
Nu voiu sicriu bogat,
Făclie și flamuri,
Ci-mi împletiți un pat
Din tinere ramuri.
Să-mi fie somnul lin
Și codrul aproape,
Luceasc-un cer senin
Pe-adîncile ape,
Care-n dureri adînci
Se nalță la maluri,
S-ar atîrna de stînci
Cu brațe de valuri,
Se nalță, dar recad
Și murmură-ntr-una,
Cînd pe păduri de brad
Alunecă luna.
Și nime-n urma mea
Nu-mi plîngă la creștet,
Doar moartea glas să dea
Frunzișului veșted.
Să treacă lin prin vînt
Atotștiutoarea,
Deasupră-mi teiul sfînt
Să-și scuture floarea.
Cum n-oi mai fi pribeag
De-atunci înainte,
M-or troieni cu drag
Aduceri aminte,
Ce n-or ști că privesc
O lume de patemi,
Pe cînd liane cresc
Pe singurătate-mi.
poezie celebră de Mihai Eminescu (1881)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păduri, poezii despre moarte sau poezii despre tinerețe
Strigăt către Eminescu
Din teiul eminescian am frânt un ram...
Ce sfânt balsam! Firească reverie!
Pământul tot... și eu, eram un psalm
Și era lumea imn de fericire.
O lebădă pe lacul de argint
Plutea - un vis - deplină încântare!
Și cerul pentru îngeri s-a deschis...
Concert... și eminesciana mea chemare.
Ca niște zâne sălcii își plecau
Chipul de îngerească strălucire...
Adolescente,-n visuri le chemau
Să-mpărtășască tainele divine.
Nuferi, pe cer, în fulg de păpădii,
Își risipeau eterna puritate,
Iar Eminescu ne putea privi
Din lumea sa de dincolo de moarte.
Din teiul prea devreme scuturat
Ne mai lăsa un gând firav în plamă,
Luceafăr ce spre cer s-a înălțat
Din laanuri sângerii. Amar... amară!
În limba românească plâng tăcut
Cuvintele... Și-n stiluri literare
Pe care "teiul" nu le-a cunoscut
Se nasc poeme convenționale.
Luceafăr viu, privește înapoi!
Dă ordinea firească limbii noastre!
Căci fără tine-n suflet suntem goi
Și ne pândesc dureri, tristeți, dezastre...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre îngeri, poezii despre Mihai Eminescu sau poezii despre tăcere
Glossă pentru Eminescu
Sub teiul frunza-și tremurând,
Mireasmă dulce-n gând se lasă
Și pace peste-ntreg pământ...
Eminovici, la el acasă!
Adie-n triluri, pe poteci
De îngerească, sfântă floare...
Tu-ndrăgostitule, de treci,
La tâmpla vieții cu ninsoare,
Sub teiul frunza-și tremurând,
Cu Eminescu, vei privi
Păsări de aur din povești
Și paji din mari împărății.
Vei fii și tu, "Luceafăr blând"
Transcendental ducându-și țelul,
Un "Cătălin" trudind tăcut,
Iubirii dezlegând misterul.
Mireasmă dulce-n gând se lasă,
Pe creștet ninge teiul iar
Și Eminescu trece iarăși
Prin lumea noastră, triumfal.
Când "Somnoroase păsărele"
Își prind sub aripă căpșorul,
Sub puberi moi de praf de stele,
Plâng și suspin... Amar mi-e dorul!
Și pace peste-ntreg pământ...
O catedrală de lumini
Prin Dumnezeu și Duhul Sfânt
A prins în mine rădăcini.
În mine candele s-au stins,
Mi-e Eminescu somnul lin,
Lac tremurând de dor și vis,
Mir sufletului meu... Amin!
Eminovici la el acasă,
"Pe lângă plopii fără soț",
Duce în suflet har... La masă,
Având o vorbă pentru toți...
În versu-i - literă și lege,
-N scrisori, ca sângele curgea,
Căci "vreme vine, vreme trece"
Un vis la tâmplele de nea.
Adie-n triluri, pe poteci
Cuvântul... Și dac-ai să treci,
Cu Eminescu lângă tine,
Vei trece tu... Eu, știu prea bine,
În raze de luceafăr, blânde,
Iubirea lumii se ascunde,
Poteci de dor, poteci de vis,
Dorul de țară - foc nestins.
De îngerească, sfântă floare,
Un voal de fragedă ninsoare,
Cu "ochi" lucind ca două stele,
Cu plâns de dor, cu rugi-mărgele,
O "Cătălină" trece-n gând
Frumosul june căutând.
Și lacul tremură și tace...
Luna, povestea ei o toarce...
Tu,-ndrăgostitule, de treci,
Cu Eminescu la plimbare,
Pe auritele poteci
Sfințite-n lacrimile sale,
Ia gândul meu! Și vocea mea!
În rugi celeste dă-le lui!
Lumina-i să o pot avea
Și brațu-i, veșnic căpătâi.
La tâmpla vieții cu ninsoare,
Un înger, dintre noi plecat,
Zâmbește trist... Literatura,
Doamne, s-a metamorfozat!
Unde sunt iambii și troheii?!
Metafore pline de har?!
Doar versul alb cătându-și ritmu-
N abisuri stranii, iar și iar...
La tâmpla vieții cu ninsoare,
Tu, cititor, ades să treci,
Sub îngerească, sfântă floare
Adusă-n triluri, pe poteci...
Eminovici la el acasă
Și pace peste-ntreg pământ,
Mireasmă dulce-n gând se lasă
Sub teiul frunza-și tremurând.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păsări sau Ai o scrisoare de dragoste frumoasă?
Teiul gonflabil
O să vă trezesc cu versul
pe pământ eu nu încap
și mă joc de-a Eminescu
cu tăcerile din cap
Pe pământ eu nu încap
și-s rănit de poezie
de toate se-alege praf
tăceri mai rămân o mie
Sunt rănit de poezie
și mă joc de-a Eminescu
cât oi fi fir-ar să fie
o să vă trezesc cu versul
Pe pământ eu nu încap
numai cu teiul sub cap
rondel de Costel Zăgan din Cezeisme II (14 iunie 2016)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Costel Zăgan despre tăcere, citate de Costel Zăgan despre poezie sau citate de Costel Zăgan despre versuri
Numai Noaptea
Numai noaptea vino, cand tacerea
Se loveste tainic de feresti,
Cand ma-nchid ursuz in incaperea
Unde stau si-astept sa te ivesti.
Ca un fur ce vrea sa-mi intre-n casa,
Dar s-a prins in curte, printre vreji,
Numai noaptea vino, cand se lasa
O perdea de plumb pe ochii treji.
Fluturand in urma ta esarfe
Negurile toate de pe lac,
Fa sa inceteze-aceste harfe
Care ziua-ntreaga nu mai tac!
Si la umbra lunii blestemata
Te apropie-ncet, prin pragu-nchis,
Ca sa fii si mai neasteptata
Decat ai fi fost, venind prin vis.
Nu-s frumoase zilele, nici calme,
Cat aceste nopti ce ma-mpietresc.
Daca vii, batand usor din palme,
Numai noaptea vino, cand primesc!
Numai noaptea, cand e luna plina
Si pe stanca neagra, langa-un trunchi,
Presimtindu-si pantecul, virgina,
Caprioare cad in genunchi,
Cand se umple cerul cu soapte
Pline de mister si prevestiri,
Numai noaptea vino, cand e noapte,
Si Sibiul tot, un cimitir.
Vino-ncet, ca ora ce-mi aduce
Sarutarea noptii pe obraz.
Locuiesc la ultima rascruce!
Cheia-i langa poarta pe zaplaz!
poezie celebră de Radu Stanca
Adăugat de jusțanca
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre plumb, poezii despre ore sau poezii despre negru