Primăvara tranziției noastre
E primăvară-n fiecare
Căci verde este fața noastră:
Corupția-i din nou în floare,
Iar prețurile-ncep să crească!
epigramă de Nicolae Zărnescu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Corupția în plină floare
Corupția-i la noi stăpână
Și niciodată n-o să iasă,
Că astăzi ea-i în floare până
Și-n iarba verde de acasă.
epigramă de Sorin Olariu
Adăugat de Sorin Olariu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O Floare
A crescut o floare în gradina noastră, unde nu credeam că ajunge
Lumina, s-o facă sa crească.
Mă dau mai aproape să o pot atinge
Petale așa gingase, mi-e teama totuși sa le ating
Ca vraja să nu fugă, ca nu cumva s-o sting.
Este acum firavă și frumoasă
Dar ea a vrut sa crească
În gradina noastră.
poezie de Stelian Gabor (18 aprilie 2005)
Adăugat de Laura
Comentează! | Votează! | Copiază!
verde legănat
de pe dunga cerului
primăvară-n doi
haiku de Costel Zăgan din Fulger în doi timpi (15 martie 2020)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui pensionar
În tot ce face, vinovată
Doar vârsta e, de bună seamă,
Căci zilnic, știe lumea toată,
Îi "scapă" câte-o epigramă!
epigramă de Nicolae Zărnescu din Trei decenii de epigramă (1999)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Corupția din România
La noi în țară, din păcate,
Corupția-i în plină floare,
Iar trântorii cu cefe late
Îi fac de zor polenizare.
epigramă de Sorin Olariu
Adăugat de Sorin Olariu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Combaterea corupției
S-o combați nu ești în stare
Când corupția-i în floare
Și se face haita mare...
tristih de George Budoi din Dicționarul corupției (3 octombrie 2015)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Primăvara
Flori de primăvară-n suflet,
Flori de primăvară-n păr,
Flori de câmp și flori pe ramuri
Toate ies la adevăr...
Triluri mii de păsărele
Ne încântă fantezia,
Soarele cu-ale lui raze
Ne alungă astenia;
Ies făpturile la aer
Se animă, se amuză,
Peste-o gingașă petală
Șade lin o buburuză;
Iese lumea în grădini
Că-ncep zilele senine,
Totu-i verde într-un zâmbet
Fluturași și cu albine;
Primăvară, primăvară,
Zurlie ca o paiață,
Sinceră și drăgăstoasă
Tu trezești totul la viață!...
poezie de Vasile Zamolxeanu (13 martie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În lumina lui Moș Nicolae
descriu în versuri albastre și roz
ce mult înseamnă viața pentru mine
căci am atins magia vrăjilor din Oz
și nopți nedormite să le trăiesc senine.
transpun în cântec în serenadă verde
tristețea, deznădejdea amarul din fum
e noapte de poveste și visul se pierde
cu Moș Nicolae ce umblă pe drum.
intră din casă-n casă și lasă cadouri
la toți copii gliei și la cei bătrâni
aduce și lumina ce o trece de nouri
înnoiește obiceiuri străvechi la romăni.
în lumina lui Moș Nicolae speranța crește
un colț din raiul sfânt, liber îl cucerește.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Propria persoană
În fața inșilor de seamă,
Spunea maestrul Cincinat:
- Sunt magistral în epigramă,
Da-n viață-s simplu magistrat!
madrigal de Nicolae Zărnescu din Săgețile lui Cincinat (2002)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Propria persoană
În fața inșilor de seamă
Spunea maestrul Cincinat:
- Sunt magistral în epigramă,
Da-n viață-s simplu magistrat!
epigramă de Nicolae Zărnescu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Primăvară românească
În țară, unde, pe ogoare,
E firul ierbii mai rebel,
Toți pomii, astăzi, sunt în floare,
Dar și corupția-i la fel!
epigramă de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Primăvară-n primăvară
Mi-e plânsul val de flori de stele,
Cânt și explozie solară...
Pe partitura vieții mele,
De-acum e iarăși primăvară.
Cresc muguri, câmp de violete...
De alb și roz mi-e viața plină,
Este explozir de verde
Și-un cer plăpând, de muselină...
La cuib se-ntoarce rândunica...
Lumea-i mister, lumină, vis,
Eu pentru buna și mămica,
Felicitări cu drag am scris.
A-nmugurit în suflet pace
Și sentimente dau în floare...
"E-atâta dragoste, copile,
Că-n orice zi e-o sărbătoare!"
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Timpurile de azi
Vremelnice timpuri și ani îndepărtați
Acum ne sunt furați și puși pe ață
Strigăm că suntem puternici și vom reuși
Dar ne mințim cu fiecare șoaptă, căci viața ni-i furată
Mințim și ne-amăgim adesea
Fără să vrem suntem haini
Și apoi strigăm la cel din fața noastră
El este vinovat de ce ni se întâmplă?
Dar nu facem decât să aprofundăm acele traumatice amintiri Din copilărie sau adolescența noastră
Acum doar un strop de iubire ne-mbie
Și ne aduce calm în casă.
Visăm și credem în iubire, dar stresul lasă loc nebuniei Manifestării acide a inimii noastre.
Ți-am oferit totul și tu n-ai apreciat
Mă voi închide ca o floare și voi zâmbi din fereastră,
Sunt tot mai singură în casă
Sunt tot mai singură în doi.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu limba noastră
Este a noastră limba noastră
și noi suntem cu ea popor,
cum stelele
din cer
sunt stele
cu veșnica lumină-a lor.
Este a noastră limba noastră
și noi suntem cu ea pământ,
cum marea mare
este mare
cu ape veșnic vălurând.
Este a noastră limba noastră
și soartă noi suntem cu ea,
cum este codru verde soartă
cu ciuta și cu pasărea.
Din străbunei cu limba noastră
noi am crescut și creștem, demn,
cum crește pomul din țărână
suită-n frunză și în lemn.
Ci noi cu ea, cu
limba noastră,
nemuritori vom fi oricând,
nemuritori cum e Pământul
cu Soarele mereu arzând.
poezie de Dumitru Matcovschi (1 ianuarie 2000)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iarba
Iarba verde, iarba grasă
Crește - naltă-n cimitir;
Cade an de an sub coasă
Din nou crește - mai frumoasă.
Privesc crucile-nnegrite
Și mă-ntreb, cu mintea-mi proastă:
Din ce piepturi se hrănește
Și ce-i, Doamne, viața noastră?
Joc stupid de-a baba-oarba
Pân din noi va crește iarba.
Suflă vântul
vârfuri sună
Greierii prin fân adastă
.
Se duc zile, nopți cu lună
Ce mister e viața noastră?
Joc stupid de-a baba-oarba
Pân din noi va crește iarba.
Trudă zilnică, sudoare
Viață de desfrâu - sau castă
Totu-i trecător sub soare,
Căci, ce este viața noastră?
Joc stupid de-a baba-oarba
Pân din noi va crește iarba.
Tainice iubiri și teamă
Zbor își iau spre bolta-albastră
Toate timpul le destramă
Și-atunci, ce e viața noastră?
Joc stupid de-a baba-oarba
Pân din noi va crește iarba.
Se duc veacuri în neștire
Nasc speranțe-n lumea vastă -
E-un suiș spre coborâre
Deci, ce este viața noastră?
Joc stupid de-a baba-oarba
Pân din noi va crește iarba.
Iarba verde crește deasă
Peste trup peste fereastră
Ea rămâne-mpărăteasă
Căci aceasta-i viața noastră:
Joc stupid de-a baba-oarba
Pân din toți va crește iarba
Pân iubita va fi baba
Până baba va fi iarba.
poezie de Boris Ioachim
Adăugat de Boris Ioachim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Întoarcerea cuvântului risipitor
Sculatu-s-a verdele din morți
cu verde pre verde călcând
și-au dat în muguri zăvoarele la porți
să intre primăvara în cuvânt
Cu verde pre verde călcând
dau în floare pașii pe câmpie
un pas spre verde-i orice gând
cuvântul vine hăt din veșnicie
Tăcerea dă în floare pe hârtie
iar mugurii sunt parcă niște porți
pe unde primăvara ne îmbie
sculatu-s-a verdele din morți
Cu verde pre verde călcând
iată primăvara iese din cuvânt
poezie de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unei asistente medicale
Nici pieptu-i cald, nici mângâierea
Nu m-au făcut mai sănătos.
Căci leacul ce mi-a luat durerea
E undeva... nițel mai jos.
epigramă de Nicolae Zărnescu din Când pleca odată, la război, un om... (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tinerețe veșnică
Vecina noastră, zâmbitoare,
Ne-a invitat la dânsa ieri:
E-a nu știu câta iarnă-n care
Serbează-aceleași primăveri.
epigramă de Nicolae Zărnescu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rugă
O, Tu, Doamne, care în cer stai,
Cobori măcar o zi
Pe pământ din rai.
Ca să vezi cum unii
Oameni te hulesc,
Și strigă că nu te mai iubesc.
Căci fiecare din noi
Avem în fața ta câte o vină,
Tu ești raza noastră de lumină.
O, Doamne, cobori dar pe pământ,
Că este plin de păcate
Și fără de dreptate.
poezie de Vladimir Potlog (29 decembrie 2006)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Conjugală
Căsnicia de ispravă
Este drumul în tăcere,
De la luna cea de miere
Pân'la anii de otravă.
epigramă de Nicolae Zărnescu din Epigrame cu și despre femei (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!