Balada spânzuratului
Îl chema - cum îl chema
La ce naiba ar conta?
Bătea vântul, era seară?
Era toamnă, era vară?
Era ziuă, era noapte?
Era jale peste poate?
Sau era doar gând pustiu
În văzduhul vinețiu?
Era tânăr? Da, era!
Îl chema
cum îl chema
Poate neica nimenea
La ce naiba ar conta?
Poate ciocârlii cântau
Poate doar câinii urlau
Poate cineva-l iubea
Poate lumea îl ura
Poate se temea de toate
Poate-i era dor de moarte
De neant și risipire
Sau fugea de amintire.
Poate se crezuse jalnic
Și voia să fie falnic
Sau o frunză ce căzuse
Și-napoi în pom se vruse
Să se legene spre seară
Era iarnă, era vară?
Îl chema
dar ce-ar conta?
- Poate nici nume n-avea
Poate-avea nume de floare
Poate-avea nume de soare-
Sau avea nume de humă
Fără tată, fără mumă
Fără frați, fără surori
Poate-avea fruntea în nori
Și picioarele-n pământ
Și voia să-și ia avânt
Să se-nalțe, să se ducă
Unde-i sufletul nălucă
Unde toți zic că se duc
Poate avea nume de cuc
De feciorul nimănui
Blestemul pământului
Poate că era urât
Sau avea gâtul prea scurt
Și voia să și- l lungească
Ori vreo parte muierească
Îi spusese dragul meu
Și-i sucise mintea rău
Ori poate îl părăsise
Sau c-o vorbă îl lovise
Drept în coșul pieptului
Sălașul sufletului.
Poate lumea nu-i plăcea
Lumea asta haită rea
Lumea asta rău hățiș
Fără nici un luminiș
Fără dragoste și dor
Poate- avea nume sonor
Și era UN CINEVA
La ce naiba ar conta?
Bătea vântul, era seară?
Era toamnă, era vară?
Era ploaie ori ninsoare
Sau parfum sfios de floare?
Cine știe ca să spuie?
Umbră neagră dealul suie
Spre copacul întristat
Singuratic și uitat.
Dimineață
cer cu nori
Era brumă, erau flori?
Crengile tăragănă
Frunză neagră leagănă:
Frunză neagră, or veni
Oamenii făr a boci
Și te-or duce ocolit
Până într-un loc ferit
Te-or da pradă lutului
Hrană nesătulului -
Și din tine-or crește spini
O mulțime de ciulini
Nimeni nu te-o pomeni,
Nimeni nu te-o prohodi
Numai noi ne-om aminti
Că ne-ai fost frunză de-o zi
Astfel crengile vorbiră
Oamenii puhoi veniră
Și-l luară din copac
Și-l numiră fiu de drac
Fiul necuratului
Blestemul pământului
Și-și scuipară toți în sân
Și îl duseră prin fân
Prin fân și prin nalbă-naltă
Nimenea să nu-l mai vadă.
Și-ntr-un loc ascuns scobiră
Cu pământ îl înveliră
Și plecară flecărind
Și de rău mortul vorbind:
Că-l chema
cum îl chema
Că era așa
și așa
Numai copacul îl plânse
Și o creangă mare-și frânse
- Creanga care își pierduse
Frunza neagră ce-o avuse
Îl chema
cum îl chema!
Nimeni n-o mai întreba
La ce naiba ar conta?
poezie de Boris Ioachim
Adăugat de Boris Ioachim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi și următoarele:
- poezii despre crengi
- poezii despre copaci
- poezii despre suflet
- poezii despre moarte
- poezii despre frunze
- poezii despre flori
- poezii despre vânt
- poezii despre uitare
- poezii despre tristețe
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Era frig și ploua
neîntrerupt, fără milă, așa cum
numai în orașe poate să plouă
lăsând impresia că o s-o țină
așa un veac bătând în geamuri
în capotele mașinilor
sau pe asfalt
era frig și ploua, fără milă
cu alte cuvinte, inundând stațiile
de metrou la coborârea
în întunericul plictisitor
era o ploaie bună pentru începutul
unei depresii care se instalează
mai ușor în frig și umezeală
era o ploaie de sfârșit de februarie
cum nu mi-ar fi trecut prin minte
că poate exista vreodată
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre ploaie
- poezii despre întuneric
- poezii despre început
- poezii despre timp
- poezii despre sfârșit
- poezii despre oraș
- poezii despre metrou
- poezii despre existență
- poezii despre cuvinte
Eminescu era un om obișnuit, ce-i drept, foarte plăcut și charismatic, dar om era. Și era și foarte discret. Nu era nici «sifiliticul» sau «nebunul», așa cum de multe ori a fost numit. Nu era nici omul pus pe harță în versuri și înnebunit din dragoste, așa cum îl prezintă eronat unii, dar nici sfânt cum îl vor alții. Era un om cu defectele, calitățile și patimile lui.
citat din Gheorghe Median
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi citate despre versuri, citate despre sfinți, citate despre sfințenie, citate despre poezie, citate despre nebunie, citate despre iubire, citate despre greșeli, citate despre calități sau citate despre Mihai Eminescu
Simplamente...
Pe când nu era nimic, iar nimicul era tot,
Pe când rană nu era, dar era durerea-n cot,
Nu era atunci cuvânt, dar era ceva de zis,
Nu erau expedieri, înspre drac sau paradis,
Pe când nici nu exista, niciodată și mereu,
Exista în consecință, fără z un simplu Eu!...
poezie de Vasile Zamolxeanu (15 februarie 2017)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre rai sau poezii despre draci
Elvira era o fată liniștită, retrasă; aproape ca el... Până atunci Dan n-o remarcase în nici un fel, pentru că nu era interesat de fete. Practic, nici atunci nu era, el având alte preocupări, însă... Ea se "agățase" de el, ca de un colac de salvare, ivit pe neașteptate, menit s-o scoată din mizeria în care soarta nedreaptă o aruncase, fără voia ei, încă de la fragedă vârstă. Știa că și el avea aceeași soartă, ca ea, dar nu conta. Era mai bine în doi. Înfruntau împreună necazurile și obstacolele.
Cornelia Georgescu în Destine împletite
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre vârstă, citate despre salvare, citate despre obstacole sau citate despre colacul de salvare
Cântec târziu
ghemul de sfoară
tot mai mic devenea
în palme
linia vieții mai clară
dar zmeul acela
din foaie velină
era tot ce conta
era tot ce conta.
cu norii de zahăr
voiam să-l hrănesc,
cu vântul să-i cânt
în surdină.
era tot ce conta,
era tot ce conta
dar zmeul n-a vrut să adoarmă.
m-a desprins de pământ,
a strâns sfoara pe ghem
și-a smuls linia vieții
din palmă.
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zahăr, poezii despre viață, poezii despre somn, poezii despre nori sau poezii despre muzică
Accident fatal. Gândul acesta era aproape de nesuportat, dar posibil. Poate nu intenționase să facă asta. Claire n-ar fi planificat lucrurile așa. Nici măcar nu se spălase pe cap. S-ar fi pregătit, totul ar fi fost perfect. Ar fi scris un bilet, explicând totul în două sau în cinci moduri. Poate nu voise decât să doarmă... Am râs. Am râs amar ca mătrăguna. Poate că nu fusese decât un accident. Ce nu era un accident. Cine nu era?
citat din Astrid Magnussen
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre somn, citate despre râs, citate despre posibilitate, citate despre perfecțiune, citate despre gânduri sau citate despre accidente
Un străin poate trece
Un străin poate trece pe Strada Miguel și spune "Niște oameni!"
pentru că el nu ar putea vedea mai mult.
Dar noi cei care trăim acolo vedem strada noastră ca pe o lume,
unde fiecare-i diferit de toți ceilalți oameni.
Mamman era nebun; George era prost;
Picior Mare era huligan; Părosul era aventurier,
Popo era filozof, iar Morgan comedianul nostru.
poezie de V.S. Naipaul, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prostie, poezii despre picioare, poezii despre nebunie, poezii despre filozofie sau poezii despre comedie
Lucian nu avea mult timp la dispoziție, însă știa că poate. Și că va reuși, pentru că nu era genul de om care să dea înapoi, să abandoneze încercările, fără a persevera. El nu ceda! Era ambițios. Deci, totul părea a fi în favoarea lui; era, ca de obicei, favorizat. Nici nu se putea altfel.
citat din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre timp, citate despre perseverență sau citate despre ambiție
Fântâna pisicii negre
Pisica neagră trecea prin iarbă. Era noapte și parcă
Avea o vargă. Pe sub streașină bătea vântul.
Pâș, pâș se strecura. Îl ascultam cum calcă.
Iarba se înfiora când trecea pisica neagră.
Era o fântână plină până în gură cu apă. Plouase mult.
Apa nu era bună. Se stricase, iar fântâna-și pierduse
Rostul de a adăpa. Nimeni nu mai vine setea din buza ei
Să și-o stingă. I-a apus soarele. Nu mai are lumini.
În mintea mea târziul se opintea cu pisica neagră.
Îmi era frică să mă mai duc la fântâna plină cu apă.
Pâș, pâș se strecura apusul peste noi dinspre răsărit.
Fântâna umplută cu apă s-a înecat și apoi a murit.
poezie de Mircea Lucian Nincu
Adăugat de Mircea Lucian Nincu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre pisici, poezii despre negru, poezii despre noapte, poezii despre lumină, poezii despre gură, poezii despre frică sau poezii despre Soare
Primul ministru era și el conștient de faptul că oamenii nu mai fuseseră de mult atât de năpăstuiți cum erau în momentul de față. Până și vremea era deprimată, se lăsase o ceață rece cu toate că era mijlocul lunii iulie... nu era normal, ceva nu era în regulă...
J.K. Rowling în Harry Potter și Prințul Semipur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre miniștri sau citate despre ministere
Lumea se întreba
dacă trebuia coborât în pământul
din cimitirul cel nou sau să fie
dus lângă străbuni. nimeni
nu se îndura să scape vreo lacrimă
pentru el. nici nu a trebuit să fie
îmbălsămat cu prea multe chimicale,
de-a lungul vieții avusese grijă
să se stafidească în alcool.
problema lumii era să-l acopere
cu pământ nesfințit, aproape
de cripta crâșmarului și
a crâșmăriței. amândoi au plecat
repede după ce i-au turnat alcool
zeci de ani, zi de zi, seară
de seară îl omorau cu zâmbetul
pus bine pe fețele lor puhave
de lăcomie. lumea se întreba
dacă pământul era bine sa fie sfințit.
lumea se întreba dacă trebuie tras
clopotul bisericii din parohie.
nimeni nu și-a dat seama de ce
era vesel când era vesel și
de ce era trist când era trist. lumea
de astăzi își pune prea multe întrebări.
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre seară, poezii despre religie, poezii despre prezent, poezii despre creștinism sau poezii despre biserică
Era cea mai bună dintre vremuri, era cea mai rea dintre vremuri, era timpul rațiunii, era timpul prostiei, era epoca credinței, era epoca incredulității, era anotimpul Luminii, era anotimpul Întunericului, era primăvara speranței, era iarna disperării, aveam totul înainte, nu aveam nimic înainte, mergeam cu toții în rai, ne comportam exact invers - pe scurt, perioada semăna atât de mult cu prezentul, încât unele dintre cele mai gălăgioase personalități insistau că trebuia să fie receptată, bine sau rău, numai la gradul de comparație superlativ.
Charles Dickens în Poveste despre două orașe
Adăugat de Elena Gheorghe
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre superlative, citate despre întuneric, citate despre religie, citate despre rai, citate despre prostie, citate despre primăvară, citate despre prezent sau citate despre lumină
Principele iubește doar femeile foarte frumoase, la fel sluga lui
Noaptea se întâmplă mereu lucruri mari
din dulap iese zăpadă
căzând
sau un pumn de flori și se revarsă printre lucrurile ei intime
locuiam cu un om care nu știa cine era ea
o chema de născută cumva exotic ca și cum ai striga pe nume o picătură de parfum
cu adevărat frumoasă era cum eu nu dar
știam
de ce i se spunea ei miss primavera
într-o zi mi-a lăsat pe un taburet coronița ei de argint
casa era plină de zăpadă
și de flori
primăvăratice
foarte frumoase
pielea ei netedă și fină mirosind așa ca migdalii și ca merele
Căprioara
de fapt o chema "pădure"
nu vă spun numele ei
= da silva =
știam că se născuse să o iubească bărbatul meu că într-o zi mă va părăsi
pentru că văzuse și el coronița aceea,
trandafirii de argint
de pe margine,
bobocii la care eu doar visasem, o visasem, o visasem, o visasem,
și
zâmbetul ei plin
buzele foarte frumoase
așadar mi-am deschis propria ladă
de zestre și de fântână de curs mai departe
eram doar o femeie
îmi dosisem cămășile albe și râurile
care aveau să mai curgă
un trandafir îmbobocit doar visasem
era așezat pe căpătâiul meu
ca un sărut
la fel ca ultimul sărut pe care mi-l dăduse el pe frunte înainte să plece
poate cuvintele mi le ascunsesem, pentru timpul care avea să mai vină
flăcări luceau pe la ferestre femeia frumoasă știa că erau de fapt stele
și desigur din toate câte aveau să urmeze nu am mai știut nimic.
poezie de Iulia Elize
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre femei, poezii despre trandafiri, poezii despre iubire, poezii despre frumusețe, poezii despre femei frumoase, poezii despre femei și bărbați, poezii despre zăpadă sau poezii despre vinovăție
Gretchen și-a pus poalele în brâu, ca să poată să meargă mai repede, și a luat-o la fugă până în fundul grădinii. Portița era închisă, dar ea a apăsat pe clanța ruginită și clanța s-a ridicat, portița s-a deschis și Gretchen a pornit în lumea largă, desculță cum era. S-a uitat de câteva ori înapoi, dar n-o urmărea nimeni. De la o vreme n-a mai putut merge și s-a așezat pe un bolovan și când s-a uitat împrejur a văzut că nu mai era vară, era toamnă târziu; în grădina babei, în care era mereu cald și erau flori din toate anotimpurile, nu puteai să-ți dai seama cum trece vremea.
Hans Christian Andersen în Crăiasa Zăpezii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre toamnă, citate despre flori, citate de Hans Christian Andersen despre flori sau citate despre anotimpuri
Stă ascuns
așteaptă că era nouă
să redevină era veche
nu face decât să supra
vețuiască cum poate
a rămas suspendat între
două lumi cu nostalgie că era
nouă să redevină
era veche
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nimeni nu era mai puțin comunicativ, decât acest gentleman, pe nume Phileas Fogg. Vorbea cât mai puțin posibil și cu cât era mai tăcut, cu atât era mai enigmatic. Totuși era în curent cu viața. Ceea ce făcea însă era așa de matematic asemănător cu imaginația obștească nemulțumită căuta să pătrundă dincolo de fapte.
Jules Verne în Ocolul Pământului în 80 de zile
Adăugat de Nemo
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre viață, citate de Jules Verne despre viață, citate despre tăcere, citate despre nemulțumire, citate despre matematică sau citate despre imaginație
Nistor își ridică din nou privirea spre Adela. Până în acel moment, nici măcar nu remarcase cum era îmbrăcată. Era vară, era cald, nici un vânticel nu tulbura liniștea din jur... Evident, Adela, ca mai toate adolescentele de vârsta ei, era îmbrăcată modern, dar destul de sumar, provocator; și totuși, nu indecent. Nu i-ar fi permis tatăl ei, domnul Gigi Cristescu, un om destul de exigent, mai ales cu fiica lui. Dar era frumoasă, cu bluzica strâmtă, subțirică, ușor decoltată... Era înaltă și subțirică, dar nu prea subțirică; avea un trup de invidiat, sau doar așa i se părea lui Nistor, adică sublim! Și părul blond, lung, natural, parțial strâns la spate, ochii albaștri, cu mutrișoara ei de copilă... Cum să n-o placă? Era minunată! Fermecătoare... Dar el va pleca, ea va rămâne... Ce dificil! Chiar cu toată promisiunea ei că-l va aștepta.
citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre promisiuni, citate despre înălțime, citate despre păr blond, citate despre păr, citate despre ochi albaștri, citate despre ochi, citate despre invidie sau citate despre frumusețe
Eu am fost om de teatru născut, ca să zic așa. Nu scriam la întâmplare, aveam atitudine, aveam curaj să spun adevărul și nu avea importanță dacă respectivul actor era celebru sau nu. Dacă era rău sau bun asta era important atunci. Și când luam cuvântul și spuneam ceva cuvântul meu atârna greu.
Nicolae Carandino în interviu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre teatru, citate despre naștere, citate despre cuvinte, citate despre curaj, citate despre celebritate, citate despre adevăr sau citate despre actorie
Preotul era cu siguranță portughez sau spaniol și, deși sutana-i fluturândă era portocalie, nu te puteai înșela în privința crucifixului și mătăniilor de la brâu și nici a dușmăniei reci de pe chip. Sutana îi era ponosită de drum, iar ghetele, de modă europeană, îi erau murdare de noroi. Preotul era însoțit de zece băștinași cu părul și ochii negri, unul îmbrăcat ca el, doar că avea sandale în curele. Ceilalți purtau veșminte colorate, ori pantaloni sau, pur și simplu, fâșii de pânză în jurul șalelor. Nici unul nu era înarmat.
James Clavell în Shogun
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre încălțăminte, citate despre siguranță, citate despre ochi negri, citate despre negru, citate despre modă sau citate despre indigeni
Cerul era înstelat și era atât de frumos încât mă întrebam cum se poate ca sub un astfel de cer oamenii să fie în dușmănie unii cu alții...
citat celebru din Dostoievski
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Dostoievski despre frumusețe sau citate despre dușmănie