Azi

Trecute vremi de doamne şi domniţe,
Cu tandre-mbrăţişări şi cu peruci,
Cu trubaduri, balcoane, jupâniţe
Şi cu regretul meu… că am năluci.

epigramă de Marian Popescu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zămislire

Că iubirile sunt vaste,
Oare cine nu-nţelege...
Rupe-mi, Doamne, patru coaste,
S-am şi eu de unde-alege.

epigramă de Marian Popescu din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Superiorul

În boschet, cu scăunelul
Şi binoclul, colonelul,
La nudiste tot priveşte:
"Fă-mă, Doamne, iarăşi peşte...!"

epigramă de Marian Popescu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trecute amintiri din Rai

Simt buze moi,
Simt sânul tău
Pe pieptul meu
Şi între noi
Timp nesfârşit,
Rai dăruit
De buze moi.

Ieri m-ai iubit,
Ieri ne iubeam,
Azi stau la geam
Căutând uimit
Năluci de dor,
Ce trec uşor
În asfinţit.

Iubesc trăind
Şi mor iubind,
Mi-e viaţa-moarte,
Moartea-trai,
Simt revenind,
De prea departe,
Trecute
Amintiri din Rai

poezie de Ovidiu Oană
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prostilă o luă de nevastă pe cea mai tânără şi mai frumoasă dintre domniţe şi, după moartea craiului, urcă pe scaunul domnesc. Iar fraţii lui mai mari socotiră că nici celalalte domniţe nu erau chiar aşa de lepădat, şi trăiră cu toţii ani mulţi în belşug şi fericire.

finalul de la Regina albinelor de Fraţii Grimm
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unei doamne disperate

M-adresez unei cucoane:
Să nu zboare de pe bloc,
Dânsa n-a avut noroc
Să-aibă aripi, ci... balcoane.

epigramă de Mariana Dobrin din Cu şi despre femei
Adăugat de Mariana Dobrin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Meniu de nostalgic

Aveam în vremi trecute,
Tacâmuri minunate
Şi şniţele bătute
Chiar de Securitate.

epigramă de Valentin David
Adăugat de Valentin David
Comentează! | Votează! | Copiază!

Depărtate lucruri de ochii noştri ne învaţă cu acele trecute vremi, a pricepe cele viitoare.

citat din Miron Costin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Meniu de nostalgic

Mâncam în vremi trecute,
Tacâmuri congelate
Şi şniţele bătute...
Chiar de Securitate!

epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urările de 1 şi 8 Martie

Nişte versuri fără fiţe,
Pentru doamne şi domniţe.

distih de George Budoi (8 martie 2009)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Regretul Nr.1

Dragoste îmi pare rău
nu mai eşti primordială
dar vei fi regretul meu
c-ai ajuns în pielea goală

poezie de Costel Zăgan din Axiomele lui Don Quijote (28 octombrie 2012)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mapamond

Milioane de ziare
Ţin politica la zi,
Dar se naşte o-ntrebare:
Adevăru-n care-o fi?!

epigramă de Marian Popescu din Adevărul şi minciuna (2011)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unei doamne cu păr albastru

Mă întreb, văzând că ai
O coafură-ncântătoare,
De cernelii ştii să-i dai
Şi altă întrebuinţare?

epigramă de Constantin Popescu-Berca din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Santinela

Adormind la datorie
A visat - ce vis fugar:
Construia o Puşcărie
Şi Parchetul Militar.

epigramă de Marian Popescu din Când pleca odată, la război, un om... (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 106

În cronicile vremurilor stinse
Când voi citi de oameni minunaţi
Ce decorează versurile scrise
Pentru domniţe şi frumoşi bărbaţi,
Atunci, într-un înscris ce zugrăveşte
Picior şi mână, buze şi ochi calzi
Un vechi condei voi şti că preamăreşte
Ceva ca frumuseţea ta de azi.
Deci laudele lor sunt profeţia
Acestui timp în care tu trăieşti,
Căci n-au putut să-ţi vadă măreţia
Şi nu te-au cunoscut aşa cum eşti.

Iar noi, care-n aceste vremi trăim,
Ne minunăm, dar nu ştim să slăvim.

poezie de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ratare

Cum râdeam cu ea-ntr-o seară,
Soacră-mea de râs să moară,
Uit ca prostu' - în final -
Bancul cel mai bun... mortal.

epigramă de Marian Popescu din Epigrame cu şi despre femei (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moartea

Sus pe deal şi-a înălţat
Primul cimitir privat;
Guvernării-i mulţumeşte
Că... afacerea-nfloreşte!

epigramă de Marian Popescu din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Remediu

Socrul când a decedat
Lacrimi am vărsat şuvoi,
Soacră-mea m-a consolat:
"Lasă! Că mă mut la voi!"

epigramă de Marian Popescu din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Păcatul

Dacă Eva şi Adam
Nu erau goniţi din Rai,
Noi şi astăzi mai trăiam
Fără soacre! Şi ce trai!

epigramă de Marian Popescu din Când pleca odată, la război, un om... (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ziarele

Cât mai fulgeră şi tună
Şi se iau mulţi în răspăr,
Proslăvind ce e minciună,
Profanând ce-i adevăr.

epigramă de Marian Popescu din Adevărul şi minciuna (2011)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamne, ajută-mi neputinţa...

Ajută-mă, Doamne, să-mi văd neputinţa
Să nu mi se-ntunece în veci conştiinţa
Să ştiu cum să scad şi cum să adun
Măsura reală a Cuvântului bun

Te rog, mă scoate din negrul Infern
Şi mă leapădă de cel mai feroce blestem
Ajută-mă, Doamne, să încetez să mai fiu
Un suflet pierdut în adâncul pustiu

Dă-mi, Doamne, umila şi dreapta răbdare
S-ajung cu smerenie pe-aleasa cărare
Fii blând şi milos, cum prea bine te ştiu
Picătură din Rai în veci ca să fiu

Ajută-mă, Doamne, cu evlavie să-mi plec,
Genunchii mei grei, în semn de respect,
Să-ţi înţeleg cu dor măiastra lucrare,
Ca viaţa să-mi fie doar sărbătoare.

Şi iartă-mi, te rog, păcatele multe
Duhul tău sfânt, cu drag să le-asculte
Atunci când îmi fac cunoscut tot regretul
Şi-mi vărs cu lacrimi amare secretul

Ajută-mă, Doamne, pe cerul stingher,
Să trec curat şi să nu fiu mizer
Ajută-mi, Doamne, întreaga fiinţă,
Şi iute mă vindecă de neputinţă.

poezie din Aurora Cristea
Adăugat de corector
Comentează! | Votează! | Copiază!