Drumul vieţii are de toate, dar nu are ceva: cale de întoarcere!

Viorel Muha (ianuarie 2009)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Drumul ne este liber să zburăm în viaţă, însă să nu uităm că aripi de întoarcere nu vom mai avea niciodată.

Viorel Muha (aprilie 2014)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viitorul soarbe prezentul inexorabil. Prezentul regretă de multe ori trecutul prin noi, căci întoarcere încă nu avem. Trecutul se pierde în timpul amintirilor, undeva departe. Să alegem cea mai bună cale de timp, căci pe toate le avem în faţă, dar doar temporar, iar de trecut să luăm aminte că nu putem să-l mai avem.

Viorel Muha (aprilie 2009)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să încercăm să fim contemporani cu timpul nostru până nu mai existăm şi, poate, avem asigurată o întoarcere.

Viorel Muha (mai 2014)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa este o sămânţă, un vlăstar, o floare, şi-apoi spre sfârşit, o dorinţă de întoarcere.

Viorel Muha (iunie 2012)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trecem drumul vieţii fără să ne gândim că putem să ne accidentăm. Din păcate pentru unii dintre noi, există intersecţii de la care lipseşte, în dreptul trecerii, culoarea roşie.

Viorel Muha (ianuarie 2011)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te caut

calc căzut în mine, în nelinişti pe o frunză de timp ruginită
descopăr un pom, o pasăre, o toamnă întârziată, liniştită

calc pământul negru, afânat, mirositor şi lung privesc un nor
descopăr că totul este ceva, ce demult am uitat să văd şi toate dor

calc pragul casei bătrâneşti şi mă opresc în tinda, bătrână, veche
descopăr ani mei, în pereţi, în şopronul casei, în pridvor şi-n vetre

calc drumul pădurii pieptiş, urcând acolo sus în poiana vieţii mele
descopăr ca o imagine fugară, în ceaţă, pe tine iubirea mea fierbinte

calc drmul vieţii uitâdu-mă înapoi, plecând pe drumul sorţii mele
descopăr o amintire, un tablou, un sân, un gând, drumuri multe

calc cu privirea îndreptată inainte şi te caut în mare de mulţime
descopăr după un timp că te-am găsit demult şi eşti acasă, la mine

poezie de Viorel Muha (noiembrie 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să nu călăuzim pe nimeni pe drumul veţii când noi nu suntem în stare să găsim calea şi drumul pentru viaţa noastră.

Viorel Muha (decembrie 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul se pare că este efemer, dar lasă urme după el. Cât de mici sau mari suntem, să nu uităm că, efemeri putem fi numai temporar, şi că, poate există o întoarcere.

Viorel Muha (iulie 2012)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamna este întodeauna o primavară trecută prin toate fazele vieţii, după care vedem ce putem aduna.

Viorel Muha (noiembrie 2016)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultimul joc

demult, odată, poate într-o altă dată
eu căutam credinţa pură
azi ţipă agonic ochii în orbite
văd urme între lacrimi şi mă plâng
pe frunte am coroană
din cioburi, sticle, spini şi cale
aici trăiesc cu morţii vii
şi drumul n-are cale
eu am găsit în moarte esenţa vieţii
şi scriu la toţi cu lacrimile morţii
ei au fugit cu toţii, toţi netoţii
în noaptea asta fără margini
m-am lepădat de lume, de păcate
nebun, mai rătăceam prin ceruri
tot căutând lumina vieţii
am ars gândirea la o lampă
am demolat principii norme
de etică, morală, toate goale
şi am jucat la masa sorţii
destinul vieţii şi al morţii
a mai trecut gândirea, clipa
eu am rămas la porţile cetăţii
să joc un joc nebun cu morţii

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dreptatea nu-şi găseşte cale, decât direct!

Viorel Muha (ianuarie 2009)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întoarcere

Nu-i aşa că dacă te-aş întâlni într-o zi
şi dacă aş încerca să te sărut, iar sărutul meu
ne-ar aduce înapoi în copacul cunoaşterii,
tu niciodată nu o să mai asculţi
şuieratul şarpelui?

poezie de Viorel Muha (aprilie 2016)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întoarcerea îngerilor

În faţa magaziei de aripi pentru îngeri,
Când abia îmi mijise iubirea
În jurul inimii fumul ei,
-ca o sevă ieşind la lumină
cu contuzii pe trup din mirajele torturii*-
mânuiam securea
cu tăişurile verzi, de iarbă,
odată cu mustul focului
beam venirea îngerilor
mursecaţi de culori-

Străpunsă de clorhidrice stări
Viaţa lor rupea încet, cu palma, din sine
Şi se împrăştia-
Să găsească drumul la întoarcere,
Să lase vieţile fărâmiţate în urmă
Ca să recunoască drumul la întoarcere!

_______________________________________
* miraje ce aud conversaţia
sâmburelui vieţii cu miezul fenomenelor

poezie de Nicolae Ler
Adăugat de Ler
Comentează! | Votează! | Copiază!

Drum de amurg

drumul sublim îl are omul
drumul de piatră înroşită
de sângele lacom
căzut din umbrele oamenilor
ajunşi aproape
de apusul cerului

drumul roşu de suferinţă
spre nelumină
spre nimeni
spre nimic
umblat în toate chipurile
în toate felurile
în toate sensurile

drum bătătorit de oameni
de fier
cu picioare de lut

un drum neobişnuit
fără zare
fără liman
fără întoarcere
drum de amurg

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oricând putem să ne schimbăm destinul, căci timpul nu are numai o singură cale sau cărare.

Viorel Muha (august 2009)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ploile vieţii noastre nu trebuie să devină triste amintiri, nici tremuratul iernilor geroase sau al noroiului vieţii pe care încă îl mai trăim!

Viorel Muha (ianuarie 2009)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiecare om are ceva care-l face om! Unii au mai mult, alţii mai puţin. Să încercăm să completăm cât mai mult şi cât putem acel ceva!

Viorel Muha (noiembrie 2012)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul care din grajd nu a ieşit, "că-i slugă", nu ştie unde ar putea duce drumul lui!

Viorel Muha (aprilie 2017)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi doi...

ameţeala apăsării
în sărut de buze
sidefate,
aruncate
pe acoperişul lumii,
suspendate
izvor din picături pulverizate...

capul întind
să văd ce simt...
trenul vieţii mă duce
agăţ mâna
de şina rămasă în urmă
fumul locomotivei trecutului
mă îneacă

stai...
nu pleca...
buzele-mi rămân acolo...
în masarda lumii
sus de tot,
nu pot lăsa
picturi de viaţă să se ducă...

vreau!
doresc în eu şi tu
să fim în trenul agăţat
de viaţă!
nu lăsa uitare
vreau întoarcere în destin
vreau doar doi să fim...
noi... doi...

poezie de Viorel Muha (februarie 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Legea trebuie să biruie asupra a tot şi a toate. Însuşi universul în infinitatea sa este guvernat de legi. Legea concepută prost este o armă folosită de întunericul vieţii, care distruge tot!

Viorel Muha (august 2012)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!