Dar existăm...

Când nu existam
umbre întâmplătoare
ne visau certitudini
pe baricade de nisip
la margini de oceane
probabile.

Când credeam că nu existăm
ne inventam
din amintiri rebele
sau din priviri seducătoare
în oglinzi excentrice.

Când speram să existăm,
şoaptele neîntâmplate
sucombau în anonimat
atârnând de lobii urechilor.

Dar, în sfârşit, existăm.
Umbrele ni se ating
şi se alintă pe furiş
la margini de clipe
interzise.

poezie de Luminiţa Suse din Sacrificiul mirării (2002)
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umbrele ni se ating şi se alintă pe furiş la margini de clipe interzise.

Luminiţa Suse în Sacrificiul mirării (2002)
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să dorim să existăm, acolo unde vrem să existăm! Să inspirăm libertate şi speranţă! Să dăm fericire şi frumuseţe! Să facem ca timpul rămas planetei să conteze!

Iulia Mirancea (23 ianuarie 2014)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Existăm ca să simţim şi simţim că existăm. Dumnezeu a creat conştientizarea sinelui ca primă manifestare a conştiinţei!

antimetabolă de Viorel Muha (noiembrie 2016)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru ce existăm? Existăm pentru a lăsa urme de dragoste, de dreptate şi de adevăr într-o viaţă care se grăbeşte cu Noi.

Adrian Ibiş în Cugetări. Reflecţii etice şi socio-filosofice (martie 2013)
Adăugat de Adrian Ibiş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frig

tocmai în aceste zile în care nimic
nu ne lasă în pace
durerea înfrunzeşte în noi ca în nişte codri de păpuşi
nu există, existăm, nu existăm
cineva sapă trepte,
se opreşte la mijlocul drumului
respiră şi se văd aburii
de la frig.

poezie de Irina Lazăr
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu trăim ca să existăm, ci existăm ca să trăim!

Viorel Muha (mai 2010)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Treceri de umbre

Umbrele mele rebele din spatele uşii
ştiau totul despre cine aş fi putut fi,
îl vor îmbrăţişa cu frenezie când vine
îl vor aştepta cu nostalgie de pleacă.

În semispaţiul de dincolo de uşă
fără să privească-nainte revine
fără să privească-napoi va pleca
cu trecutul în cârje şi viitorul în ochi.

Umbrele-mi întâmpină un orb resemnat
şi tot ele-l urmează cu lumina din mine.
Eu rămân zidită în uşă iubind ale lui treceri
şi cheile semispaţiilor, în buzunare de umbre.

poezie de Luminiţa Suse din Sacrificiul mirării
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!

La graniţa dintre clipe, nu existăm!

Viorel Muha (aprilie 2011)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Existăm

strada doarme.
forme de gând se preling neterminate,
într-un spectru de culori.
o scânteie a explodat tristă
într-o tensiune a simţurilor răstignită-n adânc.
din rest culeg somnul, din gânduri unde nu eşti
într-o linişte străvezie.

zilele tinere rămase în curba de timp
ne caută în vorbele frunzelor, în fuga vântului
în spaţiul cuvintelor locuit de stele.
printre umbre zâmbetul tăcut e o replică
la picătura de ploaie de pe obraz.

existăm într-o derivă din albastru crud
agăţaţi de cuvinte cu umerii noştri grei.

poezie de Oana Frenţescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vorbim despre fapte, şi totuşi faptele există doar parţial pentru noi, dacă nu sunt repetate şi recreate prin intermediul emoţiilor, gândurilor şi sentimentelor. Mie mi se pare că nu existăm cu adevărat, sau că existăm numai pe jumatate, pentru că nu ne puteam înţelege pe de-a-ntregul pe noi înşine şi nu puteam comunica cu lumea la nivel imaginar, din pricină că inventivitatea noastră servise unui joc politic.

Azar Nafisi în Citind Lolita în Teheran
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câtă vreme suntem sănătoşi, nu existăm. Mai exact nu ştim că existăm. Bolnavul suspină după neantul sănătăţii, după ignioranţa de a fi; clipă de clipă, el este exasperat de conştiinţa că are tot universul în faţă, fără nicio posibilitate de a face parte din el, ori de a se risipi în el. "Nu mai pot întreprinde nimic pornind de la mine însumi. Mai degrabă să pleznesc ori să dispar decât să continui astfel," îşi spune el.

Emil Cioran în Eseuri
Adăugat de Violeta Jumatate
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când am înţeles cât de mult ne iubeşte Tatăl, alegând, prin Fiul, să ne locuiască pe toţi, căci doar El Este în timp ce noi abia existăm, m-am hotărât să redevin copil (" Lăsaţi copiii să vină la Mine") şi să-mi reamintesc bucuria şi entuziasmul în faţa vieţii ca atunci când aveam 7 ani... Nu ştiam nimic, credeam totul şi eram atât de fericit!

citat din Oreste Teodorescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când existăm unul în celălalt, Dumnezeu ştie că altceva e de prisos...

aforism de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce bine ar fi dacă ne-am privi lumina ochilor şi am recunoaşte că nu existăm când e întuneric, decât pentru a aştepta lumina. Am înţelege că importantă nu e fineţea obrazului tânăr, nici bucuria trecătoare a buzunarului plin, ci mâna căutând şi găsind degetele pe care să le îmbrăţişeze până la sfârşit, chiar şi când unghiile strâng pielea de durere, nu numai când mângâie fericirea de a le descoperi pielea.

citat din Gabriela Chişcari
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar iubire!

Dacă nu există început;
Nu există sfârşit;
Nu există timp;
Poate nici spaţiu;
Noi existăm de când....
De când avem conştiinţa de..
Sine; de Noi?
Dacă suntem doar transformare;
Perpetuare; rostogolire!
Atunci suntem nemurire!
Suntem întru tot;
Un infinit!
Un Dumnezeu!

poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E poate adevărat că nu existăm cu adevărat până când nu ne vede cineva existând, nu vorbim cu adevărat până când nu înţelege cineva ceea ce spunem, în esenţă, nu suntem pe de-a-ntregul vii până când nu suntem iubiţi.

Alain de Botton în Eseuri de îndrăgostit
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cât de mari ne dăm, când în fapt suntem nişte puncte infinit de mici pe axa spaţiu-timp. Oare motivul că suntem conştienţi că existăm şi putem constata aceasta ne dă acest drept?

Viorel Muha (august 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Memorie

îmi aplec zborul
îngreunat
de muzica ultimelor decenii
seisme captive
în ochiul minor
alimentează lumea insolită
cu aceleaşi monologuri
nefuncţionale

densitatea cuvintelor
e tot mai scăzută în conversaţii
gesturile disperate
sunt singurele certitudini
că mai existăm
sub o formă secundară
în memoria unei explozii
debordante

poezie de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu existăm pentru noi.

citat din Thomas Merton
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prinţesă arabă

Prinţesă arabă, eu încă te-aştept
când mirtul îşi scutură floarea
şi umbrele serii plutesc prin deşert
cu doruri ce-şi caută calea.

În mine se zbat amintiri care vin
pe aripi de vânt dinspre oază,
cu umbre căzute din cerul senin
pe gându-mi ce încă visează.

Te văd alungită la margini de vis,
simt dorul aprins cum tresaltă,
ajung dintr-odată-n vrăjit paradis,
mă-mbăt cu parfum de bacantă.

Dorinţe păgâne pulsează în noi
şi trupul ţi-l vreau mai aproape,
să bem elixirul vrăjit amândoi
plutind în delir peste ape.

O viaţă întreagă aş vrea să te ţin
un vis să clădim împreună,
să cernem iubirea sub cerul senin
pe oaza din margini de dună.

poezie de Corneliu Neagu din Cunoaşterea de sine (2017)
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!