niciun uguit -
doar pene de turturea
rămase în cuib.

haiku de Mahmoud Djamal
Adăugat de Mahmoud Djamal
Comentează! | Votează! | Copiază!

drumeagul pustiu -
pe urmele fruzelor
doar eu şi vântul.

haiku de Mahmoud Djamal
Adăugat de Mahmoud Djamal
Comentează! | Votează! | Copiază!

drumeagul pustiu -
pe urmele frunzelor
doar eu şi vântul.

haiku de Djamal Mahmoud
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

frunze-n cădere -
sunetele de paşi doar
pe podul de lemn.

haiku de Djamal Mahmoud
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

ziduri înalte -
doar tăcerea-n jur pictând
aripi şi umbre.

haiku de Mahmoud Djamal (20 septembrie 2008)
Adăugat de Mahmoud Djamal
Comentează! | Votează! | Copiază!

Icoana

voi privi
deasupra doar
n-am niciun motiv
să aprind
această lumânare

în mine toţi copacii
sunt goi şi înalţi
tăcerea n-are nevoie
de lumini
nici de ceară
albul său
e atât de cald
în palmele mele
iar întunericul
o infinită icoană

poezie de Mahmoud Djamal
Adăugat de Mahmoud Djamal
Comentează! | Votează! | Copiază!

picuri sub picuri -
prin geamul aburit trec
doar sunetele.

haiku de Mahmoud Djamal
Adăugat de Mahmoud Djamal
Comentează! | Votează! | Copiază!

cărare pustie -
pe urmele frunzelor
vuietul de vânt.

haiku de Djamal Mahmoud
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

sub albul brumei -
frunzişul acoperind
iarba incă verde.

haiku de Djamal Mahmoud
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

într-un ghiveci cu flori
o turturea creşte pui –
cuib ecologic

haiku de Paul Mircea Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

paie pene puf -
găina cotcodăcind
ouăle în cuib

haiku de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La infinit se împart doar clipele născute moarte

înainte ca cineva să găsească pătratul ipotenuzei
pe nil trecea un crocodil
fără niciun trilu lilu
cu mult înaintea reţelelor de socializare
când încă mai creştea sub piramide timpul
aşa ca o banalitate ocupată cu diverse minuni

aproape inutil
din şapte-n şapte număram duminicile
doar s-or întoarce păsările de foc la cuib
să pună de-un univers sub pene
cum fac uneori dumnezeii înainte de a inventa raiuri

între timp nilul se ocupă de agricultură
iar faraonii joacă la două capete nemurirea
ca într-o căutare absurdă de pokemoni
şi nu pot să nu mă întreb
dacă păsările măiastre ştiu a glăsui
precum privighetorile
sau doar se străduiesc să nu moară
înainte de a se naşte dintr-o piatră
prin daltă

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Psychosis

îmi spui că suntem diferiţi
de parcă nu ştiu să alunec pe gheaţă
până ce cad pe spate ca un fraier
sau să alerg pe scări întâmpinându-mi iubita
omule
şi eu stăteam pe lăzile de bere
când nu era loc
la mese-n restaurantele de lux
şi-mi sărbătoream ziua de naştere
la fiecare întâlnire c-o nouă fată
apa minerală ni se dădea
doar când consumam şi o sticlă de vin
indiferent de culoarea noastră
sau a vinului consumat
apropo
aveam o fată căreia-i plăcea lichiorul de banană
zicea că-i amintea de strămoşii săi africani
eu
când eram mic îmi sugeam degetul arătător
nici acum nu cunosc motivul
până azi
încă îi simt gustul
de fiecare dată când văd un câine
arătându-şi limba trecătorilor...

poezie de Djamal Mahmoud
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ziua copilului

Mi-a urat o turturea:
- La mulţi ani de ziua ta!
Să fii bun, să fii cuminte,
Să asculţi sfat de părinte.

Să creşti mare şi frumos
Şi să fii politicos.
- Mulţumesc, aşa voi face,
Bucuros sunt şi îmi place

Ca să ştiu că sunt iubit,
De cei mari sărbătorit.
Îţi pun însă o-ntrebare:
N-ar fi bine s-aibă, oare,

Sărbătoare pisicuţa
Şi căluţul, furnicuţa,
Fluturaşul drăgălaş
Şi căţelul meu poznaş?

- Se-nţelege că ar vrea
Şi un cuc şi-o turturea
Ca să aibă-o zi anume,
Să-i serbeze-ntreaga lume.

Însă ţie, Dumnezeu
Ţi-a dat minte şi mereu
Trebuie să te gândeşti,
Tot ce-i viu să ocroteşti.

Şi atunci, copile bun,
Eu, o turturea, îţi spun
Că mereu e ziua lor
Ziua vietăţilor.

poezie pentru copii de Gabriela Genţiana Groza din Lampioanele vii (2009)
Adăugat de Gabriela Genţiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!

speranţă (vezi şi nădejde)

Speranţa e ceva cu pene

Speranţa e ceva cu pene
Care-îşi face cuib în inima-încercată
Şi care cântă-o melodie nerostind cuvinte,
Fără-a conteni vreodată.

Glasu-i e dulce-n vreme de furtună –
Şi cumplite-ar trebui să fie-acele uragane
În stare s-alunge micuţa pasăre,
Care alină atâtea fiinţe umane.

Am auzit-o-n cele mai înfrigurate locuri,
Pe cele mai învolburate mări –
Dar niciodată când m-am aflat la ananghie
Nu mi-a pretins nici mulţumiri, nici dări.

poezie celebră de Emily Dickinson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Deasupra unui cuib de cuci
mai zboară doar gândul meu
înnobilat
de dulcele tău sărut.

Să nu-l chemi înapoi
decât dacă
îşi va face cuib
în inima ta.

poezie de Mirela Crâşmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuib

S-a năpustit cu aripile
o fărâmă de pene,
de puf,
din văzduh,
dintre vile...
Şi din nou,
reîncepe partidă
cu năduf,
mă atacă,
îmi zgîrie gene, sprâncene,
făptura
splendidă...
O revăd atât de firavă, miniatura;
privirea-i cu ochi de piper,
din ce-are culcuş un căuş,
cred că-i unul de pluş;
mâl cu fire de fân din ceaier.
Am prins-o în poză
de-album;
o am lâng-o roză,
e deasupra
la uşa
de intru...
Stau zilnic, uitat,
mă-ncânt aninat
de un cuib pe un cui...
... Aştept să am pui!

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (24 aprilie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În doi ani de zile, Sa'id ibn Misjah fu capabil, doar prin forţa sunetului, să îmblânzească o turturică imperială de un alb imaculat. Ea îi deveni nedespărţită şi se spunea că era un djinn. Mai târziu, Sa'id se pricepu să facă să crească o plantă datorită sunetului şi făcu acest lucru în plin deşert. În acel moment primi el venerabilul nume de Stăpân al Sunetului. Iar mai târziu folosi puterea teribilă a sunetului ca să-şi albească pielea, căci era de tot negru. Însă mâna dreaptă îi rămase neagră şi aşa este întotdeauna reprezentat de cei ce cunosc taina: ca un bărbat frumos, cu o turturea imperială cocoţată pe mâna-i stângă şi cu mâna dreaptă neagră.

Ioan Petru Culianu în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Decor

Copacii albi, copacii negri
Stau goi în parcul solitar
Decor de doliu funerar...
Copacii albi, copacii negri.

În parc regretele plâng iar...

Cu pene albe, pene negre
o pasăre cu glas amar
Străbate parcul secular...
Cu pene albe, pene negre...

În parc fantomele apar...

Şi frunze albe, frunze negre;
Copacii albi, copacii negri;
Şi pene albe, pene negre,
Decor de doliu funerar...

În parc ninsoarea cade rar...

poezie celebră de George Bacovia din Plumb (1916)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuib

sufletul mi-e cuib săpat în stâncă
şi-n acest cuib a poposit un gând,
şi stă la pândă ca uliul flămând
în haina lui într-o tăcere-adâncă.

în cuib i-aştern covor de frunze moi
sub agora pustie de la cer,
şi –l învelesc în pleduri de mister
ca gândul meu să nu vină-napoi.

la adăpost de ploi, şi vânt, şi soare,
să stea acolo ca un hoţ închis,
s-aştepte solul ultimului vis,
venind pe-aripi de păsări călătoare.

poezie de Ion Ionescu-Bucovu (21 octombrie 2011)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire o societate cu răspundere limitată

o cale dar niciun drum concret
un tren de mare viteză
şi nicio şină
o navă de croazieră
pe un strop de ploaie iminentă
cai sălbatici
prin vene deschise în altele
o enormă lumină şi niciun ochi
două contururi desenate cu albastru
pe albastrul mai mult gri
niciun cuvânt traductibil
doar intenţii de gest şi
aproape inexplicabil
un pântece cuib miracolelor

bărbatul
sau ce-a mai rămas din
una din extremităţile armelor
ridică nedumerit din umeri
închipuindu-se
Atlas

femeia
privită unica vinovată
poartă mai departe pe umeri
atlaşi îmblânziţi

la registrul comerţului
un srl tentează înscrierea
ea spune da - el spune da
şi pământul se umple de umeri
rescriind
perpetuu
acest text

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!