Sunt un om simplu
Sunt un om simplu.
Dar lumea zice că am mâini de aur,
Că din piatră seacă pot face un tezaur.
Sunt un om simplu cu palmele crăpate,
Căci zidesc ziduri de lemn și de piatră zi și noapte!
Sunt un om simplu și muncesc în sudoarea frunții,
Pentru bucata mea de pâine pot ciopli și munții.
Sunt un om simplu, dar când sap o fântână sau ridic un gard de piatră.
Îi mulțumesc lui Dumnezeu că mi-a pus în mâni un ciocan și o daltă.
Când îi fac unui bătrân un scaun ca să poată sta cu ai săi la masă.
Mă simt împlinit și viața îmi pare mai bună, mai frumoasă.
poezie de Vladimir Potlog (6 septembrie 2024)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre tezaur
- poezii despre religie
- poezii despre pâine
- poezii despre noapte
- poezii despre mâini
- poezii despre munți
- poezii despre muncă
- poezii despre mulțumire
Citate similare
Când stau cu voi la masă
Când stau cu voi la masă
Și închin un pahar cu vin.
Viața îmi pare mai frumoasă,
Îmi pare un vis sublim!
Vă ascult cum vorbiți,
Despre niște lucruri atât de banale,
Dar sunt mulțumit că soarta
V-a scos în a mea cale.
Eu nu sunt ca voi
Și voi nu sunteți ca mine,
Dar când suntem împreună
Zilele îmi par mai calde, mai senine.
Hai să fim uniți,
Hai să fim oameni de omenie,
Căci viața e scurtă și trebuie trăită
în pace și veselie,
Când stau cu voi la masă
Și mâncăm din aceeași pâine,
Atunci știu că Dumnezeu e cu noi,
Atunci înțeleg că Dumnezeu e cu mine.
poezie de Vladimir Potlog (2024)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre zile, poezii despre vorbire, poezii despre visare, poezii despre timp, poezii despre pace sau poezii despre mâncare
Un om simplu
Dac-aș fi un pictor
Știu că zi de zi
Te-aș picta pe tine
Doar în culori vii.
Dac-aș fi un sculptor
Cu mâna sprințară
Ți-aș face statuie
Dintr-o piatră rară.
Dac-aș fi un meșter
Aplecat pe roată
Ți-aș frământa trupul
Ziulica toată.
Dac-aș fi un înger
Coborât din slavă
Ți-aș da nemurirea
Fără de zăbavă.
Dar sunt un om simplu,
Nu mă amăgesc,
Tot ce pot să fac
E să te iubesc.
poezie de Octavian Cocoș (13 octombrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre arte plastice
- poezii despre sculptură
- poezii despre pictură
- poezii despre îngeri
- poezii despre meșteri
- poezii despre iubire
- poezii despre declarații de dragoste
- poezii despre culori
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Complicat de simplu
Să fii simplu e complicat
Intr-o lume complexată
Să pară cât mai simplă
Complicând nesiguri
Simplități simple
Cercetând, judecând complex
Tot ce e prea simplu
Disecând maladiv
Un simplu gest
Să-i găsească o condiție
Căutând pentru simplu
Un complicat motiv
Motivând simplul
In scopuri ce nu sunt înțelese
Prea complexați să fie simpli
Simplu e foarte complicat
In lumea complexată
De tot ce e simplu
O nebunie prea frumoasă
Simplitatea de a fi simplu
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre nebunie sau poezii despre frumusețe
Aceasta mă bucură, că eu pot comunica cu bunul Dumnezeu, cu muzica mea, pentru că eu sunt un om profund religios, cred, sunt un simplu și umil credincios, dar dintre cei mai fervenți, toate le fac cu credință și iubire pentru El.
citat celebru din George Enescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre religie, citate de George Enescu despre religie, citate despre superlative, citate de George Enescu despre superlative, citate despre muzică, citate de George Enescu despre muzică, citate despre iubire, citate despre informații, citate despre bucurie sau citate despre Dumnezeu
Sunt un om... modest
Sunt un om... modest
Rare ori spun ce gândesc,
În fine scriu foarte des,
Dar totuși sunt un om... modest
Fetele se dau în brânci după mine
Eu le dau un simplu test,
Ele nu știu cum să-l rezolve mai bine
Dar vreau să v-amintesc, că sunt un om... modest
Parcă cei un simplu test!
Dar îmi place la nebunie să fac ceva,
Când intru-n melancolie să privesc ploaia...
Când intru-n melancolie să privesc ploaia?
Nuuu! ploaia când mă privește intră-n melancolie,
Căci pânăși natura măîndrăgește toată lumea știe!
Dar eu sunt un om... modest
Și asta nu mi-o detest,
Așa ca fapt divers,
Dacă ar fi cuvintele ce le-am zis să le unesc
V-ați da seama până și voi.. că sunt un om, modest.
poezie de Cristian Harhătă (16 decembrie 2005)
Adăugat de Cristian Harhătă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ploaie, poezii despre natură, poezii despre modestie, poezii despre melancolie, poezii despre fete sau poezii despre cuvinte
Eu sunt un simplu călător
Spectator pe scena lumii,
Al vieții mele, biet actor,
Eu, încă de la sânul mumii,
Am fost un simplu călător.
Nu vreau să fiu nemuritor,
M-ași plictisi irevocabil;
Eu sunt un simplu călător
Și am bagajul suportabil.
Bilet eu am la purtător,
Traseul meu este probabil;
Eu sunt un simplu călător
Și garantez că sunt solvabil.
Nu cer la nimeni ajutor,
Călătoresc, chiar confortabil,
Și când ieși-voi din decor
Ași vrea să am bilet valabil.
poezie de Dumitru Râpanu (2010)
Adăugat de Dumitru Râpanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe citate de Dumitru Râpanu despre viață, poezii despre ajutor sau poezii despre actorie
Eu, pur și simplu, pot iubi cât zece
Eu - pur și simplu, pot iubi cât zece,
Așa un suflet mare am în piept
Și chiar iubesc, așa e înțelept,
Că știți cum este, vremea... vieții trece.
Și nu e unul care mă întrece...
Al zeului Amor fidel adept,
Eu - pur și simplu, pot iubi cât zece,
Așa un suflet mare am în piept!
Și numai în iubire aș petrece,
E cel mai scump și atractiv concept;
Dar dacă sunt întruna cald și drept,
Iar draga mea se poartă, totuși, rece,
Eu, pur și simplu, pot iubi ȘI zece.
rondel de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre înțelepciune, poezii despre superlative, poezii despre suflet sau poezii despre fidelitate
Getica
Bogată e toamna. Și frunzele s-au copt,
Belșugul e dulce, mai dulce ca oricând.
Rodește câmpul, sunt roade peste tot,
Sudoarea omului e fructul pe pământ.
Zamolxe, fii slăvit! Îți mulțumesc.
Doar Masa Ta de piatră lumină în ruine.
Cu pâine și cu sare te slăvesc,
Că bravii geto-daci sunt pururi lângă Tine.
De piatră așa cum sunt, cu paloșele sus,
Sunt vrednici, războnici neînfricați.
Când soarele se întunecase la apus,
Nu au răbdat furtuni peste Carpați.
Românule, să știi că ești din neam ales!...
Dar gloria durează în propria-i lumină.
Și cât ar fi de spus nu încape într-un vers,
Ei sunt lumina pietrei și-n lume rădăcină.
poezie de Ștefan Radu Mușat din revista USR Bacău P l u m b, nr 164 - nov. 2020 (revistă fondată de George Bacovia)
Adăugat de Adi Mușat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre versuri, poezii despre toamnă, poezii despre poezie, poezii despre frunze, poezii despre fructe sau poezii despre bogăție
Poem sincerității
Nu pot să te uit!
în inima mea doar vânt
și tu esti departe
Poate că plouă sau ninge în calendar, șoaptele tale sunt vii, nu sunt moarte
la noapte în tren va ciopli călătorul în mâinile tale
un zid prin care zborul dragostei mele își va ciopli un copil
copilul de aur, visând la stele în căutarea ochilor tăi
nu pot să te uit!
ai crescut în trupul meu ca un copac, cu aripi de flăcări
și cât ai fi de departe, blestemul iubirii mă naște în altă piatră
găsesc cuvintele și ți le șoptesc la noapte
în inima mea luna ochilor tăi va sclipi copilul din mine, se va închina în mâinile tale alb-azurii.
poezie de Lorin Cimponeriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre copilărie, poezii despre zbor, poezii despre vânt, poezii despre trenuri, poezii despre stele sau poezii despre sinceritate
Am construit
un castel pentru tine
tot mai sus pe munte
inaccesibil celorlalți
am pus piatră pe piatră, piatră mare
lângă piatră mare
sau
piatră mică lângă piatră mare
un palat de vis în visul de
venit realitate
trebuie să vii acolo
să fii regina mea din palatul de piatră
peste piatră să stăpânești
inima mea lăsată-n caseta cu bijuterii
să mă aștepți în balconul de la ultimul etaj
voi urca în corzi
te rog să nu te joci cu inima mea
nu tăia din ea
cu ea te iubesc
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre palate, poezii despre realitate, poezii despre monarhie, poezii despre jocuri sau poezii despre inimă
Moara părăsită
Jgheab din lemn uscat de moară
Numai vântul te coboară
Și din când în când vreo ploaie
Adunată în șiroaie.
Piatră seacă ne-nvârtită
Zaci în moara părăsită
Peste-un veac, mai știu și eu
Vei fi piesă de muzeu.
Lemn și piatră țărănească
Dumnezeu vă odihnească!
poezie de Mihail Mataringa din Din cartea "Singur în Atlantic", Ed. Muntenia, 2008
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sat, poezii despre muzee, poezii despre lemn sau poezii despre Dumnezeu
Sunt un simplu oricine?
Un suflet flamand
Calare pe-un gand
Se-opreste si-ntreaba de tine.
Mai este speranta
Si sansa-n balanta
Si pentru copilul din mine?
Astept tremurand
Si-adorm asteptand
In lacrimi o vorba de bine,
De insemn ceva
In inima ta
Sau sunt un simplu oricine?
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi mai multe citate de Vlad Bălan despre suflet, citate de Vlad Bălan despre inimă sau citate de Vlad Bălan despre copilărie
În ce italiană frumoasă vorbește și scrie Mussolini. Eu nu sunt capabil să mă exprim astfel în germană. Când scriu, pur și simplu nu-mi pot aduna gândurile. Nu sunt scriitor.
Adolf Hitler în conversație cu Hans Frank
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe citate despre vorbire, citate despre scriitori, citate despre gânduri, citate despre frumusețe, citate despre Germania sau citate despre Benito Mussolini
Nemuritor...
Pe acest pământ, sunt doar un simplu călător
Căutător și dătător de comori
Dau din mâini ca niște mori
Tată, când ai să te cobori. Îți sunt dator
Să te ascult până am să mor
Nu voi să mor și să mă cobor
În focul arzător
Vreau să pășesc pe al tău covor
Nu sunt aici pe placul tuturor
Sunt doar un simplu jucător
Tu ești marele Judecător
Rănile mă dor...
De prea multe sunt eu iubitor
Sunt căutător și descoperitor
Pe scena vieții ca decor
Un regizor și făuritor
Al vieții mele eu sunt un actor
Un factor decisiv și exclusiv
Este iubirea de cele se îmi dau motiv
Să devin așa cum tu mi ai zis, când pe pământ m ai trimis
Se prea poate să mai fi omis
De Tine când rele am comis
Sper și privesc spre cer
Sincer, doar un lucru cer
Eu sunt iubitor... și de multe iertător
Unor situații eu le adaug umor
Să depășesc greul îmi e ușor
Căci sunt zâmbitor, îmi sunt dator
Știu să fiu mulțumitor
Știu prea bine să fiu și luptător
Când către mine vine situații ce nu mi convine
Nu mă pot abține, și atunci mă umplu de vine
Văd și simt foarte bine
Culori și sunete sublime
Mă înconjor de simțiri divine
De oameni cu care îmi convine
Pe dușmani îi ocolesc
Cum pot eu mai omenesc
Ei în mine lovesc
Dar nu obosesc, când la Tine mă gândesc
Mă hrănesc cu cele ce îmi trebuiesc
Muncesc și ocrotesc pe cei mai slabi că mine
Nu visez la diamante din mine
Și tot ce am in mine le ofer cu omenie
Nu sunt sărac... de nu am material
Cii pe plan sentimental sunt din neam de om
Când plecăm cu noi nimic nu luăm
Trupul este muritor
Ce amar e să vezi toate la ceas târziu
Ce pustiu e trupul fără suflet
Iubesc al meu suflet
Sufletul... este... cel... NEMURITOR...
poezie de Florin Găman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre moarte, poezii despre trup și suflet, poezii despre zâmbet, poezii despre umor sau poezii despre tată
Simplu scrib
Primesc dictări din cer și picur în cuvinte
Miresmi de îngeri gata înflorite...!
Și din uimiri tăcute, miruri sfinte
Îmi umplu noaptea cu lumini cernite.
Sunt scrib neangajat și fără leafă,
Sunt un mecanic care schimbă rime!
... Când mai greșesc iau una după ceafă
Și mă ascund de mine prin mulțime.
Greșesc mereu și-un vers parcă e șchiop,
Mai pierde din vocale și vorbește gol,
Precum în frunte: un ochi e mai miop
Și nu ajunge zborul dintr-un stol!
Dar ce să fac, eu sunt un simplu scrib
Și n-am monezi de schimb să mă răscumpăr,
Sunt sclavul zilei sau stăpân de trib,
Sunt fructul lumii pregătit să sufăr.
Mă biciuie tristețea și asud în lacrimi,
Când obosesc mă reazăm în Cuvânt...!
Miresmi de îngeri înfloresc în patimi
Împrăștiind iubirea pe pământ.
poezie de Alexandru Berceanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre schimbare, poezii despre flori sau poezii despre voce
Sunt fericit
Sunt fericit că mă iubești,
Sunt fericit că mă dorești,
Sunt fericit că pot să cânt,
Că am, din plin, discernământ.
Sunt fericit că te iubesc,
Că văd, aud, că simt, gândesc,
Sunt fericit că îmi vorbești,
Că-atât de galeș mă privești.
Sunt fericit că îmi ești muză,
Că pot să te sărut pe buză,
Că mă inspiri și pot să scriu,
Sunt fericit că și-azi sunt viu.
Sunt fericit că pot vorbi,
Că singur eu mă pot hrăni,
Sunt fericit că pot mânca,
Că pot bea apă, respira.
Sunt fericit cu un pupic,
Că pot din pat să mă ridic,
Că singur pot să merg la baie,
Că munca încă nu mă-ndoaie.
Sunt fericit că sunt creștin,
Că pot să beau un vin divin,
Că pot la Domnul să mă rog,
Sunt fericit că nu-s olog.
Sunt fericit că pot să merg,
Sunt fericit că pot să-alerg;
Chiar de nu sunt bogat, bănos,
Sunt fericit că-s sănătos.
Sunt fericit că am o pâine,
Chiar de trăiesc de azi pe mâine,
Sunt fericit că-am ce mânca,
Sunt fericit că am ce bea.
Sunt fericit că-am un veșmânt,
Că pot pe alții să-i încânt,
Sunt fericit că-s prețuit,
Sunt fericit că am trăit.
Sunt fericit că pot visa,
Sunt fericit că pot dansa,
Că pot să port un dialog,
Că sfânt mi-e sfântul Decalog.
Sunt fericit că pot dormi,
Sunt fericit că pot glumi,
Sunt fericit că sunt hazliu,
Sunt fericit că multe știu.
Sunt fericit că este pace,
Sunt fericit că am ce face,
Că pot răspunde și-ntreba
Că pot să-afirm și pot nega.
Sunt fericit că pot munci,
Sunt fericit că pot citi,
Că pot deplin a cugeta,
Sunt fericit că pot ierta.
Sunt fericit că-mi ești fidelă,
Că ai ochi blânzi, ca de gazelă,
Sunt fericit că am cafea
Și că o beau cu draga mea.
Sunt fericit că pot iubi,
Sunt fericit că pot zâmbi,
Că-mi pot iubita săruta,
Că draga-mi pot îmbrățișa.
Sunt fericit că sunt iubit,
Sunt fericit că-s fericit.
Par lucruri simple și firești,
Dar fără ele nu trăiești.
poezie de George Budoi din Fericirea și Nericirea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (5 octombrie 2022)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sărut, poezii despre sfinți sau poezii despre viitor
Miezul pietrii
Ai văzut niște pietroaie zilele astea,
Le spun așa nu fiindcă n-ar avea poezie,
Dar fără mine piatra e piatră,
Nu se încarcă de nici o semnificație,
Rămâne lucie.
Eu ridic lucrurile la valoare de simbol.
Ca nimica.
Cum făceau faraonii piramidele?
Cu ce macarale? Cu ce mijloace?
Prin puterea de a le ridica la simbol simplu,
Așa că dacă mai pleci singură-n munți,
Vei avea parte de pietre lucii
Comentariile mele fac Carpații,
Nu că mă laud,
E mult spus, nu-i nimic, eu nu sunt demi...
Cum îi zice?... urgul,
Nu fac lucrurile pe jumătate...
poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre valoare, poezii despre simbolistică, poezii despre laudă, poezii despre faraoni sau poezii despre Carpați
Oare e chiar atat de simplu?
Oare e chiar atat de simplu?
E ciudat, sa fi un artist,
Dar sa nu mai poti crea nimic;
Sa fi un poet,
Dar sa nu-ti mai gasesti cuvintele.
E ciudat...Dar, asta simt acum,
Nu mai pot gasi o cale de a lupta,
De a fi cine am fost;
Si in acelasi timp cine am ales eu sa devin.
Sunt nimicuri, care pot deveni un colos;
Timpul si spatiul
Au ajuns sa se rezume, uneori, la prea putin
Iar alteori, sunt exagerate,
Atunci cand sunt masurate cu inima larg deschisa;
Nu pot spune ca e greu,
Dar nici usor nu e,
Cateodata, viata se joaca, se amuza
Te ingroapa, pentru a te reinvia,
Pentru a-ti reda sclipirea ulterioara;
Sti cum e sa simti maturitatea ca pe o nevoie?
Sa-ti doresti sa fi puternica,
Sa nu mai fie sensibilitatea o problema, o boala
Ceva ce trebuie ascuns?
Iar intr-o zi sa constati cu seninatate
Ca esti mai puternica, mai putin naiva,
Mai mult cum vrei sa fi...
Oare e bine asa?
Oare daca nu mai suferi la fel de mult
Inseamna ca esti fericit?
Toata lumea are ceva de spus...
Dar poate daca ar reusi sa pastreze o clipa tacerea,
Ar vorbi putin sentimentele;
Eu i-as aprecia mai mult...
Ador sinceritatea, ador sa traiesc inconjurata
De sentimente, de lucruri simple;
Dar oare e la fel de simplu sa le gasesc,
Sa le am, sa ma bucur de ele?
Oare?
poezie de Alexandra Irimie
Adăugat de Alexandra Irimie
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre devenire, poezii despre naivitate, poezii despre medicină sau poezii despre maturitate
Piatră cu ochi
O piatră cu ochi
Se uită la mine,
Ea cunoaște liniștea,
Eu nu sunt de piatră,
Ea cunoaște limbajul ploii,
Eu sunt grăbit, deschid umbrela,
Ea a fost om, pe când eu
Eram piatră, astfel ne privim în secret,
Eu o biată carne cu suflet, acolo,
Ca un câine credincios sufletul.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre secrete, poezii despre câini sau poezii despre cunoaștere
Inside
De unde să încep o poveste care nu are început?
O poveste născută poate o dată cu prima suflare de viață în plămânii stângaci,
cu milioane de culori ninse pe retina fragedă,
cu laptele cald între buzele moi?
Atunci am înțeles, deși nu am putut concepe asta în cuvinte,
că sunt iubit.
Sau să încep povestea de la prima jucărie zburătoare numită de mine simplu "elicopter"
pe care o lansam de la etajul doi al blocului pentru ca apoi să cobor într-o suflare
să o pot regăsi intactă între mărăcinii de la marginea drumului?
În acele clipe de nebunie epuizantă am înțeles că sunt iubit.
Sau mai bine încep de la examenul acela de maturitate,
numit simplu de colegi: bac,
unde nu împlinisem vârsta majoratului dar mi se cerea să fiu matur?
și eu nu știam dacă pot să fac asta
dar îmi aduc aminte de prezența aceea din jurul meu, nevăzută,
dătătoare de o pace lăuntrică
care m-a făcut să fiu stăpân pe mine
și să înțeleg oare pentru a câta oară că nu sunt singur,
că sunt iubit.
Dar nu, acum știu
cred că totuși am să încep povestea vorbindu-vă de acei ochi închiși la culoare
care atunci când mă priveau mă făceau să simt că mă nasc pentru a doua oară,
acei ochi calzi pe care îi văd și azi,
culcați seară de seară pe perna moale din dreapta inimii mele.
Și atunci ca și acum mă simt iubit.
... de la un ou dăruit cu iubire, as putea continua povestea,
de la o roșie coaptă din prima recoltă primită în dar,
de la doi ochi de bufniță și o coadă vărgată,
de la o îmbrățișare vindecătoare când nori gri îmi tulburau privirea,
de la toate acestea am primit și primesc iubirea zi de zi.
Și totuși, povestea mea nu este despre câtă iubire am primit sau primesc
ci este... mai degrabă un angajament
către toți
către toate
dar mai ales către adierea aceea caldă și plină de pace
un angajament de recunoștință bunătate și iubire
întoarsă de mine înmiit,
un angajament din interior (inside)
către tot ceea ce definește exteriorul.
Sunt imperfect dar pot ciopli imperfecțiunea mea cu iubire.
poezie de Adrian Andrei Călimărea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre naștere, poezii despre imperfecțiune, poezii despre început, poezii despre vârstă sau poezii despre stângaci