Familia Universului
Soarele e tată,
Luna este mamă.
Au copii o gloată,
buni de pus în ramă.
Tata-i încălzește,
mama-i luminează,
Gloata strălucește
și în nopți veghează.
Dintre stelele-copii,
niciodată n-o să piară
nici Luceafărul de zi,
nici Luceafărul de seară.
Sora lor mai mare
e Steaua Polară.
Calea Lactee-cărare,
cerul împresoară.
Cu Carul mic și Carul mare,
Gemenii ies la plimbare.
La toți, bolta le e casa
unde locuiesc,
Pământul le este masa
unde se-întâlnesc.
O familie unită
niciodată nu dispare.
e foarte bine definită
în Universul mare.
poezie de Dumitru Delcă (10 noiembrie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre familie
- poezii despre timp
- poezii despre tată
- poezii despre stele
- poezii despre seară
- poezii despre plimbare
- poezii despre noapte
- poezii despre mamă
- poezii despre lumină
Citate similare
Dacă privim cerul noaptea
Prima stea care răsare
e Luceafărul de seară.
După el încet apare
Calea Lactee, brățară.
Lângă ea, Steaua Polară
strălucește cel mai tare.
Ea arată-n nopți de vară
calea celor două care.
Pe bolta cerului senin,
Cloșca, puii și-i veghează.
Pe gemeni dacă-i privim,
fete frumoase visează.
Peste toate, luna-i doamnă.
Regină e seară de seară.
Tot regină e și-n toamnă
când este mai frig afară.
Iar când noaptea-i pe sfârșite,
un alt luceafăr apare.
Cu el zorile-s grăbite,
bolta se umple de soare.
poezie de Dumitru Delcă (6 noiembrie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre visare, poezii despre toamnă, poezii despre superlative, poezii despre sfârșit, poezii despre monarhie, poezii despre frumusețe sau poezii despre fete frumoase
Dacă vedem Ursa Mare la stânga Polarei, peste șase ceasuri o vom vedea sub Steaua polară, tocmai la orizont, iar dacă noaptea ar fi destul de lungă, peste alte șase ceasuri am vedea Ursa sau Carul Mare la dreapta ei. În 24 de ore Carul Mare se reîntoarce la locul de unde a plecat; de aceea, dacă observăm într'o seară Carul cel Mare la stânga Polarei, a doua zi, la aceeași oră, îl vom vedea tot acolo.
Victor Anestin în Cum să înveți stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre timp
- citate de Victor Anestin despre timp
- citate despre ore
- citate de Victor Anestin despre ore
- citate despre stele
- citate de Victor Anestin despre stele
- citate despre seară
- citate de Victor Anestin despre seară
- citate despre noapte
- citate de Victor Anestin despre noapte
- citate despre ceas
Carul Mic sau Carul Mare (unuia care-i talentat, dar cam "sprițar")
Ieri, am văzut cum mânuiești paharul,
Și doresc să-ți adresez o întrebare:
"Se zice, ai avea talent cu carul,
Dilema-i: Carul Mic sau Carul Mare?'"
epigramă de Alex Dospian (iulie 2013)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și epigrame despre talent, epigrame despre trecut sau epigrame despre dorințe
Ați găsit Carul Mare sau Ursa Major, cum i se spune în astronomie. După ce ați identificat Carul Mare priviți ultimele două stele din patrulater (din car). Acestea indică drumul spre steaua Polară. Trasați o linie imaginară de la steaua mai slabă la cea strălucitoare și mergeți cu privirea până când întâlniți o stea cu strălucire asemănătoare cu a stelelor de la care ați pornit. Aceasta este steaua Polară. Dacă nu sunteți siguri că ați identificat-o bine, mergeți în casă (sau așteptați) o jumătate de oră, apoi ieșiți și vedeți dacă steaua Polară s-a mișcat în raport față de clădirile de pe teren (fata de copaci sau orizont). Dacă nu s-a mișcat este steaua Polară.
citat din Adrian Șonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre imaginație, citate despre copaci sau citate despre astronomie
O călătorie printre stele
Hai copii să ne plimbăm
Despre Cosmos să-nvățăm!
Galaxii ce-ți par mărgele
Sunt chiar grupuri mari de stele,
Planete, sateliți, comete și asteroizi,
Hai să le descoperim pe rând, timizi!
Nu ne-am întrebat noi oare,
Luceafărul când apare,
Cum plutesc pe cer în zare,
Carul mic și Carul mare,
Cum s-au tors prin cer fuioare
De steluțe călătoare?
Mii de stele și comete
Care se-nvârtesc discrete,
Au format prin cer trasee
Galaxia albă sau Calea Lactee...
Și-n Calea Lactee ia privește
Chiar Pământul se găsește!
poezie pentru copii de autor necunoscut/anonim
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre spațiul cosmic, poezii despre sateliți, poezii despre planete, poezii despre comete, poezii despre astronomie, poezii despre asteroizi sau poezii despre alb
Rotarul
Șomer e doar în cer; se pare,
Nici Carul Mic, nici Carul Mare,
Nu dau în gropi, că nu-s și, cică,
Lipsește buturuga mică.
epigramă de Dan Norea din Epi... Gramatica, Definiții meseriașe (2011)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noaptea arogantă
Ce arogant e cerul de atăta blândețe
cu stele copile atârnate de bătrânețe
cu luna opacă
cu noaptea tăioasă scoasă din teacă
cu tine la marginea ochiului meu.
E o deplasare a ființei
din șopronul copilăriei în care
nasc blânde pe fân în ulcioare
zâmbind din șolduri bocitoare.
Ce arogant e cerul unei fecioare
când îi trece pământul printre picioare
cu carul mic în carul mare
la târg pe cer
în gura mare...
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre copilărie, poezii despre virginitate, poezii despre picioare, poezii despre ochi, poezii despre naștere sau poezii despre gură
Mama-i stea
Cât trăiește pe pământ
mama-i stea ce strălucește.
Când merge la Domnul Sfânt,
și de-acolo strălucește.
Luminează-întreg pământul
când coboară întuneric.
Mie-mi luminează gândul,
mă-învață să fiu puternic.
poezie de Dumitru Delcă (6 martie 2018)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre viață, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie sau poezii despre gânduri
Aceluia ce mintea-i pică
și nici putere nu are,
O buturugă, cât de mică,
îi răstoarnă carul mare.
catren de Dumitru Delcă (mai 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Astronomică
Carul Mic și Carul Mare
Le-ai pus, Doamne, la loc sfânt,
Sus, pe cer. Dar, de ce oare,
Ai pus boii pe Pământ
epigramă de Efim Tarlapan din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre sfinți, epigrame despre sfințenie, epigrame despre boi sau epigrame despre astronomie
Servilul în Cosmos
Grăsan și zdravăn, la plimbare,
Îi spune șefului, pitic:
- Șezi dumneata în Carul Mare,
Că eu încap în Carul Mic...
epigramă de Petru Cărare din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre șefi, epigrame despre spațiul cosmic sau epigrame despre plimbare
Cu bunicul
În serile cu lună plină
Cu bunicul stau la poartă,
Sau, admirăm din grădină
Senina boltă-înstelată.
Aproape-n fiecare seară
Îl întrebam pe bunicul,
Unde e Steaua Polară,
Unde este răsăritul.
Răspundea-întrebării mele,
Arătându-mi cu răbdare,
Din puzderia de stele,
Pe cea mai strălucitoare.
Spunea că ea luminează
Mintea celui ce se pierde.
Că-n viață-l orientează
Să rămână mereu verde.
Bunicul m-a învățat
Că steaua e ghidul vieții.
După ea, eu m-am ghidat
Ca să trec prin valul ceții.
poezie de Dumitru Delcă (25 iulie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre învățătură, poezii despre verde sau poezii despre lună plină
"Buturuga mică răstoarnă carul mare?"
Nici cu slujbe, nici cu rugă
Nu există om să știe
Cum să fac-o buturugă
Pentru carul de prostie.
epigramă de Sever Purcia
Adăugat de Sever Purcia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre prostie, citate de Sever Purcia despre prostie sau epigrame despre existență
Mongan se gândește la trecuta lui măreție
Eu am băut mied din Țara Celor Tineri
Și plâng fiindcă acum știu deja tot:
Am fost copac, un alun*, iar ei fără niciun fel de rețineri
Mi-au atârnat pe ramuri Carul Mare și Steaua Pilot.
Asta s-a întâmplat demult n-avea memorie pământul:
Am devenit o urgență prin care trec roibii amurgului,
Am devenit un om, un om care urăște vântul,
Un om care știe un singur lucru, acela că fruntea lui
Nu va atinge sânii și nici buzele părul
Femeii iubite vreodată, în niciuna din zilele rămase.
O, fiară a pustietății, pasăre a aerului, spune-adevărul,
Trebuie oare să vă-îndur toate strigătele amoroase?
* Mongan rege irlandez mitic, fiul jumătate om al zeului mării, Manannán mac Lir; după unii
cercetători este vorba despre regele irlandez Mongan, mort în anul 625, un personaj real.
* Alunul, conform notelor lui Yeats, este simbolul biblic al Copacului Vieții și al Copacului Cunoașterii,
asociat totodată cu constelațiile Ursa Major(Carul Mare) și Ursa Minor (Carul Mic) din care face parte
Steaua Polară, numită de celți Steaua Pilot.
poezie clasică de William Butler Yeats, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre copaci, poezii despre țări, poezii despre zile, poezii despre vânt, poezii despre tinerețe, poezii despre sâni sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Ramai departe
Te-am ridicat pe culmi, spre stele
Și te-am asemănat cu una dintre ele.
De-ai fi, Luceafărul de zi,
Mereu spre tine aș privi,
De-ai fi Luceafărul de seară
Ce-ncet spre mine se coboară,
Te-aș aștepta și-o veșnicie,
Chiar dacă lumea-ar fi pustie.
Dar tu ești Astrul luminos
Te-aștept, dar drumul e spinos
Și dacă tu te-ndrepți pe-o rază
Spre a pustiului meu oază
Toți te privesc cu disperare
Crezând că Astrul lor cel mare
Îi părăsește și nu vor
Ca el să fie muritor.
De-aceea, tu rămâi departe,
Nu ai nici viață, dar nici moarte,
Ai ce-i mai trist și mai amar,
Crezi că e vis? -Nu! E coșmar!
poezie de Valeria Pintea
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tristețe, poezii despre oaze, poezii despre moarte sau poezii despre coșmaruri
Dumnezeu toate le-așează
Când verdele planetei dispare,
Dispare și viața pe pământ.
Soarele nu mai răsare,
Nu mai e ploaie, nici vânt.
Când apocalipsa vine,
Pământul se face scrum.
Din el nimic nu mai rămâne.
Totul e negru și fum.
Universul nu ne reciclează.
Clonă, nu ne poate face.
Dumnezeu toate le-așează,
În fața lui, lumea tace.
Nimic nu ne luminează,
Moartea viață, nu se face.
Chiar dacă pământul moare,
Galaxia nu dispare.
Altă stea pe cer apare,
Cu timpul și ea dispare
Fiindcă e tot căzătoare.
poezie de Dumitru Delcă (15 mai 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tăcere, poezii despre religie sau poezii despre ploaie
Evadare din pat
Umbre și luminițe din bucătărie și din salon se strecoară
Prin draperii, jaluzele și vergelele de la ferești,
Iar deasupra capului, traversând noaptea de vară,
Luminează milioane de aștri cerești.
Nu sunt în niciun pom vreodată atâtea frunze, mii,
Nici oameni în biserică sau la vreun festival
Câte stele sclipesc pe-acoperișul lumii,
Făcându-mi cu ochiul în întuneric, amical.
Câinele Mare, Vânătorul cu centură* și priviri șirete,
Carul Mare, Steaua marinarului* și, roșie, planeta Marte
Sclipesc pe crugul cerului, iar vadra de lângă perete-i
Plină jumătate cu apă și cu stele cealaltă jumătate,
Stele care mă urmăresc atent cu curios și teafăr temei,
Ele văd cum mă strecor și cum adorm în pat,
Nici în somn gloria lor sclipitoare nu părăsește ochii mei
Ceru-și rotește până-n zori aștrii în capu-mi fermecat.
* Vânătorul cu centură constelația Orion.
*Steaua marinarului este vorba de Steaua Polară, un astru care nu apune și nu răsare niciodată, ea indică nordul geografic și are o poziție fixă, toată bolta cerească rotindu-se în jurul ei. Este un simbol al speranței, al direcției și al curajului, al credinței că întotdeauna marinarul va găsi drumul către casă. Mulți navigatori au această stea cu cinci colțuri, fiecare colț fiind jumătate umbrit și jumătate luminat, tatuată pe corp.
poezie clasică de Robert Louis Stevenson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre somn, poezii despre marină, poezii despre vânătoare, poezii despre simbolistică sau poezii despre roșu
SPUNE-MI DE CE?
Spune-mi de ce oare,
Tu, steaua mea,
Din Carul Mare,
Nu vrei să fi tot stea?
Stelele ce sunt pe cer
Vor fi în continuare
Ca și aceea care o prefer
Va fi acolo-n Carul Mare.
Nu pot merge-n infinit
Nici n-am cum să fac
Totul are un sfârșit,
De aceea, iată, tac.
În locul meu altcineva
Va scrie poate, iar un vers
Pentru că persoana ta
Eternă fi va-n univers.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre versuri, poezii despre poezie sau poezii despre infinit
Aș răsturna Carul Mare
Aș răsturna Carul Mare unde-o fi capătul lumii,
Să caut oglinda spartă, să o-ntreb cine sunt eu,
De sunt demon ori femeie, de ce iubesc toți nebunii
Ce scriu vers furând din stele, slăvindu-l pe Dumnezeu,
De ce mă pierd prin mulțimea, ce altuia groapă-i sapă,
De ce coji alunecoase, îmi rănesc călcâiele,
De ce-i troc cu orții popii, lumânări, fitil de lampă
Și copii, înfometați, răscolesc noroaiele!
Nu mă simt o Penelopă, țesând, ziua, la lințoliu,
Mi-aș dori din Carul Mare, semnul păcii-n vârful culmii,
Creangă de măslin și laur, să afle cei cu orgoliu,
Că soarele când răsare, nu se-nvârte-n jurul lumii!
poezie de Ionica Bandrabur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre orgoliu, poezii despre ocolul lumii, poezii despre nebunie, poezii despre măslini sau poezii despre lumânări
Printre frâiele uzate
Roibul meu mănâncă jarul
Stelelor ce cad în hău,
Ovăzul ce dă în lapte
Fierbe sub ele din greu.
Îl încalec, el nechează,
Se-ndreaptă spre Carul Mare,
Unde cerul ți-a pus zestrea
Pentru nuntă, la păstrare.
Timpul curge peste spații,
Se văd coastele la cal,
Simt cum își închide ochii
Și devine ireal.
Să cobor încerc de-ndată,
Mă agăț de oiște,
Strigu-te, tu nu m-auzi,
Stelele sunt vraiște.
Nu te văd, dar parcă simt
Coaste noi, alt cal e mort,
Vom împinge Carul Mare
Printre stelele resort.
Noi suntem acuma umbre
Ce se-nvârt în Galaxii,
Două umbre. Moartea spune
Că suntem printre cei vii.
Ne mai mângâiem odată,
Carul Mare scârție,
Punem undelemn de soare
Unde este pârtie.
Două umbre însetate
Își caută frunzele
Printre frâiele uzate
Acum dorm iubirile!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cai, poezii despre pârtie, poezii despre prăpăstii sau poezii despre nuntă